756 matches
-
IV, 1927 (pe atunci era profesor la Universitatea din Cernăuți) un fundamental studiu despre Elementele vechi grecești din limba română (p. 393-516), prea puțin luat în seamă de filologi. Autorul analizează in extenso urmarea grecității antice, aducînd dovezi (lexicale) din toponimie, fitonimie, religie și, bineînțeles, din limba comună de pe tot teritoriul românesc (Transilvania inclusiv). Această răspîndire geografică arată că elementele eline provin din (ceea ce se numește) „substratul“ limbii române, direct, dar și prin latină - ceea ce conferă romanității noastre românești o „greco-latinitate
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
de exemplu, se vorbește de "absorbție topică"). Termenul a intrat în română din limbile romanice moderne (franceză, italiană), dar originea sa mai îndepărtată e adjectivul grecesc topikòs, derivat din topos "loc" (elementul de compunere topo- e ușor de recunoscut în toponimie, topometrie etc.; forma de plural topika a fost impusă de titlul unui tratat aristotelic). Tradiția retoricii antice va transmite (și printr-un echivalent latin: topica trece de la Aristotel la Cicero) termenii culți care vor sta la baza corespondentelor romanice, dar
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
de marmură din turn, având inscripții romane, să fie duse la muzeul din Timișoara. În notele de călătorie prin Banat ale lui Friedrich Uhl, un alt german ce vizita cu două veacuri în urmă Timișoara, există o presupunere spirituală a toponimiei Turnului lui Ovid, folosindu-se de pronunția utilizată în epocă. Turnul și-ar fi primit așadar denumirea de la locuitorii din împrejurimi, care i-au spus „turnul o ved” - turnul de văzut, de observație. O confuzie firească Probabil că cea mai
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
Rodica Zafiu Am mai trecut în revistă, în această rubrică („Toponimie urbană”, în România literară, nr. 37, 21-27 septembrie 2005), denumirile glumețe date de bucureș teni diferitelor monumente publice din orașul lor. Într-o lungă tradiție, care a produs pe la sfârșitul secolului al XIX-lea denumirea chibritul lui Pache (pentru monumentul
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]
-
din România” (timesnewroman.ro, 30.04.2012); „Monument înfățișându-l pe împăratul Traian aducând prima cățea maidaneză în țara noastră” (ibidem); „monument al maidanezului sacru” (hotnews.ro). Un comentator se dovedește bun cunoscător al modului în care se constituie spontan toponimia urbană: „dacă o lasă acolo, peste 100 de ani zona se va numi «la cățeaua zburătoare» (...); probabil știți că există vechi zone în București numite «cuțitul de argint», «geamuri multe» etc.” (hotnews.ro).
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]
-
pot fi determinate formal, ci doar prin distingerea funcției în context): în primul rînd între cea care constituie o clasă pe baza comunității de nume (Tachii, Popeștii) și cea care presupune o utilizare figurata, metonimica sau/și metaforica. În domeniul toponimiei, observațiile cele mai interesante privesc frecvențele terminațiilor numelor de țări sau localități, contextele de dezambiguizare, posibilitatea de a forma un plural neutru de la numele de localități (Bolintinuri, Clujuri), refacerea unei forme de singular a toponimelor cu forma de plural (Iasul
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
52), de pildă în interviurile bombastice cu banditul Pantelimon. Temele vieții cotidiene evocă suferințele pietonilor și accidentele produse de automobil - considerate ca extrem de frecvente - și întoarcerea din vilegiatură, de care, fiind septembrie, se leagă o serie de glume și aluzii. Toponimia bucureșteană e ușor de recunoscut, chiar dacă termenii generici indică o realitate mai rustică, sau doar un vocabular care s-a învechit între timp: satul Băneasa, satul Herăstrău, grădina Ioanid, răspântia Matache Măcelaru. Revista umoristică manifestă un interes real pentru limbă
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
