1,458 matches
-
date din siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche și sarda veche 24, Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice vechi V1, exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sarda veche 24, Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice vechi V1, exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-o manieră conversațională) (72b); structuri V1 narative (72c); structuri V1 rematice (întreaga propoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice vechi V1, exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-o manieră conversațională) (72b); structuri V1 narative (72c); structuri V1 rematice (întreaga propoziție conține informație nouă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vechi V1, exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-o manieră conversațională) (72b); structuri V1 narative (72c); structuri V1 rematice (întreaga propoziție conține informație nouă și introduce referenți neactivați în discurs) (72d). (72) a. Mecti, adunca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-o manieră conversațională) (72b); structuri V1 narative (72c); structuri V1 rematice (întreaga propoziție conține informație nouă și introduce referenți neactivați în discurs) (72d). (72) a. Mecti, adunca, unu exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasează verbul sub inversiune în româna veche. Să ne reamintim că structura domeniului C include două proiecții de complementizator care reprezintă limitele domeniului, FORCEP și FINP; între cele două proiecții completive se generează periferia stângă a propoziției, conținând proiecții de topic și de focus (v. Rizzi 1997 și următoarele). Sub analiza deplasării verbului ca grup (VP-movement), oricare dintre specificatorii domeniului C poate găzdui verbul sub inversiune. Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016) argumentează explicit pentru deplasarea verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sugera o implementare tehnică a acestei idei la sfârșitul acestei secțiuni (v. §3.2.2.1.4 infra). Un alt argument indirect împotriva deplasării V-la-FOC derivă din structura periferiei stângi a românei. Spre deosebire de limbi ca italiana, care organizează domeniile de topic și focus în câmpuri ierarhizate (câmpul de topic > câmpul de focus (>FINP)) (v. Ledgeway 2012: 158-168 și bibliografia), româna modernă pare să verifice formularea propusă inițial de Rizzi (1997), în care topicul se poate lexicaliza și la stânga și la dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sfârșitul acestei secțiuni (v. §3.2.2.1.4 infra). Un alt argument indirect împotriva deplasării V-la-FOC derivă din structura periferiei stângi a românei. Spre deosebire de limbi ca italiana, care organizează domeniile de topic și focus în câmpuri ierarhizate (câmpul de topic > câmpul de focus (>FINP)) (v. Ledgeway 2012: 158-168 și bibliografia), româna modernă pare să verifice formularea propusă inițial de Rizzi (1997), în care topicul se poate lexicaliza și la stânga și la dreapta focusului (TOP1P > FOCP > TOP2P (>FINP)) (v. discuția din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Spre deosebire de limbi ca italiana, care organizează domeniile de topic și focus în câmpuri ierarhizate (câmpul de topic > câmpul de focus (>FINP)) (v. Ledgeway 2012: 158-168 și bibliografia), româna modernă pare să verifice formularea propusă inițial de Rizzi (1997), în care topicul se poate lexicaliza și la stânga și la dreapta focusului (TOP1P > FOCP > TOP2P (>FINP)) (v. discuția din §II.2.2)36. Așadar, ca și în cazul inversiunii din româna modernă, sub analiza V-la-FOC rămâne neexplicată adiacența strictă a verbului la pronumele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
