782 matches
-
La drept vorbind, rolul acestei adolescente inocente devenise și așa superfluu pentru că ea nu știa ce să-i ceară lui Irod. Apar, În schimb, În noul scenariu (mai diabolic elaborat), consilieri regali, miniștri, generali și alți gâzi, setoși de sânge tineresc, care cer nu doar un cap, cel al Căpitanului, ci paisprezece capete. Iar modul chinuitor În care sunt omorâți și distruși cei 14 tineri legionari, În frunte cu Codreanu, nu are termeni de comparație În toată istoria Terrei: prin strangulare
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de spălat lucra în ritmul ei obișnuit. La ora șase Rita s-a întors acasă. Strălucea de bucurie văzând că masa era pusă, lumânările aprinse, vinul și mâncarea bună o așteptau chiar pe ea. Ochii ei migdalați aveau o strălucire tinerească. - Ce surpriză! Să fiu oaspete în propria mea casă. Apoi deschise ușa garderobului ca să-și pună acolo geanta. Feifel se gândea: acuma va remarca că lipsește trenciul. Va fi amabilă să-l știe în mașina de spălat! O să mă sărute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
s-a terminat, Mihai o conduse la masă, îi trase scaunul, așteptă să se așeze și îi sărută mâna. Continuă câteva momente să-i spună ceva la ureche, ei știau ce. Din când în când, ea râdea, cu un râs tineresc. Începu un tango languros, iar Petre, parcă împins de cineva de la spate, se ridică și o invită pe Beatrice la dans. Beatrice era nespus de frumoasă. Părul ei blond cădea în bucle pe umeri, avea un costum "lie de vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și un atelier de "plăpumi și saltele" și comandă saltele pentru cele trei dormitoare. Luase dimensiunile și stabili cu patronul să i le aducă la Bucura. Trecând pe lângă un magazin de confecții, Carmen se opri în fața vitrinei, admirând o rochie tinerească, înflorată. Ce-ai rămas așa, statuie? Mă uitam la rochița asta. Îți place? Îmi! Hai să mergem! Du-te înăuntru și probeaz-o! Ți-o fac cadou, pentru Toni. Carmen intră, probă, Petre plăti. Nici nu costa mare lucru și merita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
După ce a terminat primul ciclu de lucrări practice, Antipa și Încă câțiva colegi au fost aleși de Haeckel să fie formați ca cercetători. Pe la sfârșitul lunii mai 1890, Grigore s-a așternut la lucru cu toată forța și elanul său tineresc. Zilele treceau În goană iar Grigore nu ieșea din laborator sub niciun motiv. În toamnă a dat contur definitiv desenelor și a trecut la Închegarea textului. Când a fost gata, a Înmânat manuscrisul lui Haeckel. Citindu-l cu atenție, profesorul
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
sau tovarășul X sau Z, alte sintagme foloseau, diferite de cele pe care le enunța cu acute moi crainicul Popescu-nu-mai-știu-cum care, ca la liturghie, le zicea pe cele ce trebuiau zise. Prin urmare ai noștri responsabili uasecere cu anume inflexiuni tinerești ziceau ce ziceau, cu anume înțelegere pentru ceea ce înseamnă să fii tânăr-dar-totuși-responsabil. Stăteam în calitate de student aspirant la glorie literară de prin cutare redacție culturală a cutărei reviste studențești și ascultam cum devine chestiunea, cum trebuie să fim și să dregem
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
douăzeci. Garda personală a lui Jones era August Krapptauer, fost Vice-Bundesfuehrer al Bund-ului germano-american. Krapptauer avea șaizeci și trei de ani, stătuse închis unsprezece ani la Atlanta, era gata sa dea ortul popii. Dar avea încă un aspect strident tineresc, de parcă s-ar fi dus regulat la un cosmetician de la pompele funebre. Cea mai mare realizare a vieții lui fusese organizarea unei întruniri comune a Bund-ului și a Ku-Klux-Klan-ului în New Jersey în 1940. La acea întrunire, Krapptauer a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
o introducere lentă ( adagio ) - un preludiu meditativ. Câteva acorduri foarte puternice fac trecerea către mișcarea allegro vivace, scrisă în formă de sonată. Tema I, cântată de viorile prime pe acompaniamentul fremătă tor al celorlalte instrumente de coarde, are o înfățișare tinerească. Nu întârzie să apară și aici acele deplasări de accente și sforzando care sunt atât de dese în lucrările lui Beethoven. Ele ne conduc către tema II, expusă de fagot, reluată și întregită de oboi, flaut și coarde. După o
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
tema II, lirică, ce este reluată imediat de alte instrumente. Dezvoltarea este scurtă și se făurește pe tema I. Trecerea spre repriză o face fagotul, care, deși pare un bătrân greoi, vrea să-și încerce și el forțele în iureșul tineresc al mișcării, reluînd începutul temei. În repriză, tema II nu mai apare la oboi, ci la clarinet. Simfonia se termină printr-o coda de dimensiuni mici, dominată și ea de același mers continuu al șaisprezecimilor. SIMFONIA V ,,A DESTINULUI” , op.
