1,090 matches
-
istoriei mici” - a intrat de foarte puțin timp în sfera de preocupare a cercetătorilor din România. Cel puțin în domeniul istoric, „urmele” bibliografice ale conceptului nu depășesc granița temporală a ultimelor dou) decenii. Lucrările consultate degajă o vădită dificultate în ceea ce privește teoretizarea problematicii în discuție, dar și o anumită ambiguitate a țintelor finale, o neclaritate a obiectului cercetării. De fapt, istoriografia românească a preluat aceste dileme din spațiul intelectual al Europei occidentale, acolo unde dezbaterile privind limpezirea cadrului teoretic - inițiate, în cadrul curentului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în științele umane, preconcepțiile includ adesea stereotipi și simplificări. PROCESUL DE ÎNVĂȚARE 1. Învățarea la școlarii mici Școlarului mic (7 11 ani) îi sunt necesare modele din cauza unei capacități reduse de a realiza o legătură internă între acțiunea practică și teoretizarea regulii folosite. O acțiune practică rămasă neînțeleasă și neexploatată, cognitiv corelată cu formule verbale repetate și reluate automat conduc la un efect nedorit: învățarea mecanică. Una dintre piedicile pe care le întâmpină învățătorul în munca sa este neînțelegerea sau neacceptarea
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
în vederea reformării structurilor și funcțiilor sale11. Limbajul societății civile poate fi folosit și în scopul calculării strategiilor politice de realizare a unui bun politic predefinit sau asumat. Spre deosebire de metodele interpretative, empirico-analitice, care se preocupă, spre exemplu, de numirea, categorizarea, observarea, teoretizarea, compararea și înțelegerea unei realități complexe, compuse din acțiuni structurate instituțional, folosirea strategică a distincției dintre societatea civilă și stat urmărește definirea a ceea ce trebuie sau nu trebuie întreprins pentru a atinge un anumit țel politic. Prin urmare, termenul "societate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ar fi spus Barthes) a propriilor lor condiții sociale. Societățile civile oferă membrilor lor posibilitatea să vadă societatea în care trăiesc și să o eticheteze ca fiind această societate, societatea noastră. Dacă așa stau lucrurile, este absolut necesar să aliniem teoretizările privind societățile civile la autoreflexivitatea specifică societăților civile existente în mod real. Tendințele lor de denaturalizare trebuie determinate să se răsfrîngă asupra limbajului propriu societății civile. Cu alte cuvinte, este obligatoriu să recunoaștem că anumite comentarii ale lui Hegel privind
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de socializare a politicului și de politizare a socialului pentru care conceptul lui Marx de social, teoretic distinct de conceptul său de societate civilă, are o nuanță critică clară"7. *** Ce urmează să înțeleagă prietenii societății civile din toată această teoretizare? Fără îndoială că aceste interpretări neomarxiste ale relațiilor moderne stat-societate civilă conțin anumite aprecieri utile. Ele ne amintesc că libertatea politică, după cum pleda Marx împotriva lui Bruno Bauer și a altora, nu este același lucru cu libertatea socială. Prezentarea de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
violența ca antiteză a societății civile și afirmă cu optimism că aceasta este pe cale de dispariție în societățile civile moderne. Acest optimism inexplicabil este de mare interes și are consecințe importante, deoarece tocmai această premisă funcționează în mod invizibil în teoretizările mai recente ale societății civile. Sînt convins că această premisă a devenit atît îndoielnică, cît și nedorită din cauza teribilelor crime și violențe de stat comise pe tot parcursul secolului al XX-lea, dintre care unele sînt detaliate în cartea mea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
interes înregistrată după secolul al XIX-lea pentru problema civilizației și chiar neglijarea ei, iar efortul lui, comparabil ca amploare și intenție cu operele mai vechi ale lui Rondelet, Tocqueville și ale altora 7, este de o importanță vitală pentru teoretizarea violenței și a societăților civile. În cartea sa Über den Prozess der Zivilisation (1939), Elias afirmă că, începînd din secolul al XVI-lea, mai ales în cercurile superioare, standardele sociale de conduită și simțire au început să se schimbe drastic
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de bază militar și de drept penal la alte domenii ale vieții și la alte categorii de acțiuni, așa cum s-a întîmplat în timpul ultimelor decenii cu apariția remarcabilă a termenului "violență domestică"17. Aceste variații spațiale și temporale complică inevitabil teoretizările violenței; eu doresc totuși să insist asupra necesității de a păstra sensul său de bază și esențial, neinfluențat de aluzii metaforice lejere (ca atunci cînd o măsură sau un tratat este "violat" sau cînd se spune despre cineva că suferă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
