5,710 matches
-
urmă și marșul continuă...“. E într-adevăr un concept „manipulabil“, „ambiguu“, cum adaugă exegetul nostru, chiar dacă nu totdeauna din pricinile indicate de d-sa: „dacă la început desemna un anume curent artistic contemporan, el tinde treptat să desemneze o anume tipologie creatoare (ca romantismul, clasicismul, manierismul) ce se manifestă și în cadrul modernismului, ba chiar înainte de modernism (?!?); la limită, postmodernist devine sinonim cu valoros și viabil artistic din perspectiva contemporaneității“. Întrucît orice curent artistic de oarecare anvergură ajunge la oferta unei tipologii
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
tipologie creatoare (ca romantismul, clasicismul, manierismul) ce se manifestă și în cadrul modernismului, ba chiar înainte de modernism (?!?); la limită, postmodernist devine sinonim cu valoros și viabil artistic din perspectiva contemporaneității“. Întrucît orice curent artistic de oarecare anvergură ajunge la oferta unei tipologii și la sugestia unui plus de valoare ce s-ar cuveni acordat creațiilor ce-l ilustrează... Dacă încercăm totuși a stabili (deși e dificil) un numitor comun definițiilor, prea adesea deconcertante, care s-au dat postmodernismului, am putea vorbi despre
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
un rastel armele de care dispunea până în acel moment și încercând să le folosească într-un spectacol improvizat. Acesta e, probabil, cuvântul definitoriu al "zumzăitului textual" propus de Faulkner: un impromptu, un zig-zag dezinhibat printre concepte, situații, teorii și stiluri. Tipologia destul de amplă a personajelor nu este și o garanție a profunzimii demersului. Ca într-o vitrină, ele își rostesc partitura, pentru ca în secvența următoare să fie înlocuite de alte voci și chipuri. Conveția iahtului, a spațiului închis, e folosită pentru
Primul Faulkner (VII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6730_a_8055]
-
în repertoriul de semne cu care ne-au familiarizat pictura populară și toată gama iconografică de tip popular, aceste semne sînt asimilabile prin viziune și prin maniera în care sînt tratate. Ele sînt convertite la candoarea ornamentală și la o tipologie abstractă a viziunii populare. Frică de fabulație și purismul plastic O O. A uita înseamnă a selecta și a înnoi? P.Ș. De obicei, se uită lucrurile irelevante.Se uită detaliile, se uită fragmentarul și adausul circumstanțial. Ceea ce se reține
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensiopnarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6603_a_7928]
-
de Prof. Luisa Valmarin, șefa Catedrei de Studii Europene și Interculturale a Facultății de Științe Umaniste de la universitatea amintită, și de prof. Mihai Bărbulescu, directorul Academiei. Apoi, în comunicarea sa, prof. Mihai Nasta (Université Libre de Bruxelles) a prezentat o tipologie a teatrului lui Ionesco, subliniind trecerea de la registrul comic din primele piese la registrul grav din piesele care încheie cariera dramaturgului. Prof. Ion Pop (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca) a urmărit, pe baza textelor ionesciene de tinerețe publicate în România, legăturile dintre
Colocviu Eugène Ionesco la Roma by Vlad Russo () [Corola-journal/Journalistic/6611_a_7936]
-
la Supraviețuirile lui Radu Cosașu sau la Sala de așteptare de Bedros Horasangian, la romanele fals Ťistoriceť ale lui Ștefan Agopian, la fantasta Eclipsa de Alice Botez sau la Cartea Milionarului de Ștefan Bănulescu. Ar intra, de asemenea, în această tipologie laxă ample porțiuni din proza lui Mircea Ciobanu sau Mircea Cărtărescu, dar și texte romanești ale unor prozatori afirmați în ultimul deceniu, precum Răzvan Rădulescu (Viața și faptele lui Ilie Cazane), Filip Florian (Degete mici) sau Ara Șeptilici (Dublul. Un
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
Mircea Ciobanu sau Mircea Cărtărescu, dar și texte romanești ale unor prozatori afirmați în ultimul deceniu, precum Răzvan Rădulescu (Viața și faptele lui Ilie Cazane), Filip Florian (Degete mici) sau Ara Șeptilici (Dublul. Un roman), între destule altele." (pag. 21) "Tipologie laxă"? Eu aș numi-o, mai puțin eufemistic, iluzie de sistem. Paul Cernat nu e foarte clar aici. El sugerează doar claritatea, încântând auzul contemporanilor. Cum se poate ca un grup constituit ad hoc să marcheze decisiv, în timp, un
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
la care se pretează Paul Cernat. Într-un loc recunoaște că aproape toată seria de prozatori care constituie materia Modernismului retro a fost propusă anterior de eseistul ieșean Antonio Patraș, care însă nu a tras "concluzii suplimentare asupra unei eventuale tipologii artistice a Ťasemănărilor de familieť"! Altundeva, citează masiv o sumedenie de platitudini emise de Șerban Cioculescu în jurul Crailor de Curtea-Veche, uitând însă să mai precizeze, când chiar e cazul, paternitatea unei observații esențiale, aparținându-i aceluiași critic: "Acestea fiind zise
