2,401 matches
-
Tot așa o numește și Ptolemeu, în "Îndreptar Geografic" din secolul II e.n., care îi dă și coordonatele. La Iordanes (mijlocul secolului VI) este Tisia; în harta lui Beatus, din secolul VIII, se numește fl. Tize. Cu numele actual, de Tisa, apare prima dată la Antonio Bonfini, în secolul al XV-lea. Este posibil ca indoeuropeanul eis = a curge să fie la originea acestui hidronim. Oricum, A. Vraciu îl înscrie între cele de origine traco-dacă. Someș apare cu numele de Samus
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și se numește Marissius, Maruse, mai aproape de numele actual. Dacă indoeuropeanul mari înseamnă apă stătătoare, legătura acestui sens cu Mureșul se poate explica prin marile revărsări și băltiri permanente, care se produceau în regiunea de câmpie de la vărsarea sa în Tisa, situație care a persistat până în secolul XVIII, când au început primele lucrări de asanare a zonei. Toți lingviștii noștri sunt de acord cu originea traco-dacică a numelui. Timișul apare și el la Herodot ca Tibisis, la Ptolemeu ca Tibiscos, la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
numele de Appion (IV.11). Tot în Banat, păstrîndu-și numele până astăzi, raportul asupra unei ambasade din sec. V p. Cr., la curtea lui Attila, întocmit de Priscus Panites, pentru împăratul Theodosios al II-lea, ce indică un afluent al Tisei între Timiș și Mureș, cu numele de Drekon, Drencova de astăzi, din radicalul indoeuropean dher care înseamnă tulbure. În același raport (Excerpta de legationibus) apare și numele dat de către huni Begăi, și anume Tigas, destul de deformat și acesta - după A
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Strei, unde se poate regăsi același radical originar, ca și în Valea Strau sau în Stârminoșii Jiului, despre care am amintit mai înainte. C. Poghirc atribuie origine traco-dacică și Turdei, hidronim ce are aceeași rădăcină ca și un afluent al Tisei din nord-vestul țării, râul Tur. În fine, în Dobrogea avem binecunoscuta suită de traduceri a unui vechi hidronim autohton cu sensul de "Apă Neagră", pentru ceea ce numim astăzi Valea Carasu, cu un cuvânt moștenit de la turci, dar pornit de la traco-dacicul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
aplicarea Declarației comune adoptate de ICPDR și Comisia Dunării, arătând că România aplică, deja, acest document la proiectele de infrastructură pe Dunăre. În cadrul reuniunii din capitala Austriei, care s-a încheiat prin adoptarea Declarației ministeriale și a Declarației privind bazinul Tisei, au mai fost abordate teme precum: reducerea poluării și combaterea accidentelor cu substanțe periculoase, navigația și protecția mediului, creșterea contribuției mediului de afaceri la îmbunătățirea calității apei, strategii ale gospodăririi apei pentru adaptarea la schimbările climatice. Miniștrii din 14 țări
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
cel de pe data de 3 septembrie 1766, care a “zguduit puternic” zonele Oravița-Anina-Biserica Albă Bocșa-Dreneanca. La 10 decembrie 1781, s-a înregistrat un mare cutremur de pământ în Depresiunea intracarpatică a Maramureșului, cu epicentrul în Ticeu, în valea superioară a Tisei. 18 ianuarie 1787: zguduiri puternice de pământ, care s au repetat timp de o jumătate de oră, în Transilvania, unde au fost dărâmate biserici și “mulți oameni care asistau la serviciul divin au pierit”. La 26 martie 1789, într-o
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Timișoara-Vinga-Perian-Lavriu. 2 aprilie 1901: cutremurul declanșat a afectat localitățile Oravița, Anina, Bocșa, Docnencea, pe o arie de 72.800 km 2 . 12 decembrie 1901: cutremur pe Valea Ierului, dintre Satu Mare și Oradea. 1 martie 1902: cutremur în Valea superioară a Tisei, având gradul 6. 6 octombrie 1908. Despre acest cutremur, ziarul Universul scria: “Cetățenii fugeau de prin case dezbrăcați, închinându-se; femeile fugeau prin curți și pe străzi, cu copiii în brațe, țipând; ceasornicele s-au oprit; clopotele de la biserici sunau
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
acțiunea ridicării monumentului Iosif Vulcan în Oradea, contribuie la susținerea Orfelinatului „R.F.R.” din Transilvania, cu sume considerabile, anuale, se face membră fondatoare la „Astra”. Construiește o troiță în cimitirul din Olosig, întru pomenirea eroilor căzuți pe câmpul de onoare de la Tisa, împodobește an de an mormintele eroilor din cimitirul Rulikowski, risipind din belșug flori naturale și lacrimi pe glia ce-i acoperă pe aceia care și-au vărsat sângele pentru întregirea neamului și lărgirea hotarelor noastre, împlinindu-și astfel cea mai
