816 matches
-
mă supăr și plec în alt univers, unul deja mîntuit, sau mîntuitor. Ăsta e unul mîngîietor. Așadar, mîngîiați-vă cu un gest, cu o privire, cu o răsuflare, mîngîiați-vă pe buzele obosite, pe ochi ce-au văzut prea multe, pe mințile tocite de cunoaștere, pe sufletele tocite de speranță... Așadar, fericirea este (posibilă). Acum, aici, ori unde. Vă spun un secret: există în noi un punct generator de fericire și chiar de nemurirea ei, se spune. E situat între creier, în glanda
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
alt univers, unul deja mîntuit, sau mîntuitor. Ăsta e unul mîngîietor. Așadar, mîngîiați-vă cu un gest, cu o privire, cu o răsuflare, mîngîiați-vă pe buzele obosite, pe ochi ce-au văzut prea multe, pe mințile tocite de cunoaștere, pe sufletele tocite de speranță... Așadar, fericirea este (posibilă). Acum, aici, ori unde. Vă spun un secret: există în noi un punct generator de fericire și chiar de nemurirea ei, se spune. E situat între creier, în glanda pituitară, în spatele celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Afișau dispreț de la fereastră. Se gândeau că acești nepricopsiți nu-i puteau ajunge nici măcar cu jalba în proțap. Prin iatacuri, strângeau în brațe ibovnice focoase. Credeau că, pedepsindu-l crunt, vor putea să potolească mânia țăranului nedreptățit. Și că vor toci coasa țărănimii, sub ascuțișul căreia se temeau că aceasta se va răscula. În curțile oamenilor, ispravnicii strângeau zeciuiala în numele lui vodă. Scoteau în plânsete de copii datornicii din bordeie. Surzi la rugămințile și bocetele nevestelor, îi despuiau de haine și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu știu. Există răspunsuri de care ai nevoie tot atât de mult ca și mine. 3. Pe bolta neagră a cerului, stelele dădeau roată pe Îndelete spre stânga, În jurul punctului fix al Stelei Polare. Din ușa turnului, cu spatele lipit de pietrele tocite de trei sute de ani de vânt, soare și ploaie, Faulques nu putea zări marea, dar izbutea să distingă În depărtare licăririle farului de la Capul Rău și auzea vuietul mării jos, pe stânci, la picioarele crăpăturii spre care se Înclinau siluetele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
recepta; receptiv; recepționa; respect; rîsete; secret; serenadă; sfat; siguranță; simt; simți; simțit; soneria; sonor; a spune; spus; striga; strigă; strigătul; sunetul; sunt; supraviețuire; a fi surd; surdule?; a surzi; școală; a ști; tace; tare; a tăcea; tăcere; telefon; teribil; timpan; toci; totul; trage cu urechea; trăsnet; tu; tunetul; nu ține cont; țipăt; uite; un glas; unde; urlet; văd; a vedea; veni; versuri; vesel; viață; vibrație; vînt; voinicie; volum; vorba; vorbă; vorbele; zi; zîmbi; zumzăit; zumzet; zvoni (1); 775/236/66/170
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
povețe; prezicător; prost; proverb; relata; releva; repede; rosti; a rosti; sare; se descarcă; simțul; sincer; sinceritate; socializare; a spune; stai; striga; strigă; sunet; susține; și; șoapte; șopti; ști; știre; șușoti; tăcea; tăcere; tăcut; te ascult; te iubesc; tendință; teorie; timid; toci; totul; transmitere; turnător; tuturor; unde ai fost; varsă tot; voce; vorbii; vorbitor; zece; zgomot; zicală; ziseră (1); 798/ 222/77/145/0 sta:odihnă(52); scaun(51); ședea (33); odihni(33); jos(31); lenevi(27); degeaba(25); lene(22); relaxare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a marca grafic interogația retorică, semnalând intonația ascendentă specifică unui enunț interogativ. 3. [a călca / a trece pragul (cuiva), a se pune prag, a pune piciorul în prag, a se lovi (cu capul) de pragul de sus, a bate/a toci pragurile, din prag în prag, în prag de... etc.] De multă vreme, nimeni nui trecuse pragul./ În prag de sărbători, ne amintim de cei dragi. 4. mărci ale eului liric: verbe la persoana I (s aștept, să înțeleg), pronume de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
durerea. Cine se scaldă în Vinerea Seacă, înainte de a răsări soarele, acela nu mai are boale în oase. Unii țin vinerea mai mult decît dumineca. Să nu dai afară gunoiul, nici să dai cu împrumut foc sau sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele visate sîmbătă noaptea spre duminecă se izbîndesc. Visurile înspre duminecă nu se izbîndesc. Cînd te scoli
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
versurile ("stihuri fără an") fuseseră săpate în sufletul artistului: "Stihuri de groază/ De sete de apă/ Și de foame de scrum". În condiții de claustrare, artistul nu se mai regăsește pe sine în calitate de creator, harul poetic ("unghia îngerească") s-a tocit de atâta efort. În final, în atmosfera sumbră e întuneric, ploaia se aude "departe afară" și poetul simte durerea ca o gheară, fără a se putea exprima. Deznădăjduit, se căznește să comunice cu lumea, "cu unghiile de la mâna stângă"; aceasta
