1,204 matches
-
cu putere o cheie mare și ruginită, dascălul a descuiat zăvorul de la ușa bisericii din sat. Prin deschizătură, în praful luminat de razele soarelui, s-a furișat cu repeziciune un tropot. Un zgomot greu s-a rostogolit pe podeaua din tinda bisericii, ca un bolovan uriaș prăvălit de pe sprânceana dealului. Au urmat glasuri vesele, dar ascuțite de copii care se puneau a tăia tăcerea. Privirea severă a dascălului a curmat, însă, tărăboiul. A sufocat lent harababura, țintuind cu ochii mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
exacți în aceasta privință, să notăm cu ρτ coeficientul de corelație dintre termenul xt și termenul xt-τ al aceleiași serii de date financiare. Seria de timp xt se spune că are memorie scurtă atunci când converge către o constantă când n tinde către infinit. 5) Coevoluția în volatilitate Când analizăm seriile dinamice ale piețelor financiare de diferite tipuri (piața acțiunilor, piața opțiunilor, piața obligațiunilor, piața valutară etc.), observăm faptul că volatilitățile veniturilor pe aceste piețe sunt strâns corelate. Acest lucru sugerează faptul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cu peste 50-60% a pragului sau a plafonului atins de acea populație în cadrul grupei de vârstă anterioare celei care înregistrează căderea, putem vorbi despre fenomene de prăbușire sau de dezastru. Când la o casă este afectată o cameră, acareturile, o tindă, vorbim despre o casă avariată, despre stricăciuni reparabile. Când jumătate din casă nu mai există, s-a prăbușit, vorbim despre dezastrul acelei gospodării. Acea casă trebuie rezidită din temelii. Piramida urbană scade în ultimii 15 ani de la pragul de peste 500000
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nivel coborât, tot atât de coborât sau chiar mai coborât decât obiectivele pe care le-a atins anterior. „Nivelul de aspirație” reprezintă, astfel, un fenomen psihic cu puternice implicații personale, care poartă pecetea structurii psihologice individuale, definindu-se prin ceea ce persoana dorește (tinde) să îndeplinească pe viitor, în comparație cu ceea ce a realizat mai înainte. În stabilirea nivelului de aspirație, în determinarea evoluției lui ulterioare, un rol important îl au o serie de factori de ordin social, educativ, și de personalitate, între care menționăm: normele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
oaspete; obiect; obosit; ocrotire; odaie; optimist; Oradea; oraș; palat; patrimoniu; părinții; pensiune; perete; peste; plăcere; plină; pridvor; prietenoasă; primitor; prispă; proiectare; realizat; refugiu; sălaș; scop; scumpă; sfîntă; siguranță; singură; somnifer; soră; spațioasă; spațiu; stabilitate; stau; strajă; străină; tata; televizor; temelie; tindă; Tîrgu-Jiu; Tîrgu-Mureș; totul; trainică; trepte; țară; uliță; unire; uriașă; de vacanță; valoare; viitor; vila; vis; zid (1); 800/219/72/147/0 caută: găsește (163); cercetează (23); ceva (18); comoară (14); Google (14); cercetare (13); curiozitate (13); fericire (12); găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-o în loc de școală”; c) La Poienești-Florești „se află... un han, proprietate a statului, în stare de ruină totală. Totuși, dacă s-ar dărui comunei...”; d) „Localul de școală din Șipote l-am găsit prefăcut în locuință a notarului, ușa din tindă, care dă în clasă, am găsit-o zidită și deschisă, în păretele din nord, o altă ușă, încât de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu funcționează de fel. În clasă d-nul notar își păstrează peste
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Casă ei i-om face / Căsuță de brad / De scânduri de fag / Cu ușă la picioare / Să-mi vină răcoare / Dor de primăvară / Să te-ntoarcă iar." 101 În unele localități din Bucovina, când se trece cu mortul peste pragul tindei, se lovește de trei ori cu sicriul pragul ușii, așa "mortul mulțumește casei unde a locuit și își ia rămas bun de la oamenii care-l petrec la groapă". 102 În basmele populare, "locul" nu poate fi schimbat și nici "norocul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în grădină / Mi-a prins dorul rădăcină, / Dorul vreau să-l iau cu mine, / Rădăcinile-l țin bine. Dorul vreau să-l iau acasă, / Rădăcinile nu-l lasă, / Că-mi e mândruța frumoasă. Eu aș vrea să-l dau în tindă, / Ramurile-i dau de grindă."185 Îndărătnicia sorții din viața omenească își găsește tămăduirea în universal, împlinindu-se ca destin cosmic: Fost-a-n lume doi iubiți, / De părinți n-au fost voiți; Ei de mână s-au luat, / S-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mințile Ca pe niște bobițe de mercur Neastâmpărate, greu de stăpânit Și gata mereu să se piardă” Iar poezia lui Mircea Dinescu „Interviu”, descrie același lucru, în stilul său, pamfletar : “La noi la țară e bine e frumos.. La noi tinda bisericii a fost redată agriculturii porcul a molfăit copilul uitat în copaie (oricum erau ai Statului și unul și altul) în general e bine la noi la țară ăi mici stau cu cănile sub televizor poate s-o da lapte