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
anunțurile mortuare ale discipolilor; - în tradiția biblică : chivotul legii și coroana lui Christos ar fi fot fabricate dintr-un astfel de lemn. În vis, salcâmul are așadar o dimensiune spirituală, mai ales pentru persoanele care îi cunosc simbolismul. Merișor, chiparos, tisă Acești copaci cu frunziș persistent simbolizează eternitatea și nemurirea. Evocă dorința de durată, de angajare și de stabilitate a celui ce visează. Însă, dat fiind că sunt adesea prezente în cimitire, aceste conifere pot indica, în mod paradoxal, teama de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Ovidiu (...) de a răspândi cultura latinismului pe malurile Pontului Euxin"1845, încheindu-și discursul cu afirmația că "românii de aici [din Dobrogea, n.n.] trebuie să fie conștienți de misiunea lor, pentru ca într-o zi, plini de aceleași sentimente, cei de la Tisa și cei de la Mare, cei din Balcani și cei de la Nistru, să formeze o Românie mare, liberă și independentă"1846. Lucrărirle congresului studențesc s-au încheiat în seara aceleiași zile, după care "s-a dat la hotelul Carol un banchet
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
doilea pod peste același Danubiu, ca să înlesnească omenirii europene schimbul cu produsele naturale ale bogatului răsărit"1879. Tocmai de aceea se aprecia că "ziua de 14 septembrie va rămâne o zi de sărbătoare și mândrie națională a tuturor românilor dintre Tisa și Marea Neagră, din plaiurile Carpaților și până în valea Pindului"1880. Aceeași publicație prezenta, în numărul din 17 septembrie 1895, serbările de inaugurare a podului feroviar CAROL I și a liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă1881. În articolul dedicat acstui eveniment se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din tot înaltul: - " Ce-ți pasă ție, chip de lut, Dac-oiu fi eu sau altul? Trăind în cercul vostru strâmt Norocul vă petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece". {EminescuOpI 182} DOINA De la Nistru pân-la Tisa Tot Românul plînsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atîta străinătate. Din Hotin și pân-la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
care nu sunt despărțiți decât de un coridor îngust, pe care trece cale ferată între Orșova și Caransebeș, parcă ar fi un bloc imens despărțit de restul Carpaților și căzut în adâncime, pieziș, cu o latură mai cufundată spre seșul Tisei și cu alta mai ridicată spre Carpați. Astfel, ca înfățișare, seamănă cu restul Carpaților vecini. Aceleași suprafețe netede și plaiuri, dar cea mai mare înălțime nu atinge nici 1500 m. Tot ca un bloc despărțit de Carpați prin coridorul Bistrei
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
circa 800 000 kmp (adică o suprafață de 3 ori și jumătate mai mare decât țara noastră) i-a oferit mai multă plămadă din care avea să se clădească delta? Este greu de spus.” „Dacă privești Dunărea cu afluenții de la Tisa până la Prut, nu e greu de observat că toate râurile se înfing cu izvoarele în acest oval de munți, multe din ele trecând dincolo de crestele principale (...) am putea spune că Dunărea românească pare un copac cu rădăcina înfiptă în Marea Neagră
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu ei. Dar acum or să înțeleagă cu cine au de-a face. 36 De îndată ce grupul căruia i se alăturase Sebastianus se opri la adăpostul primilor copaci, romanul să întoarse să privească spre sat. Dând la o parte crengile unei tise, putu să zărească, în lumina neclară a zorilor, o mare parte din tabăra hună și să aibă un tablou complet al efectelor pe care le avusese incursiunea eliberatorilor săi. Incendiile se stingeau, dar cea mai mare parte a corturilor era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai târziu, părăsiră luminișul și se pierdură în pădure. 37 Mica armată merse ore întregi, urmând cel mai adesea cărări abia schițate, urcând sau coborând coaste pietroase ori urmând defileuri întunecoase și împădurite. Se deplasau printr-o pădure de fagi, tise și carpeni, mulți dintre ei seculari, îmbrăcați în noua haină de frunze a primăverii, iar pe anumite porțiuni cărarea se strâmta atât de mult încât trebuia să se aplece pentru a nu se izbi de ramurile copacilor sau era nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
