3,013 matches
-
Sus, fostă bogată foarte și preafrumoasă mult timp, a ajuns de alalteri, de ieri și de azi, mai rău decât Cenușăreasa, grație politicienilor care au vândut-o ca la târgul de sclavi sau de vite, devenind apoi și cozile de topor, ale celor ce au râvnit-o și au exploatat-o fără cruțare, iar după ce au vândut aproape totul, s-au pus să căsăpească și cea mai rămas din biata Pădure străbună: „...cu concursul politicienilor actuali, ni se fură bucată cu
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
o știe acolo de când era copil iar bunicii săi la fel. Doar ghizdele, care nu știau de gluma timpului, le mai schimbau din când în când. Zis și făcut. Pe la chindie, cu vorba mamei, închid oile și înarmat cu un topor merg la prietenul meu ce mă aștepta. -” Mumă, vedeți că diseară joacă banii, mânca-iar mama de copii, poate găsiți voi comoara” - are grijă să ne atenționeze bunica lui Ion, țața Lina, o bătrână peste care anii ce-i petrecuse lăsase
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
chiar dacă a fost om deștept, „a stat nu știu câți ani la închisoare”. Totuși, personajul impresionează, de la început, prin ținuta „la patru ace”, cu o pălărie ce-i acoperea „un cap mare, ca de cal”, cu fața dominată de un „nas din topor” și de „ochii mici, ascunși după sprâncene stufoase, cărunte” și o mustață abia întrezărită prin „câteva fire de beteală”, fizionomia sa păstrând urmele groaznicelor vicisitudini prin care trecuse în anii grei de prizonierat la ruși, apoi în cei 13 de
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
așa-numitele "Pebble culture" (Cultura de prund din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui Homo erectus, tipul hominid. PALEOLITIC INFERIOR Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul, toporul din piatră. Aceste unelte au fost atribuite lui Pithecantropus erectus speciilor hominid. De o importanță majoră este descoperirea unui număr de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpânii focul pe teritoriul ce astăzi se
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
bine. “-Sunt Ivan, nea Niță, Ivan - hoțul, cel mai mare bandit al Oltenie!” “-Ia’uzi, bă, e Ivan - hoțul. De unde mama-dracului mă știi, bă, tu pe mine cum mă cheamă?” Între timp se strânseseră șapte-opt țărani cu furci și cu topoare în mâini, unii dintre ei în izmene și desculți. Și veneau mereu. “-Te știu nea Niță, că de mult te păzesc să-ți dau atacul.” ” - Care te duci bă până la postul de jandarmi, să vină-n coa, să vedem ce
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
respectă atunci când îți susții cauza cu demnitate. Cerem Președinției, Guvernului și Parlamentulului României să ia atitudine fermă. Recentele alegeri din Basarabia au dovedit odată în plus cât de manipulată este aceasta provincie-martir și cât de terfelite au ajuns cozile de topor de la Chișinău. Un vechi proverb susține că atunci când oamenii și-au pierdut onoarea și demnitatea, ridică-te tu și stai drept ca o lumânare. A sosit timpul să luăm atitudine! Frați Români din țară și din Basarabia, suntem alături de voi
COMITETUL ROMÂNO-AMERICAN PENTRU BASARABIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370694_a_372023]
-
absență. 4. Cineva nu se bagă.Vestul:celții creștini, alungați de pe pământul lor. Rămân în Wales și Cornwall. Stau cuminți, căci atât de mult îi urau pe anglo-saxoni, încât le prindeau pieile în cuie pe ușile bisericilor că răsplată că toporul lor strivea capul unui celt. Nici vorbă să le ducă Evanghelia. Pe la anul 700, pe când anglo-saxonii erau creștini, le-au reproșat acestor vecini atitudinea lor “necreștina”. Soția regelui anglo-saxon Ethelbert, pe nume Bertha, este fiica regelui francilor, cel mai puternit
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
este de fapt o Fundătură istorică. Fundătura istorică fiind în viziunea noastră o Macrosituație-Problemă gravă (de criză profundă) fără soluție de ieșire. În această Macro-situație-capcană autodistructivă și distructivă a fost adusă România, de Stăpânii lumii și de cozile lor de topor, politicienii români, care în mod normal ar trebui să plătească distrugerile provocate României în timpul cât au fost la conducerea țării. Precizăm că toate partidele politice - care în viziunea Biroului de viitorologie și a domnului Laurențiu, autorul cărții pe marginea cărei
