2,672 matches
-
realizează extrem de rapid pentru CO2 în comparație cu oxigenul, cu toate că gradientul de presiune dintre capilar și interstițiu este de numai 5 - 6 mm Hg, datorită difuzibilității mari a bioxidului de carbon. Valoarea pCO2 depinde de debitul sanguin și de intensitatea proceselor metabolice tisulare: pCO2 crește dacă scade debitul și/sau crește intensitatea proceselor metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și interstițiu este de numai 5 - 6 mm Hg, datorită difuzibilității mari a bioxidului de carbon. Valoarea pCO2 depinde de debitul sanguin și de intensitatea proceselor metabolice tisulare: pCO2 crește dacă scade debitul și/sau crește intensitatea proceselor metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2); . Similar, consumul tisular de oxigen (CtO2) este produsul dintre debitul sanguin (Q) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dacă scade debitul și/sau crește intensitatea proceselor metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2); . Similar, consumul tisular de oxigen (CtO2) este produsul dintre debitul sanguin (Q) și diferența de concentrație a oxigenului între sângele arterial (CaO2) și cel venos (CvO2), numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între oxigenul consumat și cel disponibil se numește utilizarea oxigenului și este egal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
status hipoxic: “hipoxia hipoxemică” când pO2 din sângele arterial este scăzută; de exemplu, în boli pulmonare; “hipoxemia anemică” când capacitatea de transport a oxigenului este redusă, ca în anemii sau intoxicații cu monoxid de carbon; “hipoxia circulatorie” când debitul sanguin tisular este redus (șoc sau obstrucție locală); ”hipoxia histotoxică” în intoxicația cu cianuri, când diferența arteriovenoasă și utilizarea oxigenului sunt foarte mici. Organismul are un depozit mic de oxigen care poate fi utilizat în timpul anoxiei complete sau asfixiei. Depozitul total este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
se va accentua în secolul următor și va străluci și finaliza în formarea statelor naționale din sec. XIX. Secolul al XVII-lea conturează și mai bine imaginea sistemului deschis al științelor medicale în care apar noi domenii: anatomie generală, fiziologia tisulară, a reproducerii și nervoasă, anatomie patologică, dermatologie, cardiologie, obstetrică etc. începe o structurare dinamică, încurajatoare și obiectivă, dar medicina este încă tributară ambiguităților, speculației arbitrare, fapt ce demonstrează că deși beneficiază de un îndelung trecut, ea se află pe cale de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
organismului“. Diferențierea este dată de țesuturile simple „care prin combinarea lor formează organele“. Anatomia sa descriptivă este fiziologică- funcțională. în studiul țesuturilor, Bichat discerne între sistemele: celular, fibros, seros și sinovial. Lui Bichat îi aparține conceptul anatomo- funcțional de sistem tisular întemeind histologia și tot el explică fenomenele de contractilitate, iritabilitate, toxicitate folosite de Haller. Viața, pentru Bichat, „este suma totală a funcțiilor care se opun morții“. Savantul precizează importanța științelor de tangență în dezvoltarea medicinei și realizarea finalităților ei. Ingeniozitatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Cours de pathologie expérimentale și L. Traube publică un tratat similar în germană (18711878). Tratatul Die Cellularpathologie (1858) îi aduce un strălucit renume. Aprofundând studiul celulei el afirmă diversitatea lor care este de fapt diversitatea țesuturilor. Dezechilibrul celular este dezordinea tisulară, organică. Omne ovum ab ovo (Harvey) devine omne cellula ab cellula. Virchow se ocupă de îmbolnăvirea țesuturilor și cu aceasta, el se sincronizează cu contemporanii săi bacteriologi. Studiul celulei este tot microscopic. Cl. Bernard are însă rezerve față de opera lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Spre deosebire de teritoriul arteriolar capilar, unde terminațiile simpatice sfârșesc pe sau în intimitatea endoteliului vascular, segmentul venos al capilarelor este practic lipsit de elemente nervoase vegetative. La acest nivel, modificările de tonus capilar se realizează cu ajutorul cataboliților acizi rezultați din metabolismul tisular și al hormonilor locali de tipul histaminei, serotoninei, polipeptidelor vasoactive etc. Mult mai variat este modul de terminare a filetelor vegetative intraviscerale. În afara fibrelor amielinice extrinseci, ajunse la celulele efectoare direct sau pe calea plexurilor perivasculare, un loc important ocupă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinaptic este un proces în plină desfășurare în organismul adult normal. El poate fi determinat de stimuli ca experiența, modificările de mediu, ca și de activitatea fiziologică normală a organismului. Acest tip de plasticitate sinaptică, observat în absența oricărei lezări tisulare, reprezintă turnover-ul spontan și diferă de cel produs de leziuni. Markus și Petit (1989) discută semnificația formei sinapsei, a curburii sinaptice, ca un element crucial al plasticității sinaptice în cursul dezvoltării, maturării și a funcției sinapselor la adult. După acești
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
