16,496 matches
-
unei sărbătoriri ale mele. Pe acel D. Udrescu 5 nu l-am cunoscut, dar mi-a spus regretatul Codin că, împreună, amândoi, au scris o monografie a M[ănăsti]rii Curtea de Argeș, pe care am trimis-o Academiei pentru premiere și tipărire. Nu au avut succesul dorit, dar intenția este meritorie. O mai fi trăind Udrescu? Cred că a rămas mult material de la el!? Cartea lui D. Mihalache 6, folcloristul zonei noastre, n-o cunosc, s-ar putea s-o aibă Academia
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
peștelui este în marile cotidiene. Și, desigur, pe sticlă. Iar, astfel, „neaveniții” nu se pot plânge: iată, fiind publicați chiar de noi, nu există obiectul lamentărilor lor nedemne! Și ce dacă nici măcar nu li se răspunde la propunerile lor de tipărire? Editurile sunt suverane în politica lor editorială! (Sunt suverane pe naiba...) Anul trecut, într-o anchetă, crezând că voi termina Cei o sută abia prin decembrie 2012, am promis că voi ieși gol pe bulevard, fiind sigur că, oricum, acel
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
îmi este imposibil să scriu prefața. Așadar, dacă Editura nu poate prelungi termenul, vă rog să interveniți la conducerea redacției în cauză pentru a trece cartea unui critic din București. Până la sfârșitul anului este timp mai mult decât suficient pentru tipărire. Vă rog să primiți salutări cordiale, împreună cu calda simpatie pentru Mihail Steriade. Const. Ciopraga [Domnului Florin Steriade, Strada Pop de Băsești, nr. 43-45, București, III; Profesor Const. Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași] * Mănăstirea Văratec, 18 aug[ust] 1970 Stimate
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
ediție completă. Vă rog, stimate domnule Steriade, să primiți salutările mele alese. Const. Ciopraga [Domnului Florin Steriade] * Iași, 7 apr[ilie] 1971 Stimate domnule Steriade, Vă mulțumesc, în primul rând, pentru amabilitatea de a mă ține la curent cu stadiul tipăririi. Întâmplarea face ca, la rândul meu, să vă pot comunica știri mai optimiste. La 19 martie, am trecut pe la editură și am făcut corectura ultimă a prefeței. Volumul e cules de mult, și la ora aceasta sunt aproape sigur că
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
critic literar atât de prezent în viața spirituală și culturală a României contemporane. Acum putem consemna că „Revista nouă” a apărut, doar, într-un singur număr, și acela de probă, care nu s-a difuzat întrucât cenzura nu a acceptat tipărirea întregului tiraj. „Revista nouă. Publicație de literatură, artă, cultură” avea un prestigios colegiu de redacție, iar cei care coordonau periodicul erau redactorii responsabili: Ștefan Bănulescu, Nicolae Manolescu și Ion Bălu. Era proiectată să apară lunar, având șaisprezece pagini, format mare
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
cimitir al elefanților în comunism, o digestă minuțioasă a colaboratorilor de vază care au trăit umilința de a-și pune numele în josul unor texte de propagandă. Destinată numai exilului românesc, „Glasul Patriei“ a avut două orașe care i-au găzduit tipărirea: Berlinul de Est în intervalul 1955-1965 și apoi București în anii 1965-1972. Scopul revistei era înfățișarea unei realități paralele, pe care românii fugiți s-o ia drept noua față a României prospere, o țară în care statul de drept punea
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
capodoperă a subtilităților metatextuale, este cel de-al optulea roman publicat de Charles Dickens și a apărut în folieton (între 1849 și 1850) înainte de a fi un volum de sine stătător (în 1852). Textul a fost apreciat încă din faza tipăririi sale seriale. Criticii, publicul și mulți prozatori importanți ai timpului (precum William Makepeace Thackeray bunăoară!) s-au arătat entuziasmați. Chiar Dickens recunoștea peste ani că David Copperfield rămîne personajul său favorit, iar povestea lui, una dintre cele mai de succes
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
peste o sută de cărți, într-un ritm de două-trei romane și câteva volume de nuvele pe an. „Scrisul e la ea biologic. Aproape vital”, notează editorul ei francez. Un profesor american care a însoțit-o în Franța, cu ocazia tipăririi unei serii de opere complete, a mărturisit că, pe drum, Oates a scris absolut tot timpul, în avion, în taxiul care a dus-o de la Princeton la aeroport și în acela care a preluat-o de la Roissy ca s-o
Mașina de scris () [Corola-journal/Journalistic/2993_a_4318]
-