faptului că auxiliarele și cliticele nu se deplasează la C, ci rămân in situ (v. §2 supra; v. și Avram 1999; Hill și Alboiu 2016)? Desigur, acest argument devine valid atunci când se va arăta că și limba veche permite lexicalizarea topicului la stânga și la dreapta focusului, la fel ca limba modernă, însă acest aspect face obiectul unei cercetări viitoare. În orice caz, la prima vedere, propoziții ca (95f) în care între verbul inversat (deplasat la FINP, v. §3.2.2.1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ca (95f) în care între verbul inversat (deplasat la FINP, v. §3.2.2.1.3 infra) și elementul interogativ (care ocupă Spec, [FOCP]) se pot lexicaliza și alți constituenți verifică în mod direct ipoteza că și în limba veche topicul se poate lexicaliza și la stânga și la dreapta focusului. (95f) Până cându păcătoșii, Doamne, până cându păcătoșii laudă-se? (CC2.1581: 32) 3.2.2.1.3 V-la-FINP Materialul lingvistic analizat mai sus arată că proiecțiile FORCEP și FOCP nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veche și româna modernă rezultă din opțiunile diferite de deplasare a constituenților în proiecția verbală extinsă. Structura funcțională propusă pentru domeniul CP și porțiunea superioară a domeniului IP este următoarea (ignorăm, pentru această reprezentare, grupul negației NEGP și proiecțiile de topic TOPP din periferia stângă a propoziției): (104) FORCEP qp FORCE 0 FOCP qp FOC0 FINP [uFocus] qp FIN0 PERSP* qp PERS0 IP {MOODP > TP > ASPP} Într-o structură simplă cu encliză pronominală, de tipul celei din (98a), verbul (la subjonctiv
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poate fi precedat de obiecte (118) (v. și Zafiu 2014), adjuncți (119) sau predicate ((116b), (117f)); nespecializarea poziției preverbale este caracteristică și propozițiilor subordonate. Poziționarea constituenților preverbali în periferia stângă propozițională îi asociază cu diverse interpretări pragmatice (diverse tipuri de topic sau focus) (v. și §3.2.2.1 supra; v. și Zafiu 2014). A se observa și faptul că obiectele directe periferice sunt opțional dublate clitic ((118a-c) vs (118d-e)) (observație formulată de Mensching 2012 și pentru alte limbi romanice); absența
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
legată în mod direct de accesarea de către alți constituenți a periferiei stângi. Cu alte cuvinte, deplasarea V-la-C nu constrânge sau favorizează într-o manieră specială accesul la periferia stângă; spațiul periferic este în mod liber accesibil constituenților marcați pragmatic ca topic sau ca focus și se poate accesa sub orice formă a gramaticii verbului (V-la-I sau V-la-C). (120) a. Domnu e luminra mea și scoțătoriulu mie<u>, de nimenreme voiu teame. (PH.1500−10: 21r) b. De dulce-cinstiți și de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de tipul VeniuntHerbitam duo praetoris aemuli non molesti (Verr 2.3.78), discutate de Devine și Stephens (2006: 150-153), în exemple ca (123) se face o partiție clară a structurii informaționale a propoziției cu inversiune: verbul inversat are o valoare topică (tipărită ... Tipăritu-s-au), iar restul propoziției introduce informație nouă (locul și data tipăririi): (123) (Dumnezăiasca Liturghie, acmu întăi tipărită rumănește, cu multă osârdie, să-nțăleagă toț spăsenia lui Dumnezău cu întreg înțăles.) Tipăritu-s-au la svânta Mitropolie în Iaș
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
doar una dintre valorile/funcțiile acestui fenomen. O analiză mai permisivă atribuie deplasării la C o valoare / funcție mai generală - strategie de codare a forței asertive (v. Ledgeway 2008) - și o serie de valori secundare, de tipul focus, contrast, valoare topică etc. (iii) În §3.2.2.1 supra, am căutat să identificăm proiecția care găzduiește verbul deplasat la C și am identificat-o ca fiind FINP (i.e. [Spec, FINP], sub deplasarea ca grup a verbului). Din această perspectivă, am avut
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
stângi • poziția constituenților atribuirea nominativului în poziție postverbală este liberă în română; subiectele preverbale sunt deplasate în periferia stângă propozițională de altfel, distribuția constituenților preverbali prin raportare la elementele funcționale din domeniul flexionar arată că aceștia ocupă poziții marcate informațional (topic, focus) în periferia stângă propozițională topica VOS se derivă prin procesul object shift (specific limbilor romanice) (v. Gallego 2012) și reprezintă o strategie de includere a obiectului în componentul presupozițional al enunțului în vederea transferării interpretării rematice asupra subiectului (Alboiu 1999
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
