762 matches
-
rezultate în urma soluționării cererilor de rectificare: - un subdirector "shp" care include fișiere conținând toate elementele grafice și textuale descrise la "Conținutul planului cadastral de ansamblu", cu fișiere shp separate pentru limita UAT, limita intravilan, limita sectoare cadastrale, limita tarlalelor/cvartalelor, toponimie, etc.: [Cod SIRSUP] [denumire UAT] limita - shp reprezentând limita UAT, având ca atribute: codul SIRSUP, județul, denumirea UAT; [Cod SIRSUP] INTRAV [nr.trup] - shp reprezentând limita intravilanelor având ca atribute: codul SIRSUP, codul SIRUTA, județul, denumirea UAT, numărul trupului de intravilan (unic
ANEXĂ din 5 mai 2016 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 533/2016 privind aprobarea Specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271884_a_273213]
-
etc. - un subdirector "dxf' care include fișierul "plan ansamblu final.dxf" ce conține, pe layere separate, toate elementele grafice și textuale descrise la "Conținutul planului cadastral de ansamblu", cu layerele separate pentru: limita UAT, limita intravilan, limita sectoare cadastrale, limita tarla/cvartale, toponimie, etc. Aceste fișiere includ toate elementele tipărite în planul cadastral de ansamblu. - un subdirector "tiff/pdf' care include fișierele de tip tiff/pdf. Director: UAT planuri cadastrale final Conține date actualizate cu modificările rezultate în urma soluționării cererilor de rectificare: - un subdirector "shp" care
ANEXĂ din 5 mai 2016 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 533/2016 privind aprobarea Specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271884_a_273213]
-
în urma soluționării cererilor de rectificare: - un subdirector "shp" care include fișiere conținând toate elementele grafice și textuale descrise la "Conținutul planului cadastral", cu fișiere shp separate pentru limita UAT, limita intravilan, limita sectoare cadastrale, limita tarla/cvartal, limita, imobile, construcții, toponimie, etc.: [Cod SIRSUP] [denumire UAT] limita - shp reprezentând limita UAT, având ca atribute: codul SIRSUP, județul, denumirea UAT; [Cod SIRSUP] INTRAV [nr.trup] - shp reprezentând limita intravilanelor având ca atribute: codul SIRSUP, codul SIRUTA, județul, denumirea UAT, numărul trupului de
ANEXĂ din 5 mai 2016 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 533/2016 privind aprobarea Specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271884_a_273213]
-
dxf" care include fișierul "plan cadastral final.dxf" ce conține, pe layere separate, toate elementele grafice și textuale descrise la "Conținutul planului cadastral de ansamblu", cu layerele separate pentru: limita UAT, limita intravilan, limita sectoare cadastrale, limita tarla/cvartal, limita imobile, construcții, toponimie, etc. Aceste fișiere includ toate elementele tipărite în planurile cadastrale. - un subdirector "tiff/pdf" care include fișierele de tip tiff/pdf. Director: UAT planuri parcelare final Conține: - subdirectorul "shp" care include fișierele cu planurile parcelare în format shp - subdirectorul "dxf" care include fișierele
ANEXĂ din 5 mai 2016 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 533/2016 privind aprobarea Specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271884_a_273213]
-
județul din care fac parte în cazul în care unul din vecini este din alt județ; dacă toți vecinii sunt din același județ se scrie numai numele unităților administrativ-teritoriale); ● Limitele intravilanului/intravilanelor și numărul/denumirea; ● Limitele și numerele sectoarelor cadastrale; ● Toponimie; ● Caroiaj. Planul cadastral de ansamblu este însoțit de o anexă în care se precizează numărul total de tarlale și cvartale al UAT, precum și suprafața fiecărei tarlale/cvartal. Tipărire Planul cadastral de ansamblu se tipărește la scara 1:10.000, în