două stele peste văi, cum să nu te tot cutremuri când au trecut prin mine oceane de frunze, oceane de vremuri... vineri, 21 septembrie 2012 Dacie sfântă Zeul tău, Dacie sfântă, Doarme-n vise seculare Peste arcul de Carpați, De la Tisa pân’la Mare. Cu mioarele prin stele Risipite pe câmpii, Ai trăit printre barbari Învelită-n strai de ii. Ai fost vis, ai fost legendă, Sedusă de toți dușmanii, Strecurată printre timpuri, Ai uitat să-ți numeri anii. De la Decebal
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Părea însă apăsat și abătut, ca și șihla neclintită. Îi zvâcnea inima în piept rar și tare, parcă-i ciocănea coastele, ș-avea în toate mădularele o trudă, o răceală, o neliniște. Ajuns în țiitoare, Boghean se rezemă de o tisă bătrână. Lipa și Cața, după ce ascultară un răstimp sunetele adâncurilor, porniră amândoi odată și intrară în tufișurile de afine. În codrul încremenit, singurul semn de viață era numai țâhnitul acela subțire și straniu, sub cetina grea de omăt. Trecu așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
supraviețuiește doar în mănăstiri. Să nu ne temem de cei care ucid trupul, ci de smintiri care ucid sufletul. Trăim preludiul cataclismului universal. Omul, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Azi, tot Neamul Românesc, de la Tisa și până dincolo de apele Nistrului, luptă pentru supraviețuire. Trăim zile sfâșietoare. Să nu mai fim români, vor dușmanii. Întrebăm pe prigonitorii și asupritorii noștri, cei de un sânge, de ce ne-au ucis și de ce ne prigonesc continuu? Și până când ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
S-ar putea să mă fi turnat amândoi? Nu știu sigur, dar un coleg profesor mi-a confirmat această posibilitate. Printre altele, aflu că la Craiova elevii dau note profesorilor, ceea ce nu corespunde vederilor mele. Președintele Băsescu inaugurează podul de peste Tisa, distrus în 1945 ca urmare a războiului, în timp ce la Bruxelles se înalță steagul României și al Bulgariei, cu ocazia intrării în Uniunea Europeană. Vreme extrem de rea, iarnă grozavă, soldată cu 21 de morți în S.U.A. Cei mai mari poluatori încep să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
după război, afirmație reluată în numeroasele ediții ce i-au urmat, în colaborare cu George Vâlsan și, apoi, cu Vintilă Mihăilescu. În continuare, un tablou ce merită a fi reținut: La apus, „hotarul în care au stăruit românii a fost Tisa”. Spre răsărit, vadul adânc al Nistrului și apele Mării Negre, menționându-se că „o bună parte din moldoveni au trecut vadurile Nistrului și s-au așezat în stepă până departe”. Începând de la Porțile de Fier (din Craina) și până la mare, Dunărea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Polonia ne despărțea Nistrul, de la nord de Hotin până dincolo de gura Siretului podolic și apoi o linie care urmează Ceremușul Alb, urcând în Carpați până la izvorul lui. De aici, începea hotarul Cehoslovaciei, pe culmea munților, ținând cumpăna apelor până la izvorul Tisei, apoi cobora în valea Tisei, pe care o urma până la apus de Hust. La apus, hotarul e o linie neregulată, care trece de la vest de Satu Mare, Oradea, Arad și Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nord de Hotin până dincolo de gura Siretului podolic și apoi o linie care urmează Ceremușul Alb, urcând în Carpați până la izvorul lui. De aici, începea hotarul Cehoslovaciei, pe culmea munților, ținând cumpăna apelor până la izvorul Tisei, apoi cobora în valea Tisei, pe care o urma până la apus de Hust. La apus, hotarul e o linie neregulată, care trece de la vest de Satu Mare, Oradea, Arad și Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș ne învecinăm cu Ungaria, de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de pace”. Ilustrul om politic român plasa statul român în noul context regional și european, îndemnând la adoptarea unei atitudini constructive: „Dar România nu cere intrarea în unitatea română a tuturor acestor populații de dincolo de Dunăre, de Nistru și de Tisa, nici chiar a acelora de care nu e despărțită decât de lărgimea unui curs de apă. România cere numai tuturor statelor vecine să arate aceeași moderație și să facă aceleași sacrificii în interesul păcii, al bunei dezvoltări a popoarelor și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii cu România - mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurești, locuite de români în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire stabilite în actul de la 27 martie a.c., fiind încredințată că, în România tuturor românilor, regimul creat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei Române, care se va
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]