1,280 matches
-
actuale privind crearea conținutului digital direct accesibil prin multiple fațete. Tematica proiectului este interdisciplinară și implică atât o bună cunoaștere a domeniului managementului urban, pentru identificarea și sistematizarea informatiilor pertinente cât și competențe în Știinta Informării - prelucrarea, stocarea și controlul terminologic al informațiilor - și în informatică - noile tehnologii ale informației, echipamente și software de aplicație. Obiective: * realizarea unor structuri informatice flexibile și anume a legăturilor simple sau multiple dintre tabelele principale și tabelele auxiliare ale bazelor de date care permit asocieri
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
și software de aplicație. Obiective: * realizarea unor structuri informatice flexibile și anume a legăturilor simple sau multiple dintre tabelele principale și tabelele auxiliare ale bazelor de date care permit asocieri între înregistrarile din aceste tabele. * precizarea, elaborarea instrumentului de control terminologic pentru regăsirea informațiilor după un anumit criteriu de căutare - subiectul ; * implementarea bazelor de date pe un sistem local; * elaborarea unor modele de strategii de regăsire a informației. Organizațiile implicate în implementarea și gestionarea unui sistem de informare specializat pot fi
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
comportamentele tinerilor care le ignoră autoritatea. 2.2.1.Efecte ale conștientizării relativității devianței 45În planul reflecției teoretice se pot observa cel puțin trei efecte ale conștientizării relativității devianței, după cum urmează: creșterea sferei de cuprindere a conceptului, diversificarea și specializarea terminologică și universalizarea-normalizarea devianței. Creșterea sferei de cuprindere a conceptului a rezultat din tendința de a grupa sub denumirea generică a „devianței" toate actele, conduitele sau stările ce au în comun faptul că ofensează sentimentele, așteptările, normele colectivității în cadrul căreia apar
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
normelor pe care le violează; ei urmăresc să promoveze norme și valori noi și acționează în consecință; aici sunt incluși teroriștii, dizidenții, membrii sectelor religioase etc., toți asumându-și condiția de devianți și revendicând legitimitatea acțiunilor lor. Diversificarea și specificarea terminologică pot fi interpretate ca o evoluție complementară în raport cu extinderea sferei de cuprindere a conceptului de devianță. Astfel, pe măsură ce devianță și-a îmbogățit accepțiunea, incluzând tot mai multe categorii de devieri, față de norme specifice, în planul terminologiei de specialitate a apărut
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
este specifică societăților liberale și industriale; de aceea atunci când vorbim despre elite ne raportăm îndeosebi la elitele politice - există și conceptul de elite culturale sau intelectuale, un concept destul de echivoc 3. Prin urmare, se pare că există o anumită imprecizie terminologică a conceptului de elite intelectuale, mai ales la nivelul practicii sale culturale greu de codificat. Și totuși, dacă se pleacă de la presupoziția că elitele ar trebui să reprezinte națiunea, fiind dobânda unui capital uman investit istoric cred că putem accepta
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
central-asiatice particularizante în raport cu aceștia. Posibila încorporare ulterioară, în decursul avansării spre vest, a unei mari părți a aorșilor și a altor ramuri sarmatice răsăritene, a accentuat elementele de înrudire între sarmați și alani, îndreptățind pentru o anumită etapă istorică formula terminologică generică de sarmato-alani, aplicată populațiilor iranice din întregul spațiu cuprins între gurile Dunării și Marea Aral. Etnogeneza alanilor ridică multe probleme specialiștilor, cele mai multe opinii având tendința să dea credit ipotezei potrivit căreia aceste triburi sunt rezultatul suprapunerii de către un nou
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
rigipsar-i, șabloner-i etc.). O poziție aparte ocupă aici terminologiile (de exemplu, terminologia lingvistică 5), unde mare parte dintre termenii noi se includ în tiparul prototipic de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
2016 Cuvinte-cheie: moralism, realism, filosofie politică, etică, științe politice. În memoria bunicilor mei, Sterian și Steriana, care mi-au insuflat dragostea pentru cunoaștere și mi-au determinat cele mai frumoase amintiri ale copilăriei. Cuprins Cuvânt înainte / 9 Precizări și justificări terminologice / 15 Despre moralismul realismului radical / 53 Despre realismul moderat / 79 Despre justificarea moralismului / 107 Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului / 139 Cuvânt de încheiere / 159 Referințe bibliografice / 167 Indice de autori / 185 Indice de concepte fundamentale / 191 Abstract / 199 Résumé / 201
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