lovesc în mine/ ca niște pietre în cădere” (A patra elegie). De asemenea autorul se angajează în călătorii, cea mai semnificativă fiind în Statele Unite, unde ajunge într-o junglă a artificiilor civilizației și își umple auzul cu clinchetul specific al toponimiei locale, aventura avînd rolul unei ispășiri echivoce: „În Northern Blvd Subway, urca scările, noi coboram,/ ea venea spre noi întuneric și se făcea lumină, noi/ coboram albi și ne făceam întuneric,/ gîturile ni s-au rotit ca niște fuse de
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
voit să treacă peste piață în strada Regală, de acolo pe la Colțea și pe urmă pe la Sf. Gheorghe în Calea Moșilor")... Interesant este că aceste parcursuri nu sunt "filmate", autorul nu face apel la prezentări ori descrieri, ci menționează doar toponimia. De reținut că, pe lîngă adevărul istoric pur și simplu, intervin selecții ale denumirilor, tendențioase în context. Iată, de pildă strada Fidelității (unde se petrece o groaznică sinucidere), strada Cuțitul de Argint (unde un anume are o viișoară), strada Clemenței
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
o întreagă pleiadă de mânuitori ai condeiului, în frunte cu Stelian Baboi, ctitor de carte rară izvorâtă din esențe de spiritualitate românească. Vine, așadar, Nicoale Ariton, cu un roman despre țărani, despre niște țărani din Boțoaia, tot atât de hâtri ca și toponimia acelor locuri și își propune să facă o radiografie rurală greu de egalat și nici de comparat cu alte cărți ce și-au tras seva din ,,talpa țării". Țăranii lui Ariton nu seamănă nici cu cei din Rebreanu, nici din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
Etimologii populare, cum le numesc specialiștii. Cei care pun ordine în această ramură a lingvisticii ÎToponimiaă sunt chiar specialiștii în această chestiune. Dar chiar și printre ei se mai ivesc, uneori, controverse în legătură cu un nume de localitate sau altul. Și toponimia franceză reprezintă un câmp larg și spectaculos de cercetare științifică. Ca peste tot în lumea asta largă, și francezii au născocit tot felul de legende pe seama unor nume de localități. în legătură cu orășelul Foix, din apropierea Pirineilor, de pildă, s- a ajuns
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
Pașcani. (Fig. 1.) Se învecinează la N și NV cu orașul Dolhasca, jud. Suceava, la E cu Sirețel și Vânători, la S cu Valea Seacă, iar la V cu comuna Tătăruși, jud. Iași. V.S. 1.2 COMPONENȚA ADMINISTRATIVĂ, SUPRAFAȚA ȘI TOPONIMIA Comuna are o suprafață de 5285 de ha și este formată din satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tot teritoriul Moldovei. Lupta comună a forțelor moldovene și maramureșene, conduse de Bogdan a dus la întemeierea Moldovei. Populația provenită din Maramureș a contribuit la popularea satelor vechi din nordul Moldovei și la înființarea de noi așezări. Avem dovezi în toponimie (Heci), în limbă și îmbrăcăminte (Tătăruși) și în obiceiurile de Anul Nou de peste tot. În secolul al XIV-lea și al XV-lea, Valea Siretului din nordul Podișului Moldovei a fost intens populată, iar așezările mai mari erau în zonele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acestora se baza pe unități întocmite după sistemul zecimal, am considerat că pot să aplic acestor unități o terminologie împrumutată de la armatele mongole ale lui Gengis Khan, bazându-mă și pe o probabilă afinitate lingvistică între cele două populații. în ceea ce privește toponimia, am folosit-o, în general, pe cea latină, cu câteva excepții îde exemplu, Loira, Rinulă dictate mai degrabă de necesitatea de a ușura cititorului orientarea geografică. O ultimă precizare: în vreme ce figura lui Anianus e luată direct din realitatea istorică, acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pietrii fundamentale a Școalei de Meserii (1928ă și a căror existență nu se poate explica decât admițând că la data sosirii Romanilor la gurile Dunării și în sudul Moldovei, orașul de azi există ca așezare omenească bine închegată. La fel toponimia slavă (Drăslăvăț, Ialan etc.ă Cred, așadar, că cel puțin din „vremea pietrii cioplite” - Neolitic, Hușii au existat ca atare, reprezentând azi o continuitate perfectă de viață umană pe aceste meleaguri, fiind adică o așezare omenească arhi-străveche. 