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în eternitate, a percepției hiper-, de fapt trans-senzoriale, nu e decât un pas, cel din Underground, aventură eroico-erotică "în cloaca augustă, dedesubt, în intermundii". Dar textele înregistrează, simultan, o mișcare de recul a subiectului poetic "cu nervii întinși, cu mintea tocită de fantasme", căruia i se revelează, neașteptat, spectrul pierderii propriei identități, și așa fragile. Erosul se va dovedi, până la urmă, un mijloc eficace de cizelare a identității poetice. Actantul prins în vârtejul istoriei de dragoste va experimenta, prin urmare, formule
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fost și sînt" (p.45), spune el, adăugînd ilustrativ o scurtă fișă clinică, încropită după regulile determinismului naturalist, cu aluzii discrete la predispoziția nevropatică, desigur, congenitală: "Boala mi-a ascuțit simțurile, nu mi le-a distrus, nu mi le-a tocit. Mai presus de toate, auzul îmi era ascuțit. Auzeam toate lucrurile din cer și de pe pămînt. Auzeam multe lucruri în iad. Cum atunci să fiu nebun?" (p.45). Distincția dintre psihopatie și nevropatie (sugerată în acest preambul) devine fundamentală pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
economie de mijloace, limba în cadrul ei diacronic. Amintirea ziselor înțelepțite de trecerea prin strunga anilor a întărit programatic starea națională a expresiei. Valorile poetice ale exprimărilor vechi au fost repuse în circulație și altfel decât prin intermediul marii poezii, maiestatea evocărilor tocind acum, prin mediocritatea dominantă, vorbe exaltate romantic. Rularea lor dinspre poezie spre istorie și înapoi a produs adesea degringoladă estetică, însă a pavat temeinic, lexem cu lexem, piatră peste piatră metaforică stufos-romantică, drumul expresiv al limbajului artistic. În mod cert
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Iancu volintirul, care venea din când în de pe altă lume să turbure somnul fratelui său". Subordonata atributivă proiectează, subit, proza desfășurată până în acest punct sub auspiciile realului la frontiera cu terifiantul fantastic. Repetarea acestor vizite, spectrale în viziunea celui bântuit, tocește emoțiile și adoarme simțurile torturate. Stavrache nu mai pare surprins de cererea de pomană a lui Iancu, însetat, se pare, la întoarcerea de pe lumea cealaltă. Nici contactul fizic, nici încleștarea cu decedatul nu-l mișcă pe erou, dar îl mișcă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
konnte, in ihrem Bauer?““ La fel, în alt fragment, hala pieței (Markthalle) devine Mark Thalle (probabil trimițând, în mod magic, la matca acvatică a fertilității), își pierde sensul inițial economic, iar imaginile care ar corespunde unui astfel de înțeles „se tocesc“ (verschliffen), pentru a lăsa locul unor reprezentări mitologice ale precupețelor ca slujnice ale zeiței Ceres. În sinteză, pentru copil, cuvântul însuși devine un văl al lucrurilor, văl care poate să fie preluat, folosit ca o mască subiectivă. Spiritul măștilor, Mummerehlen
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
amenințării, ceea ce închide trezirea în cercul vicios pe care trebuie să-l sfărîme. Tresărirea nu poate veni decît din iminența pericolului, riscînd astfel să se producă prea tîrziu. Strigătele de alarmă, asemenea prevestirilor Cassandrei, în loc să zguduie, sfîrșesc prin a se toci, adormind încă puțin conștiințele, pînă cînd va fi prea tîrziu. Mai mult decît atît, în anii din urmă tot ceea ce ar trebuit să ne îndemne la a ne solidariza a contribuit la a ne dezbina și mai mult. Astfel, lovitura
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ia decizii care mă privesc fără să mă întrebe; să fie prea exigenți sau prea toleranți; să nu-mi lase timp liber deloc; să nu-mi accepte prietenii; să nu-mi respecte independența, libertatea și intimitatea; să mă pună să tocesc; să nu-și respecte cuvântul, să mintă; să fie bolnavi; să fie stresați; să încalce legea; să nu le pese decât de propria persoană; să fie obsedați de muncă, de bani; să nu-mi asigure o cameră unde să stau
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
neîntreruptă, are un opozant: misodromia. Sunt câte unii care pur și smplu refuză să o ia din loc. Intimitatea camerei, preajma casei, cercul lor de gânduri, un grup de prieteni li se par de ajuns. La ce bun să-și tocească pingelele prin cine știe ce coclauri? Cu mare greu se învoiesc să plece, și atunci, nevoiți să-și iasă din tabieturi, nimic nu li-i pe plac. Dacă nu sunt prea cârcotași, pun totul pe seama ironiei. Îi vom numi anticălători". Pentru astfel