catihismusului calvinesc. Ed.: Varlaam, Opere, Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc, ed. M. Teodorescu, București: Minerva, 1984, 143-230. Bibliografie Abney, S. P. 1987. The English Noun Phrase in Its Sentential Aspect. Teză de doctorat, Massachusetts Institute of Technology. Aboh, E. O. 2004. "Topic and Focus within DP", Linguistics in the Netherlands 21, 1-12. Adams, J. 1991. "Some Neglected Evidence for Latin HABEO with Infinitive: the Order of the Constituents", Transactions of the Philological Society 89, 131-196. Adams, J. 2013. Social Variation and the
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Detailed Map of the Left Periphery of Medieval Romance", în: R. Zanuttini, H. Campos, E. Herberger, P. Portner (eds), Crosslinguistic Research in Syntax and Semantics. Negation, Tense, and Clausal Architecture. Washington: Georgetown University Press, 53-86. Benincà, P., Poletto, C. 2004. "Topic, Focus, and V2. Defining the CP Sublayers", în: Rizzi (ed.): 52-75. Biberauer, T, Holmberg, A., Roberts, I. 2014. "A Syntactic Universal and its Consequences", Linguistic Inquiry 45, 2, 169-225. Biberauer, T., Holmberg, A., Roberts, I., Sheehan, M. (eds) 2010. Parametric
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
IP b. Credo che domani QUESTO, a Gianni, gli dovremmo dire. C Top Foc Top IP ' Cred că lui Ion ASTA mâine / mâine ASTA lui Ion ar trebui să-i spunem' 38 Cercetările ulterioare la iveală faptul că proiecțiile de topic și focus se organizează în "câmpuri" (v. Benincà și Poletto 2004) și că, de obicei, câmpul de topic (ierarhizat ca Frame + Theme) precedă câmpul de focus (ierarhizat ca focus contrastiv + focus informațional) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-169). Dacă analizăm
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lui Ion ASTA mâine / mâine ASTA lui Ion ar trebui să-i spunem' 38 Cercetările ulterioare la iveală faptul că proiecțiile de topic și focus se organizează în "câmpuri" (v. Benincà și Poletto 2004) și că, de obicei, câmpul de topic (ierarhizat ca Frame + Theme) precedă câmpul de focus (ierarhizat ca focus contrastiv + focus informațional) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-169). Dacă analizăm distribuția de mai sus însă ((49)-(50)), observăm că româna verifică ipoteza formulată inițial de Rizzi (1997), și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Frame + Theme) precedă câmpul de focus (ierarhizat ca focus contrastiv + focus informațional) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-169). Dacă analizăm distribuția de mai sus însă ((49)-(50)), observăm că româna verifică ipoteza formulată inițial de Rizzi (1997), și anume că topicul se poate realiza și la stânga, și la dreapta focusului. 39 Vezi, pentru detalii, Citko (2014), o excelentă introducere în teoria fazelor, care discută toate punctele de vedere exprimate pe marginea acestui subiect. 40Și grupul prepozițional a fost considerat tot un
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și pronumele personal tu semnalează că tu este subiectul real (în nominativ) al propoziției imperative. 83 Atât marcarea diferențială prin pe, cât și dublarea clitică sunt caracteristici care arată că obiectul direct nu este extrapropozițional (i.e. o specie de Hanging Topic Left Dislocation), ci este inclus structura propoziției și ocupă specificatorul unei proiecții din periferia stângă. 84Cel mai posibil din cauza naturii sale nonadverbiale, care îl diferențiază de centrele încorporante și îl include în aceeași clasă morfologică cu auxiliarele. 1Ca și în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
elemente de periferie stângă, însă nu e foarte clar care dintre ele este focusul. 36V. exemplele de mai jos, discutate în §II.2.2: (i) a. Cred că TREABA ASTA mâine ar trebui să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o spunem lui Ion. (topic > focus) (ii) a. Sper ca TREABA ASTA mâine să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
36V. exemplele de mai jos, discutate în §II.2.2: (i) a. Cred că TREABA ASTA mâine ar trebui să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Cred că mâine TREABA ASTAar trebui să i-o spunem lui Ion. (topic > focus) (ii) a. Sper ca TREABA ASTA mâine să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) 37Am insistat asupra faptului că unele elemente completive, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]