capitole, cărora li se adaugă un scurt cuvânt de încheiere. În primul capitol precizez principalele concepte - "moralism", "realism moderat" și "realism radical" - pe care se bazează cele patru concluzii și întreaga mea argumentare pentru ele și - totodată - argumentez pentru politica terminologică și definițională pentru care am optat. În celelalte capitole pledez, pe rând, pentru fiecare dintre cele patru concluzii. În cuvântul de încheiere reamintesc, însumez și resintetizez punctele cheie ale argumentării de pe parcursul lucrării. Cele patru concluzii menționate pot fi sintetizate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
colaborare excelentă - și, cel puțin pentru mine, foarte agreabilă - în editarea ei. Nu pot decât să sper că această opinie referitoare la colaborarea noastră este, în ciuda cantității de muncă depuse împreună pentru realizarea rezultatului final, una reciprocă. Precizări și justificări terminologice Așa cum am spus, subiectul cărții este reprezentat de principalele teze metodologice sprijinite de realiștii din filosofia politică. Ca atare, principalul meu punct de interes va fi constituit de moralism și realism ca doctrine sau teze referitoare la metodologia adecvată de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la baza convingerii că filosofia este o branșă a eticii se află și s-a aflat întotdeauna și convingerea că ea este îndreptățită (dacă nu chiar obligată) să se servească de argumentarea morală. O posibilă întrebare referitoare la politica mea terminologică este următoarea: de ce nu folosesc termenii "moralism pur", respectiv "moralism pluralist", și pentru a desemna, spre exemplu, concepția că argumentarea morală este singurul tip de argumentare acceptabil în filosofia politică, respectiv concepția că filosofia politică este îndreptățită și trebuie să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și eufemistic Baderin este, cu alte cuvinte, ceea ce am observat și noi în nota precedentă: că obiecția este o versiune (mai elaborată și cumva "mascată") a sofismului ad hominem. ------------------------------------------------------------------------- ÎN AFARA ETICII? Cuvânt înainte 2 1 112 3 Precizări și justificări terminologice Despre moralismul realismului radical Despre realismul moderat Despre justificarea moralismului Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Cuvânt de încheiere Referințe bibliografice Indice de autori Indice de concepte fundamentale Abstract Résumé
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în principii metodologice. Teoria, luată ca referință, sugerează pe de o parte ipotezele sau problemele cercetării, iar pe de altă parte metodele și tehnicile de investigare. Prin analiza metodologică se reconstruiește în plan teoretic realitatea socială. Să facem câteva precizări terminologice referitoare la înțelesul conceptelor de metodă, tehnică, procedeu și instrument de investigare. Caude (1964) definește metodologia ca fiind știința metodelor, știință integrată a metodelor, metoda fiind demersul rațional al spiritului pentru descoperirea adevărului sau rezolvarea unei probleme. Metodologia subsumează metodele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și "imaginarul" ["realul imaginar", Le Goff 14, n.n.]. Numai pentru că acționează cu forță asupra "realului", pe care îl constrânge să intre într-un cadru conceptual preconceput, ideologicul prezintă o oarecare înrudire cu imaginarul. (Le Goff 7) În încercarea de clarificare terminologică, Le Goff încheie comentariul cu un exemplu relativ ambiguu pentru demonstrația sa - pasajul din Roman de la Rose, în care Jean de Meun descrie puterea politică. Cum nu poate stabili că ține de unul sau de altul dintre termenii relației inițiale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a unei informații "trăite" sub o formă asemănătoare senzației, dar substanțial diferită de ea (pentru că este amintirea ei). În al doilea rând, imaginea mnezică diferă de reprezentarea inteligibilă, deși confuzia s-a făcut adesea între imagine și idee (nu doar terminologic). Începând cu empirismul secolului XVIII, s-a consolidat teoria conform căreia nicio reprezentare, chiar din sfera spirituală, nu ar putea fi lipsită de elemente sensibile. Prin această idee, este spulberată ierarhia dintre imagini−impresii primare și idei reflexive secundare. Imaginea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tinerilor, recunoscându-se totodată valoarea lui educativă. Practicarea exercițiului fizic ca mijloc terapeutic a cunoscut o evoluție importantă în epoca Renașterii. În clasificarea exercițiilor fizice făcute de Amoros și Ling apare o ramură medicală a gimnasticii. Problemele teoretice, metodice și terminologice sunt studiate și înregistreză progrese continue în secolul XX. Leshaft, în Rusia, sistematizează exercițiile fizice folosite pentru corectarea anumitor deficiențe fizice, iar Șimșelevici introduce termenul de “Cultură fizică medicală” (1928ă. În această perioadă au apărut științe noi care au teoretizat
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