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
importantă a mișcării: Virtuozitatea și coloritul orchestral, caracterul spumos al acestui final, amintesc pe alocuri verva muzicii lui Rossini. SIMFONIA IX-a, op. 125, în RE MINOR Cele opt simfonii anterioare, scrise de Beethoven, întruchipează fie voioșia, surâsul și speranțele tinerești, eroismul, încordările tragice, fie frumusețile naturii și poezia dragostei, fie vălmășagul bucuriei nestăpânite. Dar, Simfonia a IX-a, prin sfera conținutului ei emotiv atât de vast, prin construcția ei gigantică, de epopee, ne apare ca o grandioasă sinteză a sensibilității
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
absențe ale moșierului și cu încercări ale lui de a realiza față de Otilia atracțiile unui om în stare de orice zburdălnicie. Otilia îl copleșea cu calineriile ei, care strângeau inima lui Felix, în vreme ce Pascalopol însuși se adumbrea de ușurința mai tinerească cu care acesta se adapta temperamentului fetei. Felix admiră caracterul bun al moșierului, care oscila nesigur între sentimentul erotic și cel de paternitate, aci detestîndu-i cordial prezența, aci luîndu-i cu afecțiune brațul, ca unui fiu mare. Învins de această discreție
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu se întunecase, iar forfota străzii era dominată de vocile și râsetele tinerilor. Cursurile și examenele școlilor, liceelor și facultăților se terminaseră și manifestările de bucurie erau firești. Timpul frumos de început de vară și de vacanță stimula acest elan tineresc. Nimic nu părea să tulbure viața liniștită și fericită a basarabenilor și a acestor tineri, care umpleau bulevardul și grădina publică, din apropiere, cu veselia lor. La un moment dat, o știre ca un trăsnet, se răspândește din om în
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
entuziasmul care crede că simțirea tuturor aspectelor vieții este mult mai puternică decât punerea vieții sub semnul îndoielii. La vârsta fraged existențialistă, îndoiala lui Descartes pare ceva minor, incomparabil inferioară sentimentului impetuos de existență care face mândria trecătoare a elanurilor tinerești - care se cred unice, dar care sunt egale și uniforme pentru toți, fără accentul unei experiențe proprii. Mai târziu, când elanul își temperează avântul primăvăratic, descoperi, călăuzit de o vârstă mai adânc cunoscătoare, că îndoiala propusă de Descartes are mai
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de supraveghere. La început, cetatea și instituțiile au avut încă resursele, deși inerte, de a „controla situația“ (expresie consacrată ca formulă prin larga ei difuzare în filmele de proastă calitate). Dar, cum zăgazul și limitele au devenit din ce în ce mai permeabile, modul tineresc de a fi al tinerilor a explodat și a impus o condiție anarhică în toate direcțiile, la care „societatea“ răspundea din ce în ce mai slab - cu gândul satisfăcut că situația poate fi oricând „controlată“. Un factor puternic care a contribuit la dezlănțuirea tinerilor
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
primul rând - este ceea ce îi ridică moralul. Și iar își mai trage una peste alta buclele părului uscat și rar. Dar ce repede a putut să crească de astă dată ! Se întoarce brusc pe călcâiele pantofilor trotteurs și mișcarea bruscă, tinerească o mulțumește. Penumbra dulce și mirosul vechi, răcoros de levănțică, de mult intrat în lemnul de trandafir al șifonierului. O rază venită de-afară scânteiază dintr-odată orbitor pe sideful prins în rama neagră a oglinzii ; raza alunecă și se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce avea, într-adevăr, să fie una dintre primele victime ale holerei venite prin uniformele capturate de la bulgari... încleștându-și palmele fierbinți pe brațele scaunului, Profesorul Mironescu clatină din cap cu un surâs istovit. Dar pe el ce întârziate iluzii tinerești îl aduseseră, voluntar, în război ? Ce chin să suporte cizmele ce-l rodeau, marșurile istovitoare sub arșiță și apa coclită, praful ce scârțâia tot timpul în dinți când mânca, duhoarea privatei peste care se așezase popota și, în plus, prezența
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
le împrăștie cu câțiva jandarmi călări și cu praful ridicat de târnurile măturătorilor, mergând cu orice motiv mărunt la Palat ca să strigăm acolo : Jos Carol I, rușinea tronului României ! Jos guvernul, bandă de asasini ! Lăsând studenții să-și cheltuie entuziasmul tineresc, ridicând baricade, ținând discursuri incendiare, cățărați pe statuia lui Mihai Viteazul... Cum să nu piardă din vedere acel urmaș că tot ceea ce încă are să l înconjoare - case, legi, bulevarde, expresii, societăți de asigurări și credite, convenții, bănci, poduri, gări, care
