18,899 matches
-
treacă la iudasim, el îi respinse vorbindu-le împotriva religiei evreilor: a fost osîndit la treizeci și nouă lovituri de bici pe spinare și să îngenuncheze în pragul casei sale; toți cei de față călcară peste trupul lui. " El a tipărit într-o cărțulie întîmplarea, scriere ce o păstrăm încă; iar aici mărturisește a nu fi nici evreu, nici creștin, nici mahomedan, ci adoratorul unui singur DUMNEZEU. Mica sa carte se intitulează: Pildele vieții omenești. Același Limborch a respins părerile lui
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
în Orizontul din decembrie. Ciuma a fost scris cînd autorul abia trecuse de 30 de ani. Documentarea pentru roman i-a luat cîțiva ani buni. Au venit războiul și rezistența. Camus și-a întrerupt lucrul la carte. Care s-a tipărit totuși în 1947. Succesul a fost împărțit: bine primit de cititori, romanul a fost întîmpinat cu multe obiecții de către critici. Principalul reproș: caracterul nepolitic, natural al dezastrului cu care locuitorii Oranului se confruntă. Astăzi. Tony Judt găsește că acesta este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
Prietenul meu, doctorul Virgil Feier de la Timișoara, mi-a dăruit în Sărbătorile trecute o carte pe care n-o știam, deși a fost consemnată de pildă în Dicționarul ieșean: un Manual de Istoria literaturii române, 'întocmit" de Enea Hodoș și tipărit la Caransebeș, în Editura Foii Diecezane, în 1893. în Epilog, autorul declară că a propus textul manualului sub forma unui curs de trei ani la Institutul pedagogic și teologic din Caransebeș, așa dar între 1889 și 1892. Și adaugă: Cu privire la
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
Nu se înțelege prea clar ce vor, de fapt. O fi o simplă carență stilistică (ceea ce m-ar mira, având în vedere talentul literar indiscutabil al câtorva dintre ei) sau teama de-a duce demersul până la ultima consecință. în forma tipărită în presă, "memorandum"-ul e un simplu reproș adresat guvernanților că nu pun în practică decizii economice și administrative asupra cărora aceștia deciseseră, pe hârtie, încă în urmă cu vreo cinci ani, asezonat cu câteva considerații "politically correct", dar care
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
mărturisit că ne citește, și datorită ajutorului primit în ultima clipă de la Uniunea Scriitorilor, sub a cărei egidă ne aflăm, care ne-a permis să cumpărăm hîrtia necesară numărului de față și primului pe 2002. R.: Cu ce bani se tipărește, totuși, revista? Cît scoateți din vînzarea ei? Ar fi bine dacă acestea ar fi cunoscute cititorilor noștri. Spuneți-le! N. M.: Deși România literară are, probabil, cel mai mare tiraj al unui periodic cultural din țară, nu poate trăi exclusiv
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
investit, nu investesc. Investesc în Dracula land, nu în cultură. Cîtă vreme România avea o aristocrație relativ înlesnită material, revistele se scoteau prin chete ori donații: un galben a dat fiecare din membrii bogați de la Junimea, în 1867, ca să se tipărească Convorbirile literare. În secolul următor, locul aristocraților l-au luat Mecena de tipul contestatului Bogdan-Pitești. În timpul comunismului, a plătit statul, dar punînd condițiile știute, cea mai grea fiind dreptul de a cenzura. Astăzi nu plătește nimeni. Noua economie de piață
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
venituri, în cel mai bun caz, mijlocii. R.: Să revenim la periodicele de cultură. Ce e de făcut? N.M.: Părerea mea este că singura soluție durabilă ar fi ca ziarele, Cotidianele, să-și creeze suplimente săptămînale de cultură. Nu însă tipărindu-le separat, în tiraje mici, dar introducîndu-le în corpul ziarului, de exemplu, sîmbăta, cînd numărul de pagini e, oricum, mai mic. Deocamdată doar Cotidianul prin renăscutul LAI procedează așa. Doar că suplimentul e prea de tot redus ca număr de
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
abandonat politica, a fost fericit: nu atît gestul în sine, căci n-avea nimic contra politicii, el, care scrisese despre politicieni, cît ideea că-mi voi face timp să isprăvesc Istoria de el comandată (iar volumul întîi, tot de el tipărit). Nu știu ce va mai fi. Dar n-am alt mijloc de a mă achita de datoria morală și profesională față de Z. Ornea, acum, cînd el nu mai este printre noi, decît să duc la bun sfîrșit o carte pe care, fără
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
Cronicar ,,Flacăra" într-un format nou Reapare suplimentul Litere, Arte Și Idei (LAI) al ziarului Cotidianul. Redactor, același de la începutul anilor '90 cînd LAI era considerată cea mai bună publicație cu acest profil dintre cele tipărite pe lîngă marile cotidiene: Dan C. Mihăilescu. Numărul inaugural al LAI, ediția a II a, a fost lansat la Lăptăria lui Enache luni 19 noiembrie. Reapariția ne bucură și dorim LAI-ului viață lungă. * Una caldă, alta rece: presa (nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