these days 'Zilele astea/temporar, nu aude bine' sau când se exprimă o percepție distorsionată, fără corespondent în realitate: She's hearing voices ' Aude voci', She's seeing stars 'Vede stele'. Diferențe de clasificare apar și în studiile recente; propunerile terminologice sunt, de asemenea, oscilante. Grezka (2009) clasifică verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul cu gerunziu". Denumirea face referire la statutul gerunziului care, în contextul verbelor de percepție, se raportează/califică nominalul din poziția obiectului direct al verbului matricial. În jurul acestor construcții au existat numeroase controverse terminologice și de interpretare. Doar câteva gramatici vechi românești menționează structurile de acest tip. La Sandfeld, Olsen (1936, I: 292), propoziția gerunzială este interpretată ca atribut pe lângă obiectul verbului din matrice, la Tiktin (1945: 188), ca acuzativ predicativ, "care arată ce
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
metode se poate regăsi în budismul Zen. De asemenea brainstorming-ul se aseamănă foarte mult cu o metodă indiană, veche de peste patru secole numită Prai Barshana, ceea ce etimologic se traduce: ca o strategie ce nu tolerează nici un fel de critică. Terminologic, brainstorming provine din limba engleză însemnând „furtună în creier” sau „asalt de idei”. Această metodă este considerată a fi cea mai răspândită metodă de stimulare a creativității, în condiții de grup. Ea rezidă din sciziunea care are loc între etapa
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în contrast cu evenimentul și procesul ca forme de acțiune, lucrul există fără ca ceva să se întâmple având spațialitate, dar nu și temporalitate. În mod obișnuit lucrul în sine și obiectul sunt luate ca fiind sinonime la care se adaugă alte clase terminologice, ce aparent au aceeași semnificație, cea a entității și a elementului. Însă ontologia formală, prin care identificăm categoriile ontologice și relațiile ontologice formale obținute prin relația dintre diferite categorii, necesită o înțelegere a termenilor ce constituie operele de artă. În cadrul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mythos în latină s-a eliminat tăcerea, care la Aristotel are conotații ontologice, iar înțelegerea fabulei nu mai era aceea de contemplație a lucrurilor nevăzute, ci de exprimare a lor. De la mythos s-a trecut la lógos. Această simplă schimbare terminologică, care ar părea mult prea inofensivă pentru a fi determinată, a însemnat totuși o delimitare netă între două epoci: una care tindea spre tăcere și nevăzut, și alta care voia să vorbească despre tăcere și nevăzut". Anton Dumitriu, Alétheia - încercare
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
neapărat realist, ci că studiile constructiviste sunt la fel de compatibile cu o viziune realistă asupra lumii ca și cu oricare alta. Scopul acestui eseu este să realizeze o asemenea investigație. Primul pas constă în definirea termenilor și clarificarea unora dintre confuziile terminologice care înconjoară discursul ce leagă constructivismul de realism. Al doilea pas este demonstrarea faptului că un constructivism realist (sau un realism constructivist) este viabil din punct de vedere epistemologic, metodologic și paradigmatic. Ultimul pas va fi discutarea felului în care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cele critice și postmoderne care consideră atât constructivismul, cât și realismul drept problematice, deși din motive diferite. Definiții Printre motivele pentru care atât de mulți cercetători din domeniu se înțeleg greșit când discută despre paradigme și epistemologie se numără confuzia terminologică. Specialiștii tind să redefinească frecvent termenii, creând situații în care același cuvânt este utilizat de diverși autori cu sensuri diferite. Observația este valabilă pentru majoritatea termenilor-cheie din acest eseu - și cu siguranță pentru cele două concepte principale: realism și constructivism
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
exprime dubiile asupra sensului demersului. Realismul a ajuns compatibil cu doctrina constructivistă, fiind definit atât de vag, încât cu greu ar putea exclude vreo teorie. Pentru a răspunde obiecției, trebuie să ne întoarcem la o remarcă anterioară, referitoare la confuzia terminologică din domeniu. Am remarcat că Wendt (1999) utilizează termenii realism și idealism în două sensuri diferite. Distincția dintre realismul politic și cel științific a reprezentat subiectul acestei secțiuni. Deosebirea dintre idealisme, accentul pus pe idei versus unul pe idealuri, va
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
privilegiat pentru aceasta? Numim bilingv precoce un copil care Învață, pe lângă prima sa limbă, o a doua Înainte de vârsta de aproximativ zece ani. După această vârstă, vorbim de bilingvism tardiv. Oamenii de știință sunt cu toții de acord asupra pertinenței distincției terminologice care decurge din afirmația următoare: cu cât Învățăm mai repede o a doua limbă, cu atât Învățarea este mai ușoară, iar „rezultatele” sunt mai bune. O primă explicație a acestui fenomen se găsește În domeniul neurolingvisticii. Diferența dintre copil și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]