ați primit în rândurile celorlalți colegi ai mei. Vă asigur că vă voi păstra totdeauna recunoștința cea mai neprecupețită. Lucrarea 2 luată pentru Școală o voi termina aici, dat fiind că am și-n țară bibliografie. O voi prezenta, spre tipărire, la sfârșitul lui 1935. Acum vă rog un lucru și-mi pun toată încrederea în d[umnea]voastră, fiindcă numai d[umnea]voastră sunteți în drept să mi-l faceți: vă rog încredințați d[omnu]lui Caragață 3 restul de
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
erori ale ediției le-a dat, spunea Cioculescu într-o scrisoare către G. T. Kirileanu, o "proporție catastrofică". Chiar și în acest caz Cioculescu a privit observațiile ca prilej de meditație "asupra condițiilor cât mai exacte ale unei editări scrupuloase". Tipărirea în ediții critice a scriitorilor clasici este departe de a fi înfăptuită, și de aceea este de așteptat și de dorit ca să se formeze o nouă generație de destoinici editori. Întrebându-l, într-un interviu pe care mi l-a
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
apoi să-l dau la copiat la editură în mai multe exemplare, care au circulat apoi la Iași, la Cluj, în București etc. Circulația aceasta a manuscrisului a adus după sine o slăbire a rezistenței pe care o opuneau, la tipărire, "înțelepții" regimului comunist și cartea a apărut până la urmă. S-a întâmplat și un mic accident cu aceasta. Eu, după ce am citit materialul: trei caiete manuscrise, am făcut un referat extrem de favorabil - lucram la EPLA - fiind convins că Bietul Ioanide
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
scoți pe Alecsandri din sistemul de coordonate al timpului său - cu cât și le asumă voluntar. Reformele ortografice succesive prin care poezia sa a fost de fiecare dată "modernizată" au fost tot atâtea ștergeri ale urmelor propriei voințe (auctoriale) privind tipărirea (editarea) poeziei sale. Este un lucru destul de grav și ne poate da de gândit. Pentru că în materialul de față urmărim doar chestiunea apostrofului, alegem din Cântecul gintei latine exemple cu apostrof strâns și larg: Latina gintă e regină Într'ale
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
expresivă a poeziei. În cazul special al lui Eminescu, pauzele pentru apostrof nu sunt vizibile (sau sunt foarte greu detectabile) în manuscrise. Aranjarea textului în tipar ține preponderent de distribuirea (ultimă) a acestor pauze. Mai mult chiar: comparând cele două tipăriri ale Scrisorii III, cea din Convorbiri literare, 1 mai 1881, și cea din Timpul, 10 mai 1881, observăm diferențe în privința apostrofului, ceea ce este un indiciu cât se poate de clar că poetul a revenit schimbând retorica poemului în câteva locuri
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
RPR prin această carte"). Că, marginalizat, spre sfârșit de an 1953 hotărăște să-și scrie opera ,numai pentru sertar. N-am ce căuta în concertul dezolant al literaturii noastre de azi". Hotărâre vremelnică, spulberată la prima adiere de succes literar (tipărirea volumelor, premii, sejur la Pelișor - căci ,e înviorător să vezi în cuibul Hohenzollernilor, fiii poporului instalați ca la ei acasă"). Că jurnalul lui Miron Radu Paraschivescu este chiar romanul pe care și l-a dorit, romanul compozit și corintic despre
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
indicarea cărții sau a cărților din care copiase cele trei scrieri, preferase, pentru reproducerea celor două ,scene istorice", nu textele lor din ediția Scrieri literare și istorice, apărută în 1887, considerată, în general, de editori, ca ediție definitivă, a cărei tipărire a fost supravegheată de scriitor, ci cele din ultima ediție originală a ,scenelor", apărută în 1894. Preferință ce mi s-a părut suspectă, în primul rând pentru că mai întâlnisem o ediție al cărei îngrijitor preferase și el, fără a-și
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
serviciu, dacă ea n-ar fi fost evocată, în urma unei conferințe de presă a oaspeților, în paginile ziarelor. În ce privește ICR-ul, suntem absolut hotărâți să finalizăm în cel mai scurt timp proiectele asupra cărora am căzut de acord, respectiv, susținerea tipăririi unui atlas lingvistic al graiului din zonă, o antologie comparată a obiceiurilor și datinilor ,vlasilor" și o culegere cuprinzătoare de folclor. Acestea au fost ideile cu care cei patru reprezentanți ai ,vlasilor" au venit la ICR și ele au fost
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
literar s-a discutat, în fața unui public foarte atent, - Gabriela Adameșteanu participând la o Masă rotundă despre Ťinventarea romanuluiť, iar Letiția Ilea și Ion Pop la una dedicată Ťinventării poemuluiť. O lectură bilingvă a fost prilejuită, în acest cadru, de tipărirea în colecția MEET a culegerii de versuri Descoperirea ochiului, de Ion Pop, tradus de Ștefana și Ioan Pop-Curșeu, cu un cuvânt înainte al directorului literar al instituției, prozatorul Patrick Deville. (Același volum fusese prezentat și la Institutul Cultural Român din
