982 matches
-
Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fără reservă, și de a avé o încredere nemărginită într'însa și în viitorul ei" -, Haret pretindea din partea învățătorilor un zel metodologic necruțător în pedagogia românismului: niciun mijloc care ar putea deștepta și întări patriotismul cel mai nețărmurit în sufletul tinerimii nu trebuie neglijat. Succesul românismului reclamă o pedagogie a superlativului și o extatică a specificului național: "Siliți-vĕ a-ĭ convinge că țéra lor este cea maĭ bună țéră, că neamul lor este cel maĭ viteaz, cel maĭ nobil, cel maĭ energic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Moldavieĭ și a Țeriĭ Romînescĭ. Eșiĭ: În Tipografia Albineĭ [Text cu alfabet chirilic]. 1840. Gorjan, Gherasim Ion. Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare. Bucuresci: Tipografia Pitarului Constantin Pencovici [Text cu alfabet de tranziție]. 1853. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție]. 1854. Bălășescu, Nifon. Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte de lectură: Noțiuni simple assupra sciințelor, cullesse pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1927, elev al maestrului D. Paciurea... În anul 1930 am realizat o expoziție personală de sculptură în sala Mozart din București, în 1932 în cadrul salonului oficial am expus lucrări de sculptură printre care lucrarea « La prânz ». În 1934, în cadrul expoziției Tinerimea română, am expus o serie de lucrări printre care amintesc « Cap de copil ». Încă din anul 1927, în paralel cu lucrările de sculptură executate, am condus atelierul de ceramică « Troița » din București. Țin să amintesc că lucrările de artă realizate
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ce a influențat locuitorii, atât în obiceiuri, cât și în felul de a munci. Obiceiurile urâte ale națiunii, iluministul le punea în principal pe seama domniei abuzurilor și a lipsei de educație și cultură, generată de inexistența școlilor publice, în care "tinerimii să i se facă cunoscute odată cu noțiunile religiei adevărate și pe cele ale datoriilor, mai ales către stat și în special către concetățenii lor"161. Lipsa unui sistem educațional, precum și numeroasele abuzuri ale coruptului regim fanariot au influențat în mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
300 de cuvinte în limba germană și română, precum și prima parte a catehismului românesc (moldovenii) sau micul catehism (germanii)126. Pentru a atrage tineretul provinciei către aceste școli și spre realizarea motivației pentru care au fost create, de cultivare a tinerimii naționale și de atragere spre acestea a copiilor din Moldova, la propunerea lui Enzenberg se instituiau premii, sub forma unor medalii aurite și argintate, distribuite elevilor celor mai silitori, fără deosebire de națiune sau confesiune, la susținerea examenelor publice de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
esențial, în calitatea sa de referent pentru problemele Bucovinei al Consiliului Aulic de Război din Viena, se stabilea laicizarea învățământului, etatizarea școlii, ca și obligativitatea frecventării școlilor primare pentru copiii între 7 și 13 ani, specificându-se expres că: "educația tinerimii întemeiază fericirea viitoare a cetățenilor"133. În timp ce Consistoriului și clerului Bucovinei nu i se mai recunoștea nici o influență în materie de școală, în afara învățământului moral-religios, autorităților laice le revenea sarcina îndrumării, înființării și supravegherii școlii și a învățământului. Prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