și jurnal intim, neconsemnat de istoriile literare postbelice, și ale cărui două cărți, alcătuite de către d-na Mariana Macri, fiica sa, au fost nu demult prezentate public la Colegiul Noua Europă. Cea dintîi este Calendarul incendiat, un jurnal de idei, tipărit la Editura Anastasia. Cealaltă, intitulată Monolog nocturn, cuprinde "aforisme și aproximații" despre "Suverana Slobozenie a Singurătății", precum și un număr de poezii, și a văzut lumina tiparului la Editura Paideia. Jurnalul are un cuvînt înainte de I.P.S. Nicolae al Banatului care, în
Jonathan X Uranus, "humorist liber" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15778_a_17103]
-
antologie care a făcut istorie a fost Poezia română modernă de la G. Bacovia la Emil Botta, alcătuită de Nicolae Manolescu. Acolo s-a văzut clar caracterul politic al criteriului pur-estetic. Cartea a fost interzisă la puțin timp după ce a fost tipărită. O altfel de politică literară a început Nicolae Manolescu, cînd a alcătuit două antologii de poeți tineri - Aer cu diamante și Cinci. Criticul propunea aici un model de politică în interiorul cîmpului literar. Modelul său a fost continuat de Mircea Cărtărescu
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
puținelor pe atunci reviste literare, în speță al uneia din ele, care-mi publicase cîte ceva, în schimb atacat de condeiele critice în vogă ce găsiseră de cuviință a-și ascuți vigilența revoluționară pe seama rîndurilor puțin numeroase pe care le tipărisem, găsindu-le "idealiste", "mistice" sau vădind o "critică de salon". Adică nocive, punînd în grea primejdie ordinea socialismului, biruitor, totuși, în pofida oricăror piedici, aliniindu-se, cum s-ar fi exprimat unul din corifeii exegezei realist-socialiste, bandelor contrarevoluționare... Drept consecință, vreo
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
în timpul care/ își infiltrează ceața-n cele mai eterne/ înfățișări și ipostaze?" ș.a.m.d. Alexandru Lungu în postura de poet religios, ba chiar, autor al uneia "dintre cele mai autentice poezii religioase românești" (Vasile Baghiu) se arată în volumele tipărite în exil: parabole, elegii, poeme ale însingurării și ale exilului biblic. Tonul și instrumentele poetice folosite sînt altele. Dar în ciuda acestor sinuoase fire poetice, vocea lui Alexandru Lungu își dovedește constanțe: nodurile simbolurilor și ale temelor recurente indiferent de epocă
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
și directorul literar al revistei înscrise sub inițialele instituției - MEET - și al colecției de cărți publicate sub aceeași emblemă) o gazdă foarte ospitalieră și generoasă, dar și un scriitor de excelentă ținută, exprimat până acum în câteva romane și povestiri tipărite de reputata casă pariziană Editions de Minuit. Lectura cărților sale - de la Cordon-Bleu, cu care a debutat, la vârsta de treizeci de ani, în 1987, la Longue vue (1988), Le feu d'artifice (1992), La femme parfaite (1995) și Ces deux-là
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
Clézio în anii '70, dar și scriitori ca Patrick Modiano, însă "moștenirea" mea, dacă mă pot exprima așa, a fost mai ales cea a "Noului Roman", a romancierilor din catalogul Editurii Minuit. Ceva s-a schimbat mult, o dată cu primele lucrări tipărite la începutul anilor '80 de Jean Echenoz la Minuit, pe care Jean-Philippe Toussaint și cu mine le citeam pe când nu eram încă publicați, - abia începusem să scriem... Ne întâlneam foarte des și ne puneam întrebările pe care și le puneau
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
aduc cedarea, oportunismul, cinismul. Ne dăm seama de trecutul pătat al multora din exponenții breslei noastre chiar din relatările lui Bujor Nedelcovici privitoare la prigoana ce s-a dezlănțuit împotrivă-i, cînd, refuzat în țară, a fost nevoit a-și tipări romanul Al doilea mesager în capitala Franței. Circumstanța că acest volum a avut succes, fiind dintru început analizat în cadrul unei "mese rotunde", la postul de radio Europa liberă, de către Monica Lovinescu, Șerban Cristovici, Paul Goma și Alain Paruit, a constituit
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
fel care privește opera unui artist român, și, recent, a sprijinit și supravegheat activ, alături de autor, un catalog cuprinzător cu pictura artistului arădean Onisim Colta. Ultimele trei cataloage, absolut spectaculoase prin construcție și, în cazul lui Jecza, și prin dimensiuni, tipărite în condiții impecabile la Ideea Print din Cluj, un fel de pseudonim al artistului clujean Timotei Nădășan, marchează atît un episod expozițional propriu-zis, cît și tendința unei autonomizări editoriale, a construcției unui obiect în sine, ușor inteligibil dincolo de orice eveniment