precizat printre altele, că receptorii respectivi răspund la substanțele neuroactive specifice, afectând răspunsurile locale imune. Principalele componente receptoare și efectoare ale celulelor limfoide circulante sunt următoarele: fig. 31. Acestea îndeplinesc rol dublu, atât senzorial de detectare și recunoaștere a constituenților tisulari self de cei non-self, cât și rol efector de apărare prin neutralizare sau distrugere a agenților patogeni. Pe plan funcțional s-a constatat o complexă interdependență între reacțiile electrice produse de stimularea terminațiilor vegetative locale și capacitatea citokinelor eliberate de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe receptorii specifici aflați la nivelul membranei plasmatice a celulei postsinaptice ß Modificarea conductanței membranei plasmatice postsinaptice pentru anumiți ioni ß Realizarea potențialului membranar al celulei postsinaptice ß Răspuns electric celular postsinaptic de tip excitator sau inhibitor ß Răspuns specific tisular (neuronal, muscular, glandular etc.) Fenomenele de transmitere și transducție a informațiilor la nivel sinaptic prezintă o serie de particularități fizico-chimice, proprii teritoriului presinaptic și postsinaptic, ce pot fi schematizate astfel: I.5.1.1. Fenomene presinaptice În teritoriul presinaptic au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din piele, mucoasa gastro-intestinală și plămâni, provenind din metabolismul local al organelor respective. Plachetele sanguine și bazofilele circulante conțin, de asemenea, mari cantități de histamină, legată prin forțe electrostatice de heparină și serotonină. Diverși factori fizici și chimici afectează depozitele tisulare de histamină, determinând lansarea ei în circulație și apariția de tulburări locale și generale caracteristice, generate de proprietățile sale permeabilizante, capilarodilatatoare, gastrosecretoare, bronhoconstrictoare, urticariene etc. La nivel cerebral, majoritatea neuronilor histaminergici se găsesc în hipotalamusul posterior și căile mezencefalo-ponto bulbare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Kimura și colab., 2000). Efectul vasorelaxant al H2S, deși are o componentă nitrinergică, nu se însoțește de activarea căii guanilat ciclază - GMPciclic. În afara acțiunilor vasodilatatoare centrale și periferice, H2S posedă proprietăți miorelaxante gastro-intestinale și inhibitorii ale reacțiilor proliferative și inflamatorii tisulare (Rinaldi și colab., 2006). Participarea H2S ca mesager gazos alături de NO și CO la realizarea transmiterii sau modulării de semnale intercelulare deschide noi perspective cognitive și aplicative cercetărilor de neurobiologie moleculară cu implicații normale, patogenice și terapeutice imprevizibile. PARTEA A
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau stres generatoare de reacții rapide simpatice de tip ergotrop „fight and flight” sau de relaxare și repaus parasimpatic de tip trofotrop ce predispun la „rest and digest”. În cazul reacțiilor de predominență simpatică se produc modificări funcționale organice și tisulare la nivelul întregului corp uman. Ritmul și contractilitatea miocardică cresc, musculatura netedă vasculară se contractă mai ales la nivel gastrointestinal și renal, contribuind la redistribuirea și dirijarea sângelui spre musculatura scheletică, bronșiile se dilată favorizând preluarea O2 atmosferic și eliminarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adrenalina provoacă efecte hiperglicemiante, atât directe, rezultate din intensificarea glicogenolizei hepatice, cât și indirecte, prin intermediul complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal, eliberator de ACTH și glucocorticoizi. Stimulând indirect secreția de hormoni glucocorticoizi, adrenalina circulantă intensifică fenomenul de gluconeogeneză, în vederea refacerii substratului metabolic necesar combustiilor tisulare. Activarea complexului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal de către adrenalină constituie, de altfel, una din modalitățile principale de antrenare a verigii neuro-endocrino-metabolice la reacțiile ergotrope, nespecifice, de apărare, încadrate de Selye (1946) în sindromul general de adaptare. Contrar sistemului adreno-simpatic, care acționează în sens catabolizant
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
congestie și microembolism pulmonar. Excitarea lor determină reacții cardiovasculare depresoare. Reflexe depresoare provoacă și stimularea mecanică a receptorilor de la nivelul globilor oculari și aparatului vestibular. Și excitarea puternică a suprafețelor extero- și interoceptive din întregul organism, denumite de Danielopolu zona tisulară superficială și profundă, poate determina reacții presoare prin mecanismul stimulării nespecifice a centrilor vasomotori din formația reticulată bulbară. Centrii reflectivității cardiovasculare sunt situați în substanța reticulată bulbo-protuberanțială. În porțiunea sa laterală se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori care, acționând asupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Printr-un astfel de mecanism, modificarea contractilității vasculare asigură adaptarea circulației la nevoile metabolice crescute ale musculaturii în stare de activitate și, totodată, debarasarea acesteia de cataboliții toxici rezultați din metabolismul intens muscular. Acest fenomen de adaptare circulatorie la nevoile tisulare crescute, denumit hiperemie funcțională, se întâlnește la