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
despre tineri, ei au acum alte preocupări, de exemplu facebook-ul. Să nu ne întrebăm ce-nseamnă, că ne facem de râs. Ultimul cartuș Intr-un articol din numărul 2 din 26 februarie al revistei ORIZONT, Tudor Crețu propune o interesantă tipologie (chiar dacă recenzentul o numește fenomenologie) a finalurilor. Aceasta cu aplicație directă pe recentul volum al Domnicăi Drumea, not for sale (Cartea Românească, 2009). Ar exista, așadar, exemplificate cu versuri, finaluri-capitulare, fi-naluri-blancare, finaluri-încremenire, finaluri-adresare și fnaluri-absorbție. Nu e foarte clar dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6460_a_7785]
-
eu credeam, și mai cred, că ascuns în spatele unor ochelari de soare, nu te observă nimeni. Și eu aș vrea să fac giumbușlucuri și salturi spectaculoase ca să fiu, uneori, centrul atenției. Cu alte cuvinte, Elling și Bjarne. Doi prieteni, două tipologii diferite și fondul aceleiași enorme vulnerabilități. Axel Hellstenius și Petter Naess au făcut un scenariu după „Frați de sînge", unul dintre romanele tetralogiei „Elling" scrisă de norvegianul Ingvar Ambjornsen. Am aflat că la început a fost o dramatizare și un
Cine este Elling? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6484_a_7809]
-
studiu netributar celor doi actori norvegieni, din filmul cu același nume. Relația este, în același timp, a fiecărui actor cu personajul său, atipic, asocial, temător față de societate, oameni, comunicare, și a fiecăruia cu celălalt. Ei merg pe același drum, cu tipologii diferite, cu aprehensiuni diferite, cu reacții diferite. Pentru Elling, rătăcirea a venit o dată cu dispariția mamei. S-a închis și și-a fabricat propriile povești mai mult sau mai puțin delirante. Kjell Bjarne este ascultătorul perfect. Tăcut, credul, naiv, rezoneurul ideal
Cine este Elling? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6484_a_7809]
-
TREI FEMEI ÎNALTE după Edward Albee (Producție ArCuB și UnTeatru) cu: Cristina Casian, Florina Gleznea și Nicoleta Lefter Muzica: Nicu Alifantis și Sofia Vicoveanca regia: Andrei și Andreea Grosu Un text contemporan care vorbește despre conflictul dintre generații. Întâlnim trei tipologii de personaje care aparent nu au nimic în comun în afară de spațiul în care se întâlnesc. Relațiile se consolidează, principiile umane se dezmorțesc pentru ca până la final cele trei personaje să se contopească într-unul. Spectacolul poate fi o radiografie a ființei
Teatrul Unteatru NU are vacanță by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63760_a_65085]
-
pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6393_a_7718]
-
Bălan (născută în 1995). Citindu-i de aproape, de la firul ierbii, antologatorul are răbdare să discearnă (în cadrul aceleiași generații) promoții, școli, grupuri sau tendințe. Nu contest o atare repartiție, doar că istoria literară ne învață să operăm mai prudent cu tipologiile recente. Cu atât mai mult cu cât nu discutăm despre valori, ca să zic așa, indiscutabile. Ce mă surprinde cu adevărat la o privire globală e absența filonului neoexpresionist, așa de în vogă la noi în anii din urmă. Cel puțin
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
cvasi-inexistente. Motiv pentru care Gabriel Mihăilescu procedează, în capitolul IV (Versiunile românești), în primul rând la un demers de sistematizare a noianului de informații risipite, uneori contradictorii, ulterior identificând în manuscrisele românești 5 variante tipologice „lungi" și 3 „scurte". Repet, tipologia propusă de cercetător se bazează pe poetica legendei, nu pe criterii istoriografice (origine, datare, filiațiuni etc.). Sistematizarea sa este cu atât mai binevenită, cu cât popularitatea sfintei în mediul românesc este în creștere, facilitată de criza morală a societății și
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
totuși, național). Spectacolul e, culmea, de-a dreptul trist. Lipsiți de o viziune personală asupra lui Budai-Deleanu, aceștia par să aibă oroare de scenariile construite pe argumente, sau măcar pe presupoziții, lăsându-se purtați în schimb de mecanica banală a tipologiilor. Ion Urcan de pildă decide să scrie cu dezinvoltură despre comicul Țiganiadei, intitulându-și subcapitolele Palierul comic al epopeii: justificarea lui de către autor; explicația critică a prezenței sale în text, Categorii estetice ale comicului. Tipologia cultural-istorică a ironiei și, în
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