ANEXĂ din 5 mai 2016 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 533/2016 privind aprobarea Specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271884_a_273213]
-
scrie numai numele unității administrativ-teritoriale); ● Denumirea executantului (4cm x 2cm), ștampila, semnătura, data întocmirii; ● Limitele intravilanului/intravilanelor și numărul/denumirea; ● Limitele și numerele sectoarelor cadastrale; ● Limitele și ID imobile; ● Numerele poștale ale imobilelor din intravilan; ● Limitele construcțiilor cu caracter permanent; ● Toponimie (denumiri: hidrografie, principale forme de relief, păduri, drumuri și străzi, denumiri ale obiectivelor industriale, socioculturale, etc.); Schița cu dispunerea sectoarelor cadastrale; ● Numărul planșei (dacă sunt mai multe); ● Trăsături de caroiaj 10 cm x 10 cm, grosime linie 0,18 mm
ANEXĂ din 5 mai 2016 la Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 533/2016 privind aprobarea Specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271884_a_273213]
-
gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română. ... (9) În învățământul gimnazial cu predare în limbile minorităților naționale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria și tradițiile minorităților naționale respective, cu predare în limba maternă. Programele școlare și manualele
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257128_a_258457]
-
gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română. ... (9) În învățământul gimnazial cu predare în limbile minorităților na��ionale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria și tradițiile minorităților naționale respective, cu predare în limba maternă. Programele școlare și
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
disting ușor în peisaj datorită faptului că vegetația este diferită, pâlcurile de stuf și papură remarcându-se pe fondul fânețelor stepice. Microrelieful cu alternanță de pante abrupte și mici zone microdepresionare, cu apă temporară stagnantă se datorează alunecărilor de teren. Toponimia locală de "Ponoare" se datorează acestor alunecări de teren. Ea datează din anul 1911, când în urma unei perioade ploioase de mai multe luni, Dealul Strâmbu, cu aproape 2 ha din cele 24,5 ha ale rezervației de la momentul respectiv, a
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
românilor", lingvistul Alexandru Philippide considera că avem de a face cu o denumire cu rădăcini pecenego-cumane: "tehek-uciu", care înseamnă, "capătul", sau "marginea țării". V. Spinei are o părere asemănatoare . În opoziție cu această opinie, Iorgu Iordan, prezintă în lucrarea sa "Toponimia românească", o altă explicație. Toponimul Tecuci are o etimologie slavă, derivând dintr-un verb care înseamna, "a curge". Numele s-a dat mai întâi pârâului Tecuci, iar apoi târgului și ținutului. O explicație asemănătoare a dat-o și istoricul Ion
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Așezările, originile orașului Balș de astăzi ce s-au putut certifica de-a lungul istoriei dovedesc faptul că în epoca feudală localitatea s-a format ca și târg. Aici exista curtea boiereasca a neamului cnezilor Balș. O altă ipoteză în legătură cu toponimia orașului Balș este enunțată de către Andrei Pandrea în lucrarea “Petre Pandrea martor de veac”, "„Târgul Balș se află în mijlocul Olteniei, la limita meridională a podișului getic, chiar între dealurile Chiliei și ale Surului, zise și ale Oltețului, după numele afluentului
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
malul apei, în lunca apătoasă și dealuri cu podgorii, nu departe de stejarii pădurii Șarului, are între vecini satele Româna și Oboga, vatră de olari vestiți și mânăstirea Căluiu, ctitoria fraților Buzești.(...) Simbioza româno-prototurcică și mongolă a lăsat urme în toponimie, precum Balș”" (Pandrea, 2008 p. 12) Într-un document din secolul al XVIII-lea, din timpul ocupației austriece, Balșul este menționat ca fiind un sat de “megieși” (țărani liberi, stăpâni de pământ), având 55 de familii mari. Balșul a fost