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
trudnic, aproape sisific, al zbaterii în anonimat: pentru a debuta și a se face cunoscut, un autor promițător e obligat să accepte cele mai umilitoare condiții, să-și ducă manuscrisul la edituri obscure, să facă rost de o subvenție pentru tipărire, să procure hârtie, să vină cu bani de acasă... Să ,facă totul". Nu mai e suficient, azi, să fii un scriitor bun. Adesea, nu atât valoarea cărții contează, cât aptitudinile de self-promotion și talentul de a face și exploata relații
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
Diaconul Coresi Mânat de aceste idealuri, diaconul Coresi și colaboratorii săi (Călin, Mănăilă, Șerban Coresi, Toma, protopopii Iane și Mihai ș.a.) au realizat cele dintâi cărți de circulație în limba română, făcând posibilă biruința definitivă a scrisului în limba poporului, tipărirea între anii 1556-1588 a cea 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind astfel unitatea spirituală a acestui popor. Dintre exponatele acestei săli menționăm: „Cazania a II-a” („Cartea românească cu
Diaconul Coresi [Corola-blog/BlogPost/96633_a_97925]
-
pe delegații fără vreun folos țării, nu - cum ar fi necesar și firesc - pe stimularea televiziunilor și a ziarelor străine să vină aici, in România, ca să ne cunoască la fața locului; sau - cum iarăși ar fi necesar și firesc - pe tipărirea unor cărți în limbi străine care să reveleze geniul poporului de la Dunăre și Carpați. Dacă s-au mai făcut unele traduceri, nu s-a început cu clasicii literaturii noastre, care au ce spune lumii, ci cu scriitorași care, cum ies
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fusese îngrijită de Ioan Popișteanu și beneficia de un substanțial studiu introductiv al lui Angelo Mitchievici. Volumul de Corespondență, de care va fi vorba în continuare, este îngrijit și prefațat de Nicolae Rotund. Echipa de la Ex Ponto realizează prin aceste tipăriri un act semnificativ de punere în lumină a unor valori care, măcar printr-o dimensiune a lor, sunt expresii ale spiritualității spațiului dobrogean (tomitan). Dincolo de altele, Pavel Chihaia este și un produs al acestui spațiu și o bună parte din
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
Pavel Chihaia este și un produs al acestui spațiu și o bună parte din opera sa (romanul Blocada, dar și altele) vorbește despre acele meleaguri, despre oamenii de acolo și istoria lor. Să mai spun că trebuie văzută în aceste tipăriri somptuoase de la Ex Ponto și o trimitere la momentul aniversar, nu unul oarecare: în 2012 Pavel Chihaia, romancierul și cercetătorul istoric, memorialistul și jurnalistul, a împlinit 90 de ani. Dar să mă refer numai la volumul de Corespondență, așa cum îmi
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
Registrul electoral. Listele electorale permanente se întocmesc pe localități și cuprind toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite, potrivit mențiunilor din actele de identitate emise de statul român. Data limită pentru tipărirea copiilor de pe listele electorale ce vor fi utilizate în secțiile de votare organizate pentru scrutinul din 25 mai 2014 este 22.05.2014.
Numărul celor înscriși pe listele electorale a scăzut by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30593_a_31918]
-
10% prevăzut de Legea 33/2007 cu completările ulterioare privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, respectiv 18,2 milioane de români cu drept de vot, scria Jurnalul Național. Potrivit ministrului de Interne din acea perioadă, Dan Nica, prețul tipăririi unui buletin de vot a fost, în 2009, de 0,034 lei, iar în 2007, de 0,07 lei, ceea ce a generat o economie de 51,29% față alegerile europarlamentare din 2007.
Alegeri europarlamentare: Câte buletine de vot se vor tipări by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30804_a_32129]
-
Wittgenstein vrea s-o aducă în logică prin Tractatus. Așa se explică diligențele stăruitoare pe care le face pe lîngă feluriți editori din epocă, logicianul neezitînd să fie agasant din dorința de a-și vedea publicată cartea. În ochii lui, tipărirea micului tratat nu e nici scop editorial și nici vanitate auctorială, ci trăsătură de iconomie sacră și consfințirea unei vocații rare. Numai așa se poate explica gestul neverosimil ca, în loc să recurgă la mijlocul cel mai la îndemînă, acela de a scoate
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]