3. Să nu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cuburile albe și pitice prin care știința îți demonstrează rapid și irevocabil că omul există, ba chiar că și-a construit sate sau orașe, cu liniile drepte sau frânte, rareori curbe, ale potecilor și drumurilor, în fine, chiar cu o toponimie riguroasă a locului (de felul: Valea Argeșului, Valea Ialomiței, Parva, Băiuț și așa mai departe), să nu pomenească vreodată despre crucea săpată în lemn. De fapt, sunt chiar sigur. Și asta nu pentru că hățișurile cu liane sau vegetația luxuriantă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire podzolurile (clasa spodosoluri). CAPITOLUL IV CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ȘI TOPONIMIE 4. 1. CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ Prima atestare documentară a localității datează din anul 1431, când domn al Țării Românești era un pretins fiu al lui Mircea cel Bătrân, Alexandru Aldea (1431-1436ă. Informația aceasta provine dintr-un document târziu din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și-au putut găsi un loc de muncă la „Arta Casnică”, bărbații, foști oieri sau dăltuitori în piatră și lemn, s-au reprofilat după 1974, când a fost dată în folosință Fabrica Mecanică de Precizie (actualmente HIDROJET S. A. ). 4. 2. TOPONIMIE - CONSIDERAȚII GENERALE Originea Brezei se pierde în negura timpului, localitatea, asemeni altora din țară, are o istorie adevărată și o legendă. Bătrânii locului spun că demult, prin părțile acestea, ”pe plai” (în plaiă în care se află astăzi orașul Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
popular “Ca la Breaza”are note aproape identice cu jocul popular “Breaza”de Făgăraș, asemănare ce derivă, desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala cifră de 18189 locuitori atinsă în 2003, reprezintă rezultatul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ultimul rând 64 terapia prin credință. Dispune de 80 de locuri și își propune să valorifice potențialul deosebit al apelor minerale existente aici, pe malul drept al pârâului Slănita, în cartierul Podul Vadului, la locul ce s-a păstrat în toponimie “La Băi”. Importantele resurse de plante cu utilizare terapeutică, au determinat S. C. Hofigal S. A. București să inaugureze la Breaza la începutul anului 2003 Complexul de terapie naturistă “Alexandra”. Hofigal Import-Export este un nume remarcat pe piața românească prin produse farmaceutice
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai redusă (1 - 2,5 Km /Km2). În ceea ce privește pădurea, aceasta ocupa o suprafață mult mai întinsă în trecut, o dovadă în acest sens fiind faptul că arealul solurilor de pădure este mai întins decât actuala răspândire a pădurilor, ca și toponimia locală (dealul „Fagului” la SV de satul Pâhnești, dealul „Curătura” de la SV de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
are diferite forme geometrice); de câmpie sau de pe terasa râurilor(Vuia, R.,1975,p.184). În secolele XVIII și XIX multe sate au fost aduse ,,la linie’’prin dispoziții administrative, amintirea vechilor vetre( sat Bătrân, Saliște, Țarina) se pastrează în toponimie, fără a mai ști azi ce formă ar fi avut satele dispărute. În Pojejena locuințele sunt dispuse de-a lungul străzilor, în general fără etaj și orientate cu fațada spre stradă. Străzile sunt largi având o lățime de 6-8 m
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate; 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. Capitolul IV. Dinamica populației orașului Târgu Frumos 1. Mișcarea naturală a populației; 2. Densitatea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
3 3.2 3.4 4.2 4.4 7.1 1. Așezarea geografică 2. Geologia 3. Relieful 4. Clima 5. Hidrografia 6. Vegetația, fauna și solurile 8 S2-S9 Test inițial Evaluare 1 S10 3. Considerații socialistorice. Istoricul așezării. 2.Toponimia locală 3.Identitate etnică, lingivstică si confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat. 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. 4 S11-S14 Evaluare orală Recapitulare la sf. de semestru 1 S15 Elaborarea unui proiect 4. Populația orașului Tg. Frumos. Dinamica
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]