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu fire multicolore întreaga fire. Și totuși, peste acest "rai în rut" în care "marfa este neștiută", care amintește de "Isarlîkul" lui Ion Barbu, planează o notă de neliniște: "O, ce durere/ neînțeleasă se întinde/ Peste chipie, peste burlane, peste tinde/ De ce doamne, de ce domnule, de ce/ S-a ivit în poartă" ("A. B. C."). Indiferent de formula în care-și proiectează orgolios imaginile: un fel de "hore" argheziene ("Vârcolacul și Clotilda" sau "Ospeție"), Leonid Dimov a înțeles că poemele trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sunt mișcați pe o imensă scenă cu mijloacele parabolei, sugerând spectacolul diurnului: "O, suflete, cum tremuri când îi vezi/ Izbiți de scuturile teutone,/ în togele murdare, de azi/ La sacrificiul vreunei Antigone" ("Figuranții"). Mișcarea lirică de la un volum la altul tinde spre transpunerea existenței la o temperatură egală, fără convulsii, fără atitudini profetice, fără infern și fără rai; ușor nostalgic, încât nu știi de unde vine și spre ce converge acest poet neformat, eseist, egal cu el însuși, care nu ne epatează
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de o ciudată pășune a Ardealului cu arbori străvechi, cu scorburi mari, cu viespi și roiuri de furnici care vor năvăli: "să-mi spargă pieptul cu fântâni/ și-n hohote să năvălească-n mine". Tehnica imaginii este expresionistă, vizionarismul lui tinde spre absolut; de aici și permanenta stare faustică, de nemulțumire, de încercare de autodepășire. Poezia satului este scrisă într-un ton elegiac: ținutul este dur sau pustiu, satul își dezvelește existența într-o lumină stranie, în care cresc oasele în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ceea ce revine programatic în punctul de sosire" (op. cit., p. 23). 180 C. Noica, Trei introduceri..., p. 20. 181 "Voi face deci să se vadă că ceea ce tinde, pe de o parte, să consolideze viitorul, restabilind ordinea și disciplina între inteligențe, tinde, pe de altă parte, să regularizeze prezentul atât cât este posibil, furnizând oamenilor de stat baza unei practici raționale" (A. Comte apud A. Marga, op. cit., p. 18). 182 Pentru întregul context vezi supra nota 25. 183 W. Dilthey, Das Wesen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Aici Spranger face o interesantă comparație cu Nietzsche, care-și propuse, ca și Comte, să demonteze iluziile religiei. În fond arată Spranger -, "nereligiozitatea lui Nietzsche tinde doar spre o religie superioară, a forței și a umanității trufașe, după cum imoralismul lui tinde spre o morală superioară", căci "abia când cineva va fi în stare să spună că nu există nici o valoare, se poate socoti că nereligiozitatea i-a cuprins întreaga structură a ființei". Dar, conchide autorul, "un asemenea om nu există" (Lebensformen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o zdreanță de lînă neagră, și atît copilul, cît și mama se afumă cu dînsa în tot acest timp, ca să nu se apropie lucrul slab de dînșii. în același timp, femeia nu iese fără lumină aprinsă sara, nici măcar pînă în tindă, iar în alte locuri fără mătură. Copiii pierduți, morți nebotezați, merg în cealaltă lume la un loc rău; acolo se prefac tîlhari și trăiesc numai din ceea ce fură de pe la copiii botezați, cărora mamele le dau de pomană. Copiii care nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e la asfințit, că pe urmă te doare capul. Dacă are cineva durere de cap, să prindă un pescăraș*, să-l taie și să puie la cap carnea lui încă caldă - și-i trece durerea. Să nu zvîrli dalta din tindă în gura podului, că te apucă dureri în creștetul capului. Cînd te doare capul și te afumi cu pelin de la Rusalii [a cincizecea zi de la înviere], îți trece. Vineri dimineață, pînă în răsăritul de soare, dacă te vei spăla pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă la prag, iar mă-sa taie cu foarfecele înaintea lui cîteva pene de găină. Tot în acest scop, cînd vine vreo țigancă cerșitoare, îi ascunde be tele în casă, zicînd: „Astea pot sta și în casă, nu numai în tindă“; apoi îl poartă de trei ori călare pe băț, zicînd: „Cum este de umblătoare țiganca, așa să fie și N. de umblător.