clădirile desființatei mănăstiri Sf. Ilie, fapt care "ar putea să exercite asupra sentimentelor locuitorilor țării o impresie foarte bună și încă și mai mult asupra moldovenilor învecinați și a altor străini și ca o consecință s-ar putea spera ca tinerimea moldovenească va veni la învățătură în Bucovina"137. Acest ultim deziderat oglindește o temă specifică a politicii orientale habsburgice, ce revine obsesiv în toată perioada, anume aceea de folosire a învățământului în exercitarea unei influențe sporite asupra populației nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acolo..." Poetul n-ar fi altceva decât un... cârciumar ce otrăvește nația: "ne tânguim atât împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic de la Blaj este de-a dreptul oripilat de licențiozitatea... "Luceafărului": "Călin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ne tânguim atât împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic de la Blaj este de-a dreptul oripilat de licențiozitatea... "Luceafărului": "Călin (...) vede o fată durmind după un perete de "țesătură de păingin". Atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cum fetei îi e desprinsă haina, cum "i s-arată trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată" și cum fetei "de-a vârstei ei căldură fragii sânilor se coc". Nici atâta nu-i este destul, ci mai spune tinerimii cum Călin rumpe pânza și apoi vede "a frumuseții haruri goale". Simțul de pudoare nu ne lasă a continua și a mai spune scenele următoare (...) Te cuprind fiorii când cugetăm la aceea că chiar și fecioare române citesc poeziile aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cânta în poeziile sale." Fără îndoială că nu se pot relaționa în nici un chip aberațiile lui Grama cu contestările mai mult sau mai puțin docte de azi. Răzbat, însă, ici-acolo, și sonuri cunoscute, deși mai altfel formulate. De pildă: "Tinerimea noastră, amețită și îmbătată de atâtea laude grămădite pe capul lui Eminescu"... Ori: "Așa rușinos ca jugul lui Eminescu n-a fost nici unul, căci în acelea ne-au înjugat străinii, în al lui Eminescu ne-au înjugat, însă, românii... (am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ei de altădată... calea romantică a puhoaielor de sâmbătă seara, a întâlnirii tinerilor, a visurilor, a clipelor de neuitat... Strada întâlnirilor, a paradei modei și mai ales a promenadelor, faimoasele promenade de sâmbătă și duminică seara, la care participa toată tinerimea târgului, revărsată ca un șuvoi dintre Piața unirii și Corso... La fiecare pas... de la simple salutări, zâmbete, până la chicote, izbucniri de veselie și de voie bună. Era aici, tot Iașul... de la cei cu stare, până la cei nevoiași veniți din mahalalele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din mahalalele sărăcăcioase de pe malurile Bahluiului și ale Nicolinei, pentru care ieșirea de sâmbătă seara, reprezenta bucuria vieții lor și o serba îmbrăcând straiele de sărbătoare. Era locul de întâlnire și plimbare a fiilor și fiicelor mahalalelor și al întregii tinerimi. „Turul pe Lăpușneanu”, între Piața Unirii și Corso, a intrat în obișnuința ieșenilor, ca tabietul cafelei sau ziarul. Calea Lăpușneanu avea viața proprie a ei, cu obiceiuri și principii bine stabilite. În orice anotimp al anului, ea strălucea între orele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
școli care funcționau pe lângă biserici era jucat de cărțile bisericești, scrise în chirilică și slavonă, iar scopul învățării era deprinderea scris cititului și a socotitului. începutul secolului al XIX-lea aduce cu sine lucrarea lui Ion Heliade Rădulescu, Povățuitor al tinerimii către adevărata și dreapta citire, tipărită la Buda în 1826. Este un moment important pentru nașterea didacticii limbii române, fiindcă lucrarea indică reguli de lectură și este prima încercare de sistematizare a unei observații pedagogice empirice din perspectiva unei destinații
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
prin urmare spre a și le însuși cineva, este de prisos a mai vorbi, fiind cunoscute de oricine, iar pentru declamație, care din multe întîmplări a fost neîngrijită și prin urmare necunoscută, mă socotesc a face cîteva însemnări spre îndemnul tinerimei către ascultarea aceștii lecții atît de folositoare. Un bun declamator este pentru o limbă aceea ce este și un bun artist muzicant pentru executarea unei bucăți muzicale. In zadar un compozitor șiar alcătui operile sale, căci tot meșteșugul său ar
