1,430 matches
-
personaje valabile, jurnalul intim poate emite pretenția de a fi ceva mai mult decât un repertoar, o cronică exterioară a Întâmplărilor și viselor autorului. Dată fiind natura lor concurențială, autoportretul și narațiunea confesivă intră foarte repede Într-un conflict ireductibil. Tipologic vorbind, jurnalul intim este un gen confesiv al cărui traseu poate fi descris ca linear, discontinuu și acut subiectiv. În ciuda presupusei lipse de obiectivitate, autoportretul se dovedește, la lectură (singura modalitate prin care poate fi descifrat) o construcție fundamental obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
înțeleasă ca introducere într-un dublu sens: la nivelul back-ground-ului conceptuaI, deci al sistemului și la nivelul analizei concrete pentru care sînt trasate doar o serie de balize supraistorice. Departe de a fi un scop în sine, furnizarea de modele tipologice devine un mijloc de sondare a textului individual, a cărui analiză/interpretare nu este posibilă în absența unor grile perceptive și descriptive. Aceste grile sînt deduse dintr-un model general bazat pe un corpus textual suficient de larg și evident
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o știință aplicată, vizează ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o știință aplicată, vizează ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o știință aplicată, vizează ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
punctăm în sens ilustrativ, pe ambele dimensiuni, ("hard" și "soft"), schimbările sociale de după 1989 din România. Scopul și aici este, evident, intuirea macro-contextului în care vom studia identificările socioculturale ale tinerilor și dinamica lor. Cu toate că beneficiază de o anume specificitate, tipologic, procesele de schimbare prin care trece societatea românească nu sunt unice, și nici nemaiîntâlnite. Procese similare au fost studiate explicit sau implicit și în alte societăți sau perioade de foarte mulți cercetători, de la Spencer la Dilthey, de la Marx la Weber
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e că revoluția a acționat ca un factor declanșator al schimbărilor majore în toate planurile vieții sociale (inițial radicale în plan politic, apoi economic, militar, și în cele din urmă simțite și în plan cultural). Am afirmat mai sus că, tipologic, procesele de schimbare prin care trece societatea românească nu sunt unice și nici nemaiîntâlnite; există un evident grad de similaritate cu cele prin care trec toate fostele țări socialiste din Europa Răsăriteană vezi Voicu și Rusu (2003), Rusu și Voicu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sculptură Readuce în prim planul actualității personaje extrase din universul rustic sau apelează la exprimări metaforice. De pildă, în expozițiile personale de la Iași din 1966 și 1970, s-a impus prin modul original de a crea familii de personaje, individualizate tipologic, dar asigurând și identitatea grupului. Ion Antonică e preocupat de a realiza un explicit transfer între proiectul teoretic motivat conceptual și finalitatea plastică a operei. Germinție, Rod, Ancestrală sunt ilustrări convingătoare pentru direcția sigură a parcursului artistic. Valentin Ciucă, 2004
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
mentale, la nivelul potențialului maxim. “Știință educației și practica didactica acreditează ideea că, pentru a dobândi eficientă așteptată În procesul de Învătământ este necesar să se țină seama de variatele modalități de abordare atât a “unicităților” individuale, cât și cele”tipologice”. În activitatea de Învățare e necesar să se țină seama de anumite particularități psihologice de vârstă, În sensul stabilirii cunoștințelor și a terminologiei didactice după nivelul capacităților de efort și de asimilare mentală a elevilor. Pe de altă parte, un
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