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cărți. Avea mereu o bună dispoziție "erectilă", a unui om care dădea senzația că nu poate fi lovit de condiția muritorului, și și-a păstrat-o și după accidentul vascular care îi domolise ritmul vorbirii și îi răpise aroganța mersului tineresc. Era, pentru un poet, nespus de insensibil la tema morții, iar perspectiva propriului său sfârșit părea că nu-l impresionează deloc. Mi-l imaginez pătrunzând în sala de operație a doctorului Irinel Popescu cu gândurile în altă parte. Ce se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Hip Hib? bâigui Lisa. Era important să continue să vorbească. —Hip Hib, confirmă Barry. Prescurtarea de la Hip Hibernian. Revistă pentru tinerii bărbați. O combinație între Loaded și Arena. Tu vei pune la punct versiunea feminină. —Nume? — Ne gândeam la Colleen. Tineresc, festiv, la modă, sexy, așa vedem noi lucrurile. Mai ales sexy, Lisa. Și nimic foarte inteligent. Uită de articolele despre circumcizia la femei sau despre lipsa de libertate a femeilor din Afganistan. Astea nu vizează publicul nostru țintă. Vreți o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
asta era altceva. În timp ce Dylan era nevoit să muncească în vacanța bancară, Clodagh abandonase copiii cu mama ei bolnavă de artrită și se dusese să dea o raită prin magazine. Pungile pe care le-a strecurat în casă conțineau haine tinerești, de petrecere, haine pe care nu știa exact cum să le poarte. Cumpărase, de asemenea, un costum, pentru interviul pe care urma să-l aibă la agenția de plasare a forței de muncă - lucru despre care Dylan nu știa absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un restaurant unde a citit rezumatul scenariului meu, extaziindu-se Între timp la vederea langustinelor cu coriandru. CÎnd maître d’hotel i-a recomandat o Întreagă armată de deserturi, găsisem un producător. Scriptul meu Îl stimula, ideile erau bune, era tineresc, era modern. Mă va aduce la Hollywood. Trebuia Însă să am un agent. Va fi el agentul meu. Încă de săptămîna următoare, Îi va arăta scenariul de la Electronic Orgy lui Robert Mitchum. Pe cine aș mai vrea să Întîlnesc? Actrițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dintre zeii elini pentru dobândirea supremației cerești. Eromeni este înspăimântată la ideea că Prometeu are de gând să-l înfrunte pe despoticul monarh divin de dragul oamenilor (A stăpânirii grijă la nimeni Zevs n-o lasă/ [...] Cum tălmăci-va dânsul avântu-ți tineresc ? - I, p. 36), dar se bizuie pe faptul că acesta nu-l va trata ca pe un potrivnic pe soțul ei care i-a stat alături în lupta cu titanii (Tu n-ai mers împotrivă-i ! Nu-i ajutași dușmanii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
e. Apoi Îmi dau seama: a renunțat la gelul de păr și s-a uscat cu feonul pieptănându-și-l pe spate. Un Toal nou! O imagine a ofițerului modern din forțele de ordine Într-o democrație mai la modă, tinerească, mai șic și mai plăcută, care dă mai bine la presă. Arată ca un homo de rahat și afectat, mândru de el și decadent. O să trebuiască să ne obișnuim ceva timp cu podoaba aia capilară. O ba s-o crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
vază terenul, să-și aleagă locul... Poate să se întîlnească și cu Klapka, chiar trebuie să-i spuie... Dintr-o casă de lângă biserică apăru deodată Meyer, îmbrobodit într-o mantie groasă, cu gulerul ridicat, deși soarele umplea pământul de căldură tinerească, îmbătătoare. ― Doctore, doctore! strigă Apostol, văzând că Meyer merge înainte fără să-l fi zărit. Medicul se întoarse ursuz și se însenină puțin când recunoscu pe Bologa, care alerga spre dânsul. Se duseră împreună la spitalul mobil, improvizat în școala
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Ca și când ar fi simțit privirea lui, Ilona avu o tresărire și se apropie, sprintenă și bucuroasă, întrebîndu-i: ― Ți-e mai bine?... Așa-i că te-ai mai ușurat? ― Da, foarte bine, zise Apostol în șoaptă. Veselia aprinsă în ochii ei, tinerească, visătoare, îi alungă gândurile care-i chinuiseră toropeala bolnavă. În glasul ei straniu i se părea că vibrează o vrajă nouă, ca și cum de ieri până azi s-ar fi schimbat și s-ar fi împlinit cu niște mlădieri mai blânde
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]