3,208 matches
-
fix (i nici un loc de munc( permanent. Aceast( instabilitate este (nsu(i obiectul studiului (i-i impune cercet(torului condi(îi specifice de observa(ie: nici un demers administrativ nu este necesar, nici posibil. El trebuie s( descopere acest grup. Cercet(torul nu deține nici o list( a membrilor grupului (i evit( chiar toate indică(iile lucr(torilor sociali, de team( s( nu studieze numai clientela acestora. Disponibilitatea mediului, disponibilitatea observatorului Cartierul îi este indicat lui Liebow de un cercet(tor negru. Planul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
grup. Cercet(torul nu deține nici o list( a membrilor grupului (i evit( chiar toate indică(iile lucr(torilor sociali, de team( s( nu studieze numai clientela acestora. Disponibilitatea mediului, disponibilitatea observatorului Cartierul îi este indicat lui Liebow de un cercet(tor negru. Planul s(u ini(ial este de a r(mine acolo pu(în timp (i de a se adresa apoi unui sindicat, pentru a culege povești adevărate. El a str(b(țuț cartierul r(minînd (ntr-un perimetru restrîns (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ntrebat ce f(cuse aceast( femeie..." Imediat dup( acest debut al conversa(iei, Liebow va discuta (ndelung la o cafenea cu unul dintre ace(ți interlocutori care, intrigat, l-a (ntrebat dac( nu cumva și el este poli(ist. Cercet(torul i-a spus cine este (i care este motivul prezen(ei sale acolo. Apoi se (ntoarce (i-(i redacteaz( notele de teren, (n speran(a de a prelungi rela(ia (i (n ziua urm(toare. La re(ntoarcere nu îl
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
rbat..." [Liebow, 1967, pp. 237-239]. Liebow cump(ra lapte pentru cîine (i (ncepe s( vorbeasc( cu unul dintre b(rba(i. Ceilal(i, destul de be(i, se (ndep(rtează. Noul interlocutor se numește Tally (i discut( patru ore cu cercet(torul. Privesc (mpreun( acest col( de strad(. Astfel va debuta observa(ia să cu (i despre Tally. El va fi p(rta( la via(a acestui grup de negri timp de cîteva s(pt(mini. Intrarea (n mediu că socializare: comiterea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
torii rareori ((i povestesc e(ecurile (i erorile din aceast( etap( a observa(iei. Să luăm ca exemplu erorea comis( de Whyte, c(utînd un contact (ntr-un cartier italian din Boston (i crezînd, sub influen(a sfaturilor unui alt cercet(tor, c( poate s( se adreseze direct tinerelor fete aflate (ntr-un bar al unui hotel pe care, dealtfel, comunitatea italian( (l frecvență pu(în. Fu repezit energic de c(tre un țin(r. [Whyte, 1995, pp. 316-317]. Un str(în, care
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Cu cine negociezi? Ce promi(i? Ce (ntrebi? Un mediu informal nu cunoa(te reguli, nici proceduri pentru a autoriza prezen(a unui observator. O negociere individual( cu un personaj cheie poate confirma un acord f(r( condi(îi. Cercet(torul nu trebuie să se întîlnească cu o persoană oficială, ocupant al unei pozi(îi ierarhice (nalte, pentru a-i explică proiectul s(u (i pentru a-i promite, oral sau scris, anonimatul, confiden(ialitatea (i discre(ia. Acest mediu nu
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
anonimatul lor. Astfel, c(r(ile publicate ulterior, în urma observațiilor făcute, nu con(în numele exact al cartierului studiat, nici numele persoanelor, care sînt ascunse sub pseudonim