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
a dispărut. O mare parte dintre cumanii din Ungaria s-au reîntors după 1290 (anul morții „mentorului” lor, regele Ungariei Ladislau „Cumanul”) în nordul Mării Negre unde s-au contopit cu populația turcică (tătară) din hanatul mongol Hoarda de Aur. În toponimia Moldovei și Munteniei, dar și a Transilvaniei de Sud, au rămas multe locuri care păstrează denumiri cum ar fi : "Comani", "Comana", "Comanca", "Comănești", "Teleorman", "Caracal", "Horez", "Dărmănești", "Cozia", "Ozun "etc., dar și numele personal ori de familie "Coman", "Comaniciu", "Comăneci
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
a Macedonica, precum și o unitate militară de cavalerie, "Ăla I Batavorum Milliaria" . Materialul tegular (țigle,cărămizi), cu numele unităților, probează afirmațiile de mai sus. Prin localitate mai trecea și cel mai important drum din Dacia Română, păstrat și astăzi în toponimia locului că "drumul lui Traian". În jurul castrului s-a dezvoltat așezarea civilă. Urmele acesteia ies la iveală peste tot in vatra satului, motiv pentru care așezarea a fost cercetată încă din anul 1847, de arheologul Niegebauer. Vestigiile române descoperite sunt
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
Poiana Aiudului (în , în ) este un sat în comuna Livezile din județul Alba, Transilvania, România. Satul a fost atestat documentar, conform datelor de la Muzeul de Istorie din Aiud, în anul 1293. Populat cu români. Evoluția toponimiei:<br> 1293-1330 Nyrmezew<br> 1331-1600 Nyírmező (Nirmezeu) <br> 1733 Pojana (Poiana) <br> 1861 Nyirmező (Nyágra, Neagra) <br> 1888 Birkenfeld<br> Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „"Nyirmezö"”. De-a lungul văii care
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
(n. 15 ianuarie 1902, Coteana, județul Olt, d. 22 iunie 1974, București) a fost un geograf și geopolitician român, doctor-docent, reputat specialist în geografie istorică și toponimie geografică. A condus activitatea de cercetare monografică a satului Clopotiva (județul Hunedoara), monografie care a fost tipărită integral în 1940 (cu titlul "Clopotiva, un sat din Hațeg - Monografie sociologică"). A colaborat la revista Geopolitică și geoistorie. Contribuția semnificativă a lui
Ion Conea () [Corola-website/Science/301560_a_302889]
-
Hotarul satului este destul de întins, el se învecinează cu 5 localități: Budești, Sârbi, Ocna Șugatag, Hoteni, Mara și un sat din zona Lăpușului numit Șurdești. Brebul are 3490 ha,iar teritoriul satului este străbătut de o rețea hidrografică bogată. În toponimia locală principalele cursuri de apă care izvorăsc din munții Gutâi și se varsă în Mara, sunt cunoscute sub următoarele denumiri: Valea Breboaia, Valea Mare, Valea Sunătoare și Valea Caselor. Împrejurimile uimesc prin vegetația lor bogată și prin mulțimea florilor sălbatice
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
Neagra este un sat în comuna Tașca din județul Neamț, Moldova, România. Numele de Chisirig (Neagra) vine de la muntele omonim, iar Neagra de la stânca Bâtca Neagră (1458 m), cât și de la pârâul și pădurile negre din zonă. Legat de toponimia satului, tradiția spune că, din cauza iernilor grele și aspre, călugării pustnici și sihaștri coborau în peșteri și bordeie la biserica din sat, iar de mulțimea lor și a hainelor negre se vedeau pete negre pe zăpadă. O altă sursă ar
Neagra, Neamț () [Corola-website/Science/301653_a_302982]
-
orașului Focșani, și 24° 20' și 38” longitudine estică, corespunzătoare orașului Rîmnicu Vîlcea. Distanța către localitățile apropiate: Prin apropierea localității trece calea ferată Sibiu - Făgăraș - Brașov. Din cauza puținelor descoperiri arheologice făcute în zona localității Racovița, cercetătorii au recurs la studierea toponimiei și folclorului local pentru a putea stabili vechimea așezării. Astfel, se menționează în literatura de specialitate că denumirea locală „La Cetățuică” , dat ipoteticei întărituri de pe vârful de deal aflat la cumpăna apelor „Valea Lupului” și „Valea Mârșa” , ar fi făcut