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
transmiterea din gură în gură. Umorul, ironia, seriozitatea academică îngroșată sînt deseori prezente în articolele și titlurile din presă, privind în mod egal pe terapeuți, pacienți, educația copiilor sau moda acestei practici în Statele Unite în anii '50. Obiectul reprezentării este tocit, decompus și recompus în cadrul unei "comunicări consumatorii" (ibid., p. 348), într-o limbă destinată să fie adoptată fără o altă finalitate decît cea de a plăcea publicului cititor, distrîndu-l astfel, prin descrierea unor teme legate aleatoriu. Difuzarea construiește o lume
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
privește, după o săritură nefericită, am dispărut într-un hău plin de apă!... Anumite prăpăstii, a căror locație sunt din nefericire în măsură să o dau, sunt menite să înlocuiască, în metaforele poetice, Carybda și Scylla ce începuseră să se tocească. Aceste abisuri au măcar avantajul că vor contribui la a pune bețe în roate înmulțirii săniilor. Aceste vehicule îngrozitoare au cauzat în iarna aceasta moartea a două persoane!... Sunt silit să mărturisesc că e puțin; sezonul promitea ceva mai mult
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care provin din familii bogate își construiesc locuința cum cred de cuviință și sunt servite de atâtea slugi câte doresc. Norma nu le obligă strict la purtarea rasei; pot înlocui materialele de lână cu mătase și catifea și pot da tocii o croială mai grațioasă. Nu li se refuză nici piane, nici tablouri, nici bibliotecă, niciunul dintre lucrurile de prisos ce țin de confortul interior, până într-atât încât pot invita la masă. Fiind conduși la una dintre aceste doamne de către
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sac cu jucării. Din partea mea, îți voi scrie-o poezie iar tu, săți descarci sacul, plin cu bucurii. Tablou de noiembrie Este noiembrie și vremea s-a răcit, toamna a tras cortina peste soare, copacii se dezgolesc, iarba s-a tocit, ici, colo, se mai vede câte-o floare. Natura e statică. Doar vântul bate și ploaia pică sacadat, pe geamuri. De-asemeni, câinii, ce latră pe la sate, sau câte-o cioară croncănind pe ramuri. Se-ntunecă devreme, stele nu mai
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
grevă generală a mugurilor. Sfidarea naturii nu duce decât la plutonul de execuție. Prin râurile noastre nu mai poți pescui decât galoși și sticle de plastic. Natura își motivează orice frunză. Natura se îngrijește de specii, nu de indivizi. Se tocesc imaginile poetice, d-apoi munții. Primăvara transformă inimile îndrăgostiților în chermeze de îngeri. În dimineața zilei de 1 ianuarie 2001 i-am anunțat pe ai mei că ninge „ca în frații Grimm”.A fost prima mea faptă frumoasă din acest
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ai în vizor!” ÎNCERCARE Mă pun la laptopul stâlcit de atâta tastat, Îmi fac cruce cu mintea mea sublimă, Las imaginația să cadă pradă aventurii. Poezie, încercare, viață, moarte, iubire Poezia e viața, Iubirea e moartea, Trupul se sfâșie, se tocește ca și un pantof aruncat de la etaj, Se zbate, înghite în sec cuvinte pierdute, În imensul Univers mult uitat. Cuvinte, cuvinte, dor și amar Eminescu se învârte în mormânt, Totul e în zadar! O pisică îmi taie calea și mă
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
Oamenii au anumite preferințe, fac motivat unele lucruri iar pe celelalte le evită pe cât posibil. La chimie trebuia să învețe multe substanțe, tabelul lui Mendeleev îl știa din ciclul primar însă nu îi plăcea materia și considera că trebuie să tocească prea mult. De aceea studia în salturi, fără tragere de inimă în schimb se distra la orele de laborator cu balanța analitică, mojarul, baloanele și eprubetele, paharele Berzelius dar și cu unele substanțe pe care le mânuia cu scrupulozitate și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
nu se închid, nemăturate de la darea în folosință, zgomotoase și populate cu o fauna de noapte amestecată cu navetiști somnoroși, nespălați, duhnind a ceapă sau a usturoi, dacă nu a țuică sau a coniac ieftin, care sforăie dacă nu joacă toci sau popa prostu' și care invadează și clasa întîi, nepăsîndu-le câți bani ai plătit tu în plus, pentru că ei oricum nu plătesc, găsindu-și totdeauna nașul în controlorul care dacă tot a fost mutat disciplinar pe ruta asta, măcar să își
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]