utopie de proastă calitate? Sau este posibil ca viitorul să întrevadă o varietate de tendințe contradictorii, incluzînd nu numai noi moduri de dominare, dar și eforturi publice fără precedent pentru a defini și controla spațiul în care apar cetățeni? În teoretizările din zilele noastre privind societatea civilă astfel de întrebări sînt vag formulate, în timp ce răspunsurile tentante care se pot obține sînt, prin definiție, fie foarte speculative, fie încă neformulate. Probabil că tot ce se poate spune în prezent este că o
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
psihosociologice ale lui Vîgotski, în domeniul interacționismului social, efectuate mai ales de echipa genoveză din jurul lui J.-P. Bronckart. Dacă vom considera limbajul drept o practică socială, implicit vom studia și factorii extralingvistici; un prim obiectiv al demersului ar fi teoretizarea parametrilor externi prin care se postulează o influență observabilă asupra producției de limbaj. Un al doilea obiectiv constă în definirea și clasificarea unităților lingvistice prezente la suprafața discursului. Și, în sfîrșit, un al treilea obiectiv ar fi elaborarea unui aparat
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
această campanie și a diferitele structuri secvențiale ale enunțurilor propoziționale care o alcătuiesc, putem să încercăm acum o delimitare a orientării configuraționale a ansamblului publicitar. 2.3. Orientarea argumentativă a campaniei publicitare Reamintim că prin analizarea orientării argumentative se încearcă teoretizarea trecerii de la propoziție la un ansamblu coerent. Astfel, pentru a înțelege întreaga campanie publicitară este necesară o trecere de la secvență (lectura-înțelegerea propozițiilor ca succesiune a lor) la figură (înțelegerea ansamblului ca avînd sens global). Prin urmare, propozițiile au o semnificație
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
dure) teoreticienii postmodernismului se despart de modernitate și de metapovestirile sale legitimante, pentru a legitima la rândul lor atacul la "tabernacol", adică la elementele constitutive ale acestui scenariu de legitimare. Din acest punct de vedere, Gert Biesta de exemplu, critică teoretizarea unei naturi umane și identificarea acesteia cu rațiunea, datorită normativității pe care o impune: "problema umanismului este că a afirmat o normă a umanității, o normă a ceea ce înseamnă să fii uman și făcând acest lucru, îi exclude pe aceia
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nou, sunt "filozofii nimicului absolut", acei "Liebig ai lumii invizibile", în sensul că, la fel ca în chimie, dizolvă totul. Capitolul 5 Nihilismul fără fundament al lui Max Stirner Un singur lucru nu este zadarnic: perfecțiunea senzuală a clipei. Prima teoretizare în adevăratul sens al cuvântului a unei poziții filozofice care poate fi definită ca nihilism, chiar dacă în absența utilizării explicite a conceptului, apare odată cu Max Stirner. Un gânditor rebel care iese din rând și care îi deconcertează pe istoricii filozofiei
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
experimentale a artistului. Încă și mai grăitor, în istoria posterității lui Nietzsche, este exemplul lui Hermann Broch. Opera sa literară, nutrită, după cum se știe, de o articulată reflecție filozofică asupra "dezagregării valorilor" (Zerfall der Werte) nu poate fi gândită fără teoretizarea nietzscheană a nihilismului. Chiar dacă se distanțează net de această poziție, Broch recunoaște că Nietzsche are dreptate să adopte decadența valorilor ca o cheie de boltă pentru înțelegerea crizei contemporane, reproșându-i în schimb faptul că a răsturnat pur și simplu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
acesta a observat și declarat caracterul pozitiv al pluralității formelor de cunoaștere, al posibilităților acțiunii, al sensurilor lumii vitale, subliniind în acest sens nu posibilitatea compactării și uniformizării, ci potențialul fragmentării, al conflictului și chiar al incomensurabilității. Așa au apărut teoretizarea unor operațiuni, atitudini și practici culturale de ruptură, precum "fragmentarea" și "regionalizarea" formelor de cunoaștere, "decanonizarea", sau abandonul "canoanelor" tradiționale și "hibridizarea" sau contaminarea genurilor 240. Toate acestea au fost afirmate revendicând o predispoziție nihilistă. Dacă, așa cum vrea gândirea slabă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mare atenție și obiecțiilor lui Lucio Colletti, mai ales în raport cu problema contradicției 248. În locul unei examinări a acestor diferite critici, să-mi fie îngăduită aici numai o scurtă observație pentru a înțelege gândirea lui Severino luând în considerare mai ales teoretizările conținute în Destino della necessità, în Giogo și în Tautótes, în care poziția adoptată în Struttura originaria și în Essenza del nichilismo este radicalizată prin asumarea într-un mod încă și mai riguros al perspectivei necesității. Devine clar că, pentru
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