uneori un număr destul de mare de piese, de la 15 la 50 de bucăți. În cea mai mare parte, referindu-ne la prezența lor ca inventar al mormintelor, aveau câte una, două sau mai multe, la gâtul ori la pieptul defuncților. Tipologic, acest tip de artefacte poate fi împărțit, având drept criteriu forma, în mai multe tipuri: Tip 1 - Mărgele sferoidale sau ușor discoidale, de dimensiuni mici, care sunt mai numeroase și constituite în coliere. Asemenea piese s-au descoperit la mormintele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Din contra, ele ne dovedesc o contemporaneitate și nu o succesiune în timp a acestor grupuri. Celelalte obiecte de inventar, cum sunt fragmentele de fibulă, care apar în grupurile III și IV, respectiv în zona de nord a necropolei, încadrate tipologic, cu aproximație, în fibulele puternic profilate, cu antecedente în sec. I - începutul sec. II d. Chr., nu fac notă discordantă din punct de vedere cronologic cu celelalte materiale din grupurile I și II. Același lucru putem spune și despre celelalte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nr. 44 și 77, la care se mai poate adăuga o fibulă de mici dimensiuni, descoperită la mormântul, de asemenea, de înhumație, nr. 106 (Pl. 68/51). Și acest tip de fibulă este considerat de Gh. Bichir, ca fiind apropiat tipologic de unele fibule „cu genunchi”, care se datează în aceeași perioadă - respectiv sec. II. Celelalte fibule considerate a face parte din această categorie, sunt păstrate fragmentar, o parte din arc sau fragmente de ac, descoperite la mormintele nr. 15, 85
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care a dus la imposibilitatea de a fi restaurate. Multe din aceste fragmente nici nu au putut fi atribuite unor forme de vas anume, ceea ce a însemnat că o bună parte din ele nu au fost incluse într-o schemă tipologică. Cu toate acestea, o bună parte din vasele folosite ca urnă, precum și fragmentele care au elemente sigure de apartenență la un anumit tip de vas, ne-au permis realizarea unei tipologii ale formelor folosite ca urnă, capace sau recipiente adiacente
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și 92. Unele morminte au avut câte două catarame. Mormântul 7 a avut 2 catarame din bronz, M. 44 a avut două catarame - una din bronz și alta din argint, M. 53 două catarame din bronz. Din punct de vedere tipologic am deosebit două feluri de catarame, cu placă și simple, toate de formă ovală. În mormântul nr. 7 una din catarame este simplă, fără placă, cu corpul rotund în secțiune, ovală, având spinul prins de corpul cataramei, în zona în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pastă ciment. Oale (vase borcan) Cele mai numeroase sunt oalele sau vasele borcan, lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă. Din punct de vedere al formei, deosebim mai multe tipuri, destul de asemănătoare între ele, care se încadrează, în general, în schemele tipologice complete, realizate în marile necropole, cum sunt cele de la Mihălășeni sau Bârlad-Valea Seacă. Cele 31 de exemplare descoperite în necropola din sec. IV de la Săbăoani, în mare parte întregi sau întregite, au fost împărțite în mai multe tipuri: Tipul 1
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
5; 130/3; 133/6; 140/ 7). Tipul 2, cu corpul bombat, globular, fundul gros, plat, buza ușor evazată oblic și rotunjită, gâtul scurt. Reprezintă tipul de vas cel mai răspândit în cadrul acestei necropole și corespunde, din punct de vedere tipologic, în schema de la Mihălășeni cu mai multe forme apropiate, respectiv, 2,3,4,7 și 8 și tipului 2 de la Bârlad-Valea Seacă. Oale din această categorie au apărut în mormintele 11, 17, 24, 28, 58 și 71 de înhumație și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inelar. Au fost descoperite patru asemenea căni în mormintele 7, 11 și 58 (Pl. 112/1; 114/1,5; 139/ 1). Piese asemănătoare au fost descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă și în necropola de la Mihălășeni, unde au fost înseriate tipologic în tipurile 3, 4 și 5. Tipul 2. Căni cu buza trilobată sau cu cioc. Sunt lucrate din pastă fină-cenușie. Unele exemplare sunt adevărate lucrări de artă, putându-le numi „căni de lux”. Este și cazul cănii descoperită în mormântul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormântul de incinerație în urnă nr. 51 (Pl. 135/37; 200/1). Este de culoare cenușie, are buza dreaptă, corpul oval, umărul pronunțat și fundul drept. Menționăm că fundul este foarte mic în comparație cu corpul vasului. Face parte din aceeași schemă tipologică cu exemplarul de la mormântul nr. 47. În fine, un al treilea exemplar s-a descoperit în mormântul de înhumație nr. 64 (Pl. 140/4; 210/1). Acest bol are altă formă, este cu corpul emisferic, buza ușor subțiată și evazată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fundului, putem spune că aparține tipului de pahar tronconic, inclus la Mihălășeni, în tipul 2 de pahar. Dacă luăm în considerare diferența foarte mică între cele două diametre, ale fundului și gurii, putem spune că aparține, din punct de vedere tipologic, variantei 1a. La Bârlad-Valea Seacă asemenea piese au fost înseriate în categoria paharelor cu corpul tronconic. Asemenea piese au fost descoperite în mai multe așezări sau necropole din sec. IV d. Chr., printre care: Târgșor, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Fructiere Un singur