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
mare, se putea umbla mai lesne. Iată, nici nu intră bine în pădure, că și găsi niște urme de cal și sanie plecate la tăiat lemne. De la o vreme, chiar ciuli urechile, deoarece i se păru că aude tăieturi de topor. Părăsi cărarea cea comodă de pădure, și se afundă într-o râpă mai greu de coborât, până în apropierea locului de unde se auzeau tăieturile de topor. Pășind tiptil, se apropie de locul de unde veneau zgomotele. Iată, printre ramurile tufișului, chiar a
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
lemne. De la o vreme, chiar ciuli urechile, deoarece i se păru că aude tăieturi de topor. Părăsi cărarea cea comodă de pădure, și se afundă într-o râpă mai greu de coborât, până în apropierea locului de unde se auzeau tăieturile de topor. Pășind tiptil, se apropie de locul de unde veneau zgomotele. Iată, printre ramurile tufișului, chiar a început să vadă un cal înhămat, rumegând niște fân, lângă o sanie pentru cărat lemne. Ceva mai la deal, zări doi țărani care retezau de
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
tufișului, chiar a început să vadă un cal înhămat, rumegând niște fân, lângă o sanie pentru cărat lemne. Ceva mai la deal, zări doi țărani care retezau de zor trunchiurile unor fagi uscați, pe care-l doborâră la pământ cu topoare. Lăsară însă niște cioate înalte, cât ei de înalte, spaima pădurarilor, exact cum nu trebuia să se întâmple. Pădurarul urcă printre lăstărișul de fag, ceva mai sus, până ajunsese chiar deasupra locului unde țăranii își vedeau de îndeletnicirea lor. - Hei
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > TOPORUL Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1154 din 27 februarie 2014 Toate Articolele Autorului TOPORUL Toporul ședea-n ușă Țipa la zei și farisei, Se hrănea cu foc Și sângera cenușă. Era prea verde în trupu-i prea înalt Și
TOPORUL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370151_a_371480]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > TOPORUL Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1154 din 27 februarie 2014 Toate Articolele Autorului TOPORUL Toporul ședea-n ușă Țipa la zei și farisei, Se hrănea cu foc Și sângera cenușă. Era prea verde în trupu-i prea înalt Și prea firav la mintea-i înțeleaptă. E mai viclean decât un șarpe ecuatorial Și-n gânduri
TOPORUL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370151_a_371480]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > TOPORUL Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1154 din 27 februarie 2014 Toate Articolele Autorului TOPORUL Toporul ședea-n ușă Țipa la zei și farisei, Se hrănea cu foc Și sângera cenușă. Era prea verde în trupu-i prea înalt Și prea firav la mintea-i înțeleaptă. E mai viclean decât un șarpe ecuatorial Și-n gânduri are
TOPORUL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370151_a_371480]
-
farisei, Se hrănea cu foc Și sângera cenușă. Era prea verde în trupu-i prea înalt Și prea firav la mintea-i înțeleaptă. E mai viclean decât un șarpe ecuatorial Și-n gânduri are icter și metal. Elena Trifan Referință Bibliografică: TOPORUL / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1154, Anul IV, 27 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TOPORUL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370151_a_371480]
-
în poala stăpânei lui să fie mângăiat, văcuța aceea drăgălașă care își pune grumazul pe umărul stăpănului, peștele care sărută gurița unui bebeluș, sau cioara care strange gunoiul aruncat de oameni..... Copacul credeți că nu simte durerea când dai cu toporul în el, când îi rupi crengile și i le bagi pe foc Apa nu știe să înghețe când frigul o strânge în cleștele gerului ? Tot ea însă știe că în primăvară iarăși va curge din munți, peste văi și câmpii
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
ta? țara ta, ioane dragă,a ajuns acum nefastă, a fost dată la fier vechi, vin acasă la părinți, la copii și la nevastă c-ai să calci de-acum în strechi... pune mâna pe lopată sau pe coda de topor și fă ordine-n ogradă, căci aici îți este doina, nici decum în țara lor, în curând o să ți-o radă, să rămânem slugi pe viață, fără nici un viitor! duminică, 8 decembrie 2013 Referință Bibliografică: și ion avea o țară