metodă activ participativă în învățarea matematicii în ciclul primar. În partea a treia a lucrării voi avea în vedere strategiile de utilizare a jocurilor didactice matematice. Cercetarea s-a fundamentat pe studiul individual și pe experiența profesională. Prezentarea informațiilor conține teoretizări, demonstrații, descrieri și exemplificări care susțin ideea că jocul didactic matematic este o metodă eficientă în învățământul primar. CAPITOLUL 1 NECESITATEA CUNOAȘTERII PSIHOPEDAGOGICE A ȘCOLARULUI MIC 1.1. Necesitatea cunoașterii psihologice a școlarului mic 1.2. Cunoașterea psihopedagogică a elevului
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
romanul de curte " (Maingueneau 1990: 133). Aceasta înseamnă că, în afară de formele elementare de secvențializare despre care voi discuta aici, codificări sociale generice se manifestă în cadrul oricărui tip de comunicare verbală (Rastier, 1989: 37), codificări care oricum nu țin de o teoretizare strict lingvistică și pe care mă văd obligat, din această cauză, să o las pentru un timp la o parte. Cu toate că lingvistica textuală operează acum o separare provizorie a producției de enunțuri de condițiile socio-istorice, ea nu este fundamentată totuși
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lucrare apare astfel ca o reflecție aspra unor categorii care se află la baza oricărei construcții textuale. Operând distincția dintre enunț și text, subliniez de fapt existența a două tipuri de abordări privind problematica textuală și a două axe de teoretizare (pe care încerc să le separ în două momente distincte ale studiului nostru). Un enunț "text", în sensul unui obiect material oral sau scris, a unui obiect empiric care poate fi observat și descris, nu reprezintă textul, obiect abstract construit
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
teorie de ansamblu. Planurile de organizare ale textualității țin seama de caracterul profund eterogen al unui obiect care nu poate fi redus la un singur tip de organizare, complex și în același timp coerent. Atunci când mă bazez pe posibilitatea de teoretizare a acestei diversități și a acestei eterogenități, mă refer la diferitele planuri de organizare textuală și definesc textul drept o structură compusă din secvențe. Revenind la aceste două aspecte, este necesar să definim un cadru teoretic; obiectivul lingvisticii textuale este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau mai puțin canonice. La fel se întâmplă și în cazul unei secvențe narative, explicative sau argumentative. Bazându-se pe ipoteza unui număr redus de moduri de grupare a propozițiilor elementare, descrierea acestui ultim plan de organizare trebuie să permită teoretizarea în ansamblu a "tipurilor relativ stabile de enunțuri sau genuri primare ale discursului" despre care s-a vorbit mai sus. 3. Abordarea de ansamblu a structurii secvențiale a textelor Unitatea textuală pe care o desemnez prin noțiunea de SECVENȚĂ poate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prototipic al secvenței argumentative mai accesibil și mai general decât schema structurală propusă de L. Sprenger-Charolles (1980: 77). În sfârșit, aveam nevoie de câțiva ani de studiu pentru mărcile de argumentație (conectori și organizatori) pentru a ajunge la stadiul de teoretizare aproape la fel de elaborată ca cea a secvenței descriptive și narative pe care o cunoșteam mult mai bine. Pentru o primă analiză, inițiasem o descriere narativă a acestui text. Aceasta se explică prin faptul că, la acea vreme, concepția mea privind
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inserției povestirii din deznodământ din scena 3, actul V din Andromaca (versurile de la 1493 la 1534). 7.2. Mithridate V, 4 Analizați în același mod povestirea din scena 4, actul V din Mithridate (versurile 1549-1646). Concluzie Pe parcursul acestei încercări de teoretizare, am putut observa că prototipurile secvențiale sunt categorii care rămân nedefinite și totuși, chiar în aceste condiții, ele sunt operatorii. Dacă, de cele mai multe ori, este dificil să se determine în ce mod un text global poate fi actualizat, aceasta se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
într-o astfel de categorie ilocuționară. 9 Pentru o prezentare mai aprofundată a diferitelor feluri de reprezentări propoziționale, fac trimitere la J. François 1990. Pentru a evita o tehnicitate excesivă, nu voi formaliza foarte mult diversele mele analize. La nivelul teoretizării și datorită obiectivelor mele, am căutat să atenuez pe cât posibil efectele unei formalizări excesive. 10 Revizuiesc aici schema de la pagina 36 din Eléments de linguistique textuelle. (fr.: tiroir) Termenul denumește un concept cu sensul de "care generează episoade paralele, fără
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
precis în Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, A. J. Greimas și J. Courtés, recunoscînd criticii literare meritul că făcuse mult caz de existența unor unități discursive ca "dialogul, descrierea, povestirea, discursul indirect liber etc"., consemnau lipsa "vreunui efort de teoretizare... pentru a dota aceste unități cu definiții adecvate și pentru a le da locul cuvenit în cadrul general al unei descrieri a discursurilor". Philippe Hamon, dintr-o perspectivă literară, pune bazele unui studiu istoric și semiotic al textului descriptiv. După un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]