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
indelicatețea. Cînd s-a lansat într-un atac în replică împotriva d-lui L. Raicu, socotindu-l beneficiar al comunismului, iar redacția R.l. l-a rugat să-și reconsidere, evident, nedreapta poziție, dl George a abandonat subit revista care-l tipărise cu bucurie și respect, mai mult, a început s-o combată vehement, în toate împrejurările, negînd celor care o dirijau orice merit. Cronicarul a lăsat să treacă de la el acest pahar, dar, cu amărăciune, constată că dl George și-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
literară italiană sau românistica. Între acestea și volumul mai-sus citat, impresionant prin rigoarea și polimorfia documentării. Dacă primele două sute de pagini erau inedite, următoarele (Pietro Metastasio e i poeti Văcăresti, respectiv Per la fortuna della tragedia alfieriana in Romania) fuseseră tipărite în prestigiosul Giornale Storico della letteratura Italiana. Pentru a compensa spiritul doct-demonstrativ al capitolelor istoriografice, prefața strecoară o notă cochet-sentimentală. Parafrazînd finalul canțonelor și baladelor medievale, prin care poetul își trimitea ca mesajer în lume propriul text, Ramiro Ortiz își
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
revistele și editurile pe care și le-au înființat. Ziarele mai au uneori și rubrici culturale, dar la prea puține există oameni competenți, informați și, în cele mai multe cazuri, se face reclamă nu critică literară. Cu trei ani în urmă am tipărit niște texte necunoscute ale lui Inochentie Micu Klein și, înainte de lansare, am fost întrebat dacă participă și autorul! Cîțiva dintre "arbitrii" literari de altădată se ocupă de altceva, iar cei tineri, cu puține excepții, sînt îndatorați diverselor grupări, așa că deruta
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
lecțiunile posibil de corecte), totul migălos și cu acribie științifică. Și, apoi, completările și eliminările unor greșeli de tipar în cele 16 ediții ale plachetei (Maiorescu veghind ediția pînă la cea de a zecea, 1907), după care ele s-au tipărit potrivit interesului editorilor Socec și Teclu. Ediția V.G. Morțun din 1888 e redusă la proporțiile minimale știute, infirmîndu-se și ipoteza că poetul i-a indicat sursele unor poezii din sumar. Despre ediția lui Xenopol din 1893, prima ediție antimaioresciană, reeditată
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
curiozitate tipografică în editologia eminesciană datorită cronologiei arbitrare a poeziilor, sistemul ortografic folosit de editor, informațiilor cu neputință de verificat". Dar aceasta are meritul de a fi devenit ediția de masă a liricii eminesciene, editorii ieșeni frații Șaraga ajungînd să tipărească, în vreo 10 ani, aproape 15.000 de exemplare, tiraj exorbitant pe atunci. Nimeni serios nu a luat însă în seamă ediția Xenopol. Ediția Matei Eminescu, din 1895 (căpitanul se voia editorul legal al operei fratelui său, cerînd imperios lui
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
edulcorez totul, uitînd, de pildă, de cenzură. Aceasta, din păcate, a funcționat și era teribilă în rezultate. De pildă, e necesar să amintesc volumul din ediția Gib Mihăescu conținînd Rusoaica, rămas în suferință totală, fiind interzis chiar după ce a fost tipărit, fiind, imediat, topit. Edițiile critice de pînă spre 1955-1965 erau impecabile filologic, dar aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Și acesta, uneori, amputat prin acele blestemate croșete drepte (În argoul
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
între 1951 și 1960. Din cele 13 numere care s-au urmat la intervale neregulate, primul volum de la Jurnalul literar le cuprinde pe primele 4, toate din 1951. Cei doi redactori își amintec, pe rînd, cum s-au zbătut să tipărească revista. Textele-prefață au mai fost publicate în revista Jurnalul literar în 1998 și respectiv 2000. Caete de dor (așa se scria cuvîntul mai demult: Caete) nu e cea dintîi revistă a exilului nostru (parizian și nu numai). În noiembrie 1948
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
-și vadă de-ale sale, de pacturile vinovate cu "talpa țării", ar fi bine ca mecanismele sociale adecvate (inclusiv procuratura, în cazul privatizării "Minervei") să-și facă datoria. Altminteri, ne vom trezi că o editură a cărei datorie e să tipărească ediții critice din clasici, va tipări - în numele diversității și... pluripartidismului cultural! - și niscaiva clasici ai analfabetismului, mai abundenți ca oricând pe scena politică. Sau, mai știi, chiar textele interzise de către Eugen Florescu ale Irinei Loghin!
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]