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ridică șirul de portrete la statutul de document: "Comentariu, nelipsit de, ba chiar binecuvântat cu, intuiție critică, tinde să conceptualizeze, într-un mod insolit, o întreagă comedie umană a desțărării. Se configurează, firesc și fără loc de contestație, o împărțire tipologică a exilului"107. Monica Lovinescu construiește galeria de personaje în aceeași dimensiune a mărturiei directe, specifică discursurilor publice. Deși culorile sunt vii, autoarea păstrează intransigența și echidistanța emisiunilor. II.2. Etica revoltei Monica Lovinescu practică jurnalismul de ocară, protestând virulent
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sancțiuni informale și sunt exercitate presiuni din partea colegilor. Structura informală se dezvoltă și evoluează odată cu înființarea și evoluția organizației, și este impusă de: - trebuințele psihosociale ale personalului: nevoia de afiliere, de afecțiune, de prestigiu, de stabilitate, de informare. - caracteristicile tipologice ale organizației - dimensiunea, dispersia teritorială, diversitatea tehnologiilor utilizate, tipul de structură formală, stilul de management. - mediul extern agitat, reactiv, turbulent, în continuă schimbare poate afecta nevoia de siguranță a personalului. Dimensiunea informală a organizării îndeplinește următoarele funcții: - de securitate, de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
sancțiuni informale și sunt exercitate presiuni din partea colegilor. Structura informală se dezvoltă și evoluează odată cu înființarea și evoluția organizației, și este impusă de: - trebuințele psihosociale ale personalului: nevoia de afiliere, de afecțiune, de prestigiu, de stabilitate, de informare. - caracteristicile tipologice ale organizației - dimensiunea, dispersia teritorială, diversitatea tehnologiilor utilizate, tipul de structură formală, stilul de management. - mediul extern agitat, reactiv, turbulent, în continuă schimbare poate afecta nevoia de siguranță a personalului. Dimensiunea informală a organizării îndeplinește următoarele funcții: - de securitate, de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
o însușire neobișnuită a „obiectului“/per sonajului/acțiunii. Apare cu o frecvență mare nu numai în textul liric, ci și în creația epică, mai ales în secvențe descriptive prin care se detaliază cadrul diegetic sau în portrete ale personajelor. Paradigma tipologică a epitetului este cuprinzătoare: - epitet ornant (de mare generalitate): Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață (M. Emi nescu); Iubeam diminețile, înainte de răsăritul zorilor [...]; o singurătate aproape umană, [...] sub cel mai frumos cer care mia fost dat săl văd
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
1. Curente literare Curentul literar este definit ca o manifestare literară de o anumită amploare, care impune un canon estetic întro perioadă istorică a evoluției literaturii. Curentul literar presupune o conștiință estetică a unui grup de sriitori, manifestată prin opțiuni tipologice, prin preferințe tematice, prin similitudini stilistice, formulate frecvent întrun program estetic. Ca fenomene dinamice, curentele literare pot avea spații de interferență și spații de ruptură: „Niciodată un curent nu ocupă singur ecranul unei singure epoci, după cum el nu domină, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
compoziție (progresia logică, previzibilă a acțiunii; compoziția închisă, având ca principiu dominant cronologia etc.); viziunea artistică este construită cu intenția de a surprinde particularul și generalumanul, dramele mărunte și mari tragedii colective, binele și răul etc. - Dezvoltarea artei portretului: personaje tipologice, verosimile, din toate clasele sociale, create prin observarea directă a vieții - surprinzând raportul dintre om și mediul său natural, social și istoric. Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominante morale (personaje caractere) sau asupra unei carențe ereditare (pe care o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]