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Libraire Gerner, 1900. Damian, Sorin, Liviu, Carol I al României 1866-1881, București, Editura Paideia, 2000. Din corespondența familiei I.C. Brătianu (1859-1883), vol. I, f. l., Imprimeria Independența, 1923. Drăghicescu, D., Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921. Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. Docea, Vasile, Carol I și monarhia constituțională
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Cuza. Faptul acesta poate fi ușor observat atât în documente interne, cât și în lucrări istorice ce au ca obiectiv trecerea în revistă a realizărilor liberalilor români. Vezi D. Drăghicescu, Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921, și Istoricul PNL, Chișinău, Tipografia "România Nouă", 1918, pp. 5-7. 84 Lui I.C. Brătianu. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu (1821-1891), București, Institutul de Arte Grafice
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
43.000 II 500 2.500 3.000 III 3.500 42.500 46.000 - Teatrul de proiecte culturale "Teatrum Mundi" I 3.000 97.000 100.000 II - 5.900 5.900 III 3.000 102.900 105.900 - "Tinerimea Romana" I 6.000 155.000 161.000 II - - - III 6.000 155.000 161.000 B. Muzee I 112.700 3.643.500 3.756.200 II 206.000 70.600 276.600 III 318.700 3.714.100
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 2 din 27 noiembrie 1993 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109035_a_110364]
-
directă și tranșantă a lui Emilian Coclici, transmisă nouă, tuturor, de Victor Morariu: „Să știu bine că trag în plug pentru România mea, mai bine așa, decât să fiu domn și slugă la neamț”. Dar dacă vrem să vedem acea tinerime studioasă, avântată și romantică, acea intelectualitate care n-a făcut pactul cu diavolul, trebuie să avem în vedere două instituții din Suceava, devenite centre ale românismului din Bucovina: Liceul Greco - Ortodox (actualul Colegiu Național „Ștefan cel Mare”) și Societatea „Școala
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
culegere de cântece; că Modalități de organizare a activității : frontală, individuală, în grup; Desfășurarea activității Secvențele activității Strategie didactica unitate de continut Evaluare Moment organizatoric • Pregătirea materialelor necesare; • Asigurarea unui climat proprice desfășurării activității Captarea atenției • Se face prin citatul „Tinerime română, te îndemn să înveți artele frumoase!” (Ovidiuă • Care sunt artele pe care le studiați ? • capacitatea de exprimare orală printr-un limbaj specific 69 • De ce considerați că muzica este o artă? artelor studiate Reactualizarea cunoștiintelor • Modalități de cantare • cantare colectivă
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
publicate de J.-J. Rousseau". În "însemnarea" sa, I.H. Rădulescu lămurește motivele alegerii acestui "romanț", pe de-o parte, deoarece dispunea de "lipiciul și undița amorului", iar, pe de altă parte, datorită folosului educativ: "Folosul ce poate pricinui această carte tinerimii", autorul "amestecînd cu atîta înțelepciune, pe lîngă amor, învățăturile sale cele frumoase și atîtea din ideile sale ce au făcut o epohă și revoluție morală în toată Europa"283. În 1838, George Barițiu anunță în Foaia literară o altă traducere
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Libraire Gerner, 1900. Damian, Sorin, Liviu, Carol I al României 1866-1881, București, Editura Paideia, 2000. Din corespondența familiei I.C. Brătianu (1859-1883), vol. I, f. l., Imprimeria Independența, 1923. Drăghicescu, D., Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921. Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. Docea, Vasile, Carol I și monarhia constituțională
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Cuza. Faptul acesta poate fi ușor observat atât în documente interne, cât și în lucrări istorice ce au ca obiectiv trecerea în revistă a realizărilor liberalilor români. Vezi D. Drăghicescu, Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921, și Istoricul PNL, Chișinău, Tipografia "România Nouă", 1918, pp. 5-7. 84 Lui I.C. Brătianu. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu (1821-1891), București, Institutul de Arte Grafice
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]