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Racovița ilustrează cu certitudine această definiție, drept mărturie stând cele peste 600 toponime inventariate pe hotarul satului, 240 dintre acestea fiind incluse deja într-o lucrare apărută încă din anul [[1987]] la [[Iași]]. Se impune precizarea că toate acestea aparțin „Toponimiei majore” , lor adăugându-li-se încă aproape 100 depistate în conscripțiile satului întocmite în anii [[1765]] - [[1766]] cu prilejul includerii satului în granița militară. Majoritatea dintre acestea, astăzi, nu mai sunt „vii” în memoria locuitorilor, explicația stând în aceea că
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
nu au vrut să se înscrie ca grăniceri au fost siliți de către autoritățile militare să părăsească satul, în locul lor fiind „colonizați” foști iobagi din alte zone ale [[Transilvania|Transilvaniei]]. Este și firesc că noii veniți nu aveau de unde să cunoască toponimia localității și astfel, rând pe rând în decursul anilor, au fost obligați să „"boteze"” locurile din hotar cu nume „noi” , care s-au păstrat în majoritatea lor până în zilele noastre. O dată cu „colectivizarea agriculturii” din vara anului [[1950]] și cu comasarea
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Bercea este un sat în comuna Sânmihaiu Almașului din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea este așezată între dealuri, cu un pârâu care se varsă în Almaș. Toponimia locurilor: pârâul Bercea, dealul Fânațelor, dealul Urzăcarului, dealul Rujii, dealul Uricul Cucului, pășunea Marinuța, pășunea și pădurea Galișului, dealu Alb și dosul Alb, pășunea și pădurea Vârticelului, pășunea și pădurea Făjetelor, pădurea Zapodea, pădurea și dealul Boti, Valea și dosul
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
documentar la 1439 sub denumirea de "Brothuna" ce aparținea domeniului cetății Siria. Se pare ca vechimea așezării este mult mai mare deoarece în apropierea localității s-au găsit materiale ceramice și un topor de piatră, perforat, aparținând Culturii Cotofeni. În ceea ce privește toponimia locului există păreri diferite: după Coriolan Suciu, toponimia locului derivă de la ,brod<nowiki>"</nowiki> sau ,brad " , ce ar însemna ,umflatura, vârf", termen de origine preromana; Viorica Goicu, referitor la originea numelor unor localități din bazinul superior al Crișului Alb, apreciază
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
aparținea domeniului cetății Siria. Se pare ca vechimea așezării este mult mai mare deoarece în apropierea localității s-au găsit materiale ceramice și un topor de piatră, perforat, aparținând Culturii Cotofeni. În ceea ce privește toponimia locului există păreri diferite: după Coriolan Suciu, toponimia locului derivă de la ,brod<nowiki>"</nowiki> sau ,brad " , ce ar însemna ,umflatura, vârf", termen de origine preromana; Viorica Goicu, referitor la originea numelor unor localități din bazinul superior al Crișului Alb, apreciază că denumirea satului ar veni de la , Bratoanea<nowiki
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
agricole.16 Satul Lunca Bradului, reședință de comună, are o vatră cu o suprafața de 223 ha. Suprafața totală a localității Lunca Bradului este de 31.032,99 ha 4, suprafață în care sunt incluse și pădurile ce mărginesc vatra. Toponimia localitații. Observații toponimice Din punct de vedere etimologic denumirea satului era Păluta, denumire ce derivă de la un termen specific forestier. În timp acestei denumirii i s-a adăugat și numele principalului afluent al Mureșului din localitate, devenind Palota-Ilva. Denumirea Palota-Poluț-Poluta
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]