schimb de mecanica banală a tipologiilor. Ion Urcan de pildă decide să scrie cu dezinvoltură despre comicul Țiganiadei, intitulându-și subcapitolele Palierul comic al epopeii: justificarea lui de către autor; explicația critică a prezenței sale în text, Categorii estetice ale comicului. Tipologia cultural-istorică a ironiei și, în sfârșit, Instrumentarul comic al Țiganiadei. Nici Iulian Boldea nu se abate de la o atare regulă simplistă. Ion Budai-Deleanu, comicul epopeic se numește contribuția lui. Păcat. Daniela Petroșel urmărește, fără nerv, dimensiunile parodicului. Altă Daniela, Filip
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
din această categorie, se întîlnesc deopotrivă elemente postbizantine, cubiste și expresioniste, caracterul fundamental rămîne acela gotic, spiritual și mistic, în care materia se resoarbe, carnea intră în disoluție, dar totul rămîne în datele unui figurativ esențializat, fără a migra spre tipologie sau abstracțiune. Bronzurile care se înscriu în această categorie, austere și inocente în aceeași măsură, trimit nemijlocit către acea trecere ezitantă și înălțătoare de la austeritatea și vidarea de substanță vitală a bizantinismului dominant, la tactilitatea și senzorialitatea Renașterii. Pieta, 1966
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
autor format, cu un scris extrem de sigur și de matur în articulațiile sale, trădând exersarea îndelungată, în secret, a uneltelor”. „Atitudinea e a observatorului realist - mai spuneam -, ațintind priviri scormonitoare asupra gesturilor celor mai mărunte, cu intenția de a fixa tipologii și situații caracteristice”. Adăugam că noul prozator mânuiește „o bună tehnică a dezvăluirilor succesive,lente, penetrante”. Să mi se ierte autocitarea copioasă dintr-un vechi articol de întâmpinare, reluat și în volumul Prozatori de azi (1970). Am vrut doar să
Drama clasei mijlocii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4769_a_6094]
-
Marian Țuțui o face pentru o miză mai mare, aceea de a decupa în vastul material filmic pe care-l trece în revistă un profil al cinematografului balcanic, de a evidenția mai mult decât un loc geometric, un concept, o tipologie, începând cu pionierii acestui cinema, Ienache și Milton Manakia, „primii cineaști locali din Balcani”. Cu intreprizii frați Manakia, Țuțui reconstruiește o întreagă aventură a începuturilor, cu imaginea încă nediseminată între fotografie, film documentar, etnografic și filmul de ficțiune, o perioadă
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
fie că e vorba de ficțiune sau de eseistică, i se pare lui Turcuș „preocuparea de a nu fi recuperat de sistem”, rezistența la generalizări și interpretări schematizante. Ceea ce nu-l împiedică totuși pe tânărul exeget să construiască o interesantă tipologie a subversiunii pornind de la opera lui Norman Manea, însă de extins numaidecât la ficțiunile Gabrielei Adameșteanu sau Mircea Nedelciu. „Subversiunii combatante” Preda-Țoiu-Buzura, menite să atace mai mult sau mai puțin direct problemele majore ale zilei, i se opune „subversiunea pasivă
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
de o variantă existențială practică, care să concureze modelul oficial impus. Astfel, eșecul, în raport cu succesul canonic al perioadei, marchează singura alternativă de a trăi, oarecum, în afara sistemului”. Subtilitatea demersului analitic al lui Claudiu Turcuș constă în faptul că, descriind o tipologie în toată regula, el găsește calea de acces la specificitatea unui imaginar. Clovnul, prostul, insul sucit sau doar voit încețoșat de perspectiva naratorială sunt simptomele „subversivității” lui Manea. Capacitatea de a merge pe scurtătură la esența scrisului lui Manea e
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
funciare. Așa se face că dicționarele și sintezele nu-l poziționează fericit într-o galerie confortabilă. Publicul larg, câștigat printr-un eventual prestigiu al disidenței, s-a orientat spre scriitori în vogă. Din excesul de discreție a rezultat, totuși, o tipologie romanescă pe care autorul mizează în continuare. În momentul de față, creația lui Virgil Duda poate fi sintetizată prin două etape distincte, întinse, fiecare, pe aproximativ 20 de ani. Pe de-o parte, cărțile apărute până în 1988 și, de cealaltă
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
de la niște cazuri reale, care provin din media românească, din zona de internet”, spune Iura Luncașu despre iComedy. În ce privește schimbările în privința prezentatorilor pe care le-a făcut în cadrul show-ului, Luncașu declară: “Strateg fiind de meserie, îmi plac foarte tare tipologiile și ele trebuie să fie foarte variate. Evident că eu o să vreau “conflicte” care să stârnească situații comice și am inventat personaje în interiorul show-ului. Pentru că show-ul în sine trebuie să fie o poveste”. Referitor la “Vacanța Mare - Bătălia
Lovitură pentru PRO TV. El a trecut la rivala Antena 1! () [Corola-journal/Journalistic/46671_a_47996]