ŞI ION AVEA O ŢARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353325_a_354654]
-
meu o crimă pe care n-o știe nimeni, eu l-am omorât pe Baltazar când veneam în iarna aceea de la Siliște, eram notar în acel sat și mi-a ieșit Baltazar înainte într-o iarnă aspră și a ridicat toporul asupra mea, zicându-mi să-i las iubita în pace și eu atunci am sărit din șaretă drept în capul lui , i-am luat toporul din mână și i l-am înfipt în moalele capului...L-au găsit după o
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
acel sat și mi-a ieșit Baltazar înainte într-o iarnă aspră și a ridicat toporul asupra mea, zicându-mi să-i las iubita în pace și eu atunci am sărit din șaretă drept în capul lui , i-am luat toporul din mână și i l-am înfipt în moalele capului...L-au găsit după o săptămână mâncat de lupi...E pedeapsă de la Dumnezeu ca eu să pătimesc aici în Ierusalim ultimele clipe ale vieții...Și tot pedeapsă de la Dumnezeu este
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
fel de troc de produse, întorcând-se acasă cu căruța plină de făină de grâu, mălai și alte alimente precum zahăr, sare, petrol lampant, vase, dar și cu materiale de îmbrăcăminte, pânză, ață, articole de pielărie, opinci, foarfeci, cuțite, dălți, topoare... Îmi aduc aminte de un cântec pe care l-am auzit în copilărie cântat de cei bătrâni de la munte: „O plecat moțu prin țară/ Cu doniți și cu ciubară/ Și cu ciucuri de rășină/ Să le deie pă fărină// Munții
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
ție...”. Totul se întâmpla în perioada „Ceaușescu”, când oamenii mai aveau frică de ceva... atunci când era vorba de tăiatul pădurii! M-am decis totuși să-l însoțesc. Eram curios! La ora cinci dimineața, după ploaie, Teodor ia calul, un lanț, toporul și pornim la drum. Eu sârguincios după el... convins că am multe de văzut și de învățat. Ajungem la o vale care desparte cele două dealuri împădurite adevărate „codruri” cum zice moțu’. Baciu Teodor dă drumul la cal... Îl întreb
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
văd că într-o parte ramurile copacului sunt mai mici din cauza curenților din vale și atunci copacul va cădea în direcția de el știută, acolo unde este mai greu. Și așa a fost. După ce l-a doborât, a urmat, cu ajutorul toporului, curățirea acestuia de crengile mari, apoi, lungimea cozii toporului a folosit-o ca unitatea de măsură la care trebuie tăiat în bucăți bradul... După tăierea în bucățile dorite, acei „cilindrii” groși și grei i-a rostogolit la vale unde aștepta
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
mici din cauza curenților din vale și atunci copacul va cădea în direcția de el știută, acolo unde este mai greu. Și așa a fost. După ce l-a doborât, a urmat, cu ajutorul toporului, curățirea acestuia de crengile mari, apoi, lungimea cozii toporului a folosit-o ca unitatea de măsură la care trebuie tăiat în bucăți bradul... După tăierea în bucățile dorite, acei „cilindrii” groși și grei i-a rostogolit la vale unde aștepta căluțul moțului. Acolo, a bătut un piron de fier
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
cinci centimetri grosime. Am rămas surprins și de astădată despre metoda folosită pentru a obține doagele necesare construirii unui butoi. Mi-a explicat că despicarea trebuie începută precis din centru pentru a se crea un echilibru și a nu permite toporului lovit cu un ciocan uriaș de lemn să se abată. Până la urmă totul a decurs conform planului ce părea că a fost de multe ori aplicat. Tot materialul finit a fost depozitat în casă pentru a fi uscat. Am admirat
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
de călugărițe, chiliile și-au părăsit... Fevronia, fiind bolnavă, alături cu două surori Și cu Stareța Vriena, au suferit multe orori... Selim, avea ca nepot, pe Lisimah fiu de creștină Ce-l sfătuia pe vărul Prim-Căpitan-să aibă Milă ! Ostașii cu topoarele, Mânăstirea-u atacat Dar Căpitanul Prim, oprindu-i, cu asprime i-a certat ! Aveau poruncă să ucidă, pe oricine-n Mânăstire Pe toate Monahiile, din pricini de Mărturisire... Le-au dus legate la Selin : Vriena și Fevronia Alături de Tomaida și de
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]