“ Cînd îți mor copiii, pe cel nou-născut aruncă-l în drum, și cine l-o găsi să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși în gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă pe mătură. Gunoiul nu se zvîrle niciodată în fața soarelui, că-i pătezi fața, și el pe urmă vara ne arde sămănăturile, iar iarna lasă frîu slobod gerului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă, de aceea se crede că se va mărita în acel an; dacă însă mîța nu mănîncă nici unul din acele boțurele, apoi nici una din acele fete nu se va mărita în acel an. în ajunul Sf. Andrei se pun în tindă două străchini: sub una un ștergar, iar sub cealaltă o basma; dacă ridică fata strachina cea cu ștergarul, apoi se crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua, apoi se crede că nu se va mărita. Fetele umblă pe la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în întregul participării lor la viața trăită. A le resuscita este a face activă o zonă obscură a cunoașterii noastre, copleșite de superpoziția timpului. În durata pură, alcătuită de toate momentele "întregului sufletesc", conștiința conservă o esență spre care însăși tinde, precedată de emoția regăsirii, în formă intuitivă. Coincidența are noimă filosofică și o sursă comună, speculația intuiționistă. "Ucenicia" lui Anton Holban la școala proustiană apare ca o deschidere spre analiza trăitului, și mult mai puțin ca o contagiune estetică majoră
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
enoriași ai bisericii Lupoaia 26. Bisericii din Cătunele, i s-a aplicat aceeași operație ca și celei de la Lupoaia, cu mici modificări, de către preotul Gheorhe Prundeanu. Decorația exterioară este caracteristică secolului al-XVIII-lea. Cele 3 bolți ale bisericii: - pe prima, din tindă, este chipul lui Cristos, cu inscripția Împrejurul capului - ,, O Emanuiel ” , iar de jur Împrejur, scene biblice din Vechiul Testament ; - pe bolta a doua, din pronaos, este chipul Sfintei Fecioare ; - pe bolta naosului, este chipul lui Cristos, iar la dreapta și la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și numărul vitelor trăgătoare. Au fost Împroprietăriți din nou În 1922. Avînd plațuri de casă proprii și ceva pămînt de lucru, au Început și ei să se stabilească, și să-și facă rosturi de gospodărie.. Mai Întîi colibe mici, cu tindă și două cămăruțe, cu una de locuit și cunia ce servea de bucătărie În care se păstra și putina cu varză, uleiul, făina, vasele cu apă. Tot În cunie, deși micuță, În majoritatea cazurilor, pe timp de ploaie sau iarna
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
zonă este situată profund, sub scoarța cerebrală, în vecinătatea unor centri care răspund de reacția de furie, de agresivitate, dar și de senza ți ile sexuale. Această zonă se numește sistemul limbic - în latină limbus înseamnă tiv - pentru că se în tinde ca o fâșie la baza creierului. Vecinătatea zonei plăcerii cu zonele agresivității și ale senzațiilor sexuale ar putea explica de ce unii simt nevoia imperioasă de a viola, alții simt nevoi sado masochiste, iar alții simt nevoia să lupte pentru partener
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
și a băut mereu rachiu bun, ca să-și îndepărteze gândurile negre". La o oarecare distanță în timp, experiența cu aparență supranaturală se repetă. Privind parada militară a unei companii, hangiul recunoaște în căpitan pe fratele decedat. Acesta îl urmărește în tindă pe Stavrache, care, ajuns la limita rezistenței psihice, încearcă să-l sugrume. Efectul este însă contrar celui scontat: "Dar cu cât strânge mai tare, cu atât chipul căpitanului se luminează; cu cât el scrâșnește, cu atât militarul râde mai zgomotos
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
țestelor și își foșneau veșmintele înnegrite [...] și își holbau orbitele goale, pline de viermi, unii la alții". Armata de revenants invadează, într-un contrapunct canibalistic al erotismului celor vii, satul Badislavilor și-i atacă pe locuitorii săi: "Strigoii năvăleau în tinde, apoi în odăi, unde, sub ochii femeilor ce credeau că visează, smulgeau pruncii-nfășați din leagăne și rupeau cu poftă din carnea lor fragedă, mânjind podeaua de lut cu un sânge subțire". Nu trece mult timp până ce sătenii înșiși sunt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]