nivelul tuturor organelor în stare de hiperactivitate. La rândul său, constricția arteriolară provoacă efecte locale și generale inverse, de tip ischemiant în teritoriul subiacent și hipertensiv în restul arborelui arterial, ca urmare a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguine, determinând deplasarea ei în continuare spre țesuturi, în al doilea rând, arterele îndeplinesc rol de canale conductoare contractile ce asigură deplasarea adecvată a sângelui de la cord spre țesuturi, în vederea transportului de oxigen și substanțe nutritive, necesare combustiilor și activității tisulare. La rândul lor, capilarele sunt constituite dintr-un singur strat de celule endoteliale dispuse pe o membrană bazală externă de natură polipeptidică. În afara acesteia, se găsesc din loc în loc celulele periteliale, descrise de Rouget, și considerate mult timp ca formațiuni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în comparație cu plasma sanguină, al cărui conținut în proteine este în medie de 7,3 g%, lichidul interstițial conține numai 1,8-2 g% substanțe organice. Ca principală zonă de schimb între sânge și plasma interstițială, capilarele asigură și reglează schimburile nutritive tisulare în funcție de necesitățile locale și generale ale organismului. Deși sunt de dimensiuni foarte mici (0,6-1 mm lungime și 5-20 în diametru), capilarele realizează, pe plan funcțional, o suprafață mare de contact, datorită densității lor impresionante (până la 5000 pe cm2) în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și vasoconstrictoare de natură adrenosimpatică. În felul acesta, cataboliții acizi rezultați din combustiile celulare intervin nu numai ca factori de deranj biologic, ci joacă un rol determinant în producerea reacțiilor locale și generale de adaptare a circulației la nevoile nutritive tisulare (reflexe de nutriție Hess). Împreună cu O2, necesar contracției musculaturii netede vasculare, CO2 participă la autoreglarea metabolică locală a circulației din diversele organe și sisteme. Deficitul de oxigen, singur sau asociat cu creșterea bioxidului de carbon, determină dilatație arteriolocapilară, în timp ce excesul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și, deci, a presiunii arteriale. La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. În ceea ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută care, pe de o parte, stimulează ingestia de apă prin acțiune asupra centrului setei, iar, pe de altă parte, crește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
indirectă, catecolaminele, și îndeosebi adrenalina, intensifică glicoliza, cu participarea cAMP rezultat din activarea adenilatciclazei membranare, formatoare de acid lactic, dilatator și permeabilizant capilar. Acesta participă la producerea vasodilatației compensatoare, împreună cu ionii de potasiu și cu plasmakininele formate secundar activării proteazelor tisulare (kalicreine) de către adrenalină. Contrar catecolaminelor, acetilcolina, făcând oficiul de mediator chimic al fibrelor parasimpatice terminale și simpatico-parasimpatice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea parasimpatomimetică directă provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității contractile a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt însă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
teritoriul arteriolo-capilar. Prin efectele dilatatoare locale asigură în primul rând creșterea fluxului sanguin și satisfacerea nevoilor circulatorii crescute ale organelor în stare de hiperactivitate, fenomen cunoscut sub denumirea de hiperemie funcțională. Creșterea conținutului în cataboliți acizi, rezultați din combustiile exagerate tisulare, intervine apoi în reacțiile vasodilatatoare locale și generale din timpul diverselor suprasolicitări (fizice, neuro-psihice, traumatice etc), în vederea contracarării vasoconstricției adreno-simpatice și tendinței la hipertensiune neuro-reflexă. Acumulați în exces, cataboliții acizi pot sustrage, prin vasodilatația arterelor mici și permeabilizarea exagerată a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasomotori din formațiunea reticulată bulbară. În felul acesta, cataboliții acizi rezultați din combustiile celulare acționează nu numai ca factori locali de drenaj biologic, ci joacă un rol determinant în producerea fenomenelor de reglare și adaptare a circulației la nevoile nutritive tisulare. c) Hormonii locali. Cea de a treia categorie de factori umorali implicați în autoreglarea presiunii sanguine este reprezentată de hormonii locali, sau tisulari. Aceștia sunt substanțe biologic active rezultate din metabolismul propriu al țesuturilor și necesare atât asigurării fluxului sanguin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ci joacă un rol determinant în producerea fenomenelor de reglare și adaptare a circulației la nevoile nutritive tisulare. c) Hormonii locali. Cea de a treia categorie de factori umorali implicați în autoreglarea presiunii sanguine este reprezentată de hormonii locali, sau tisulari. Aceștia sunt substanțe biologic active rezultate din metabolismul propriu al țesuturilor și necesare atât asigurării fluxului sanguin local, cât și activității lor specifice. Dintre factorii umorali care-și dispută candidatura pentru rolul de hormoni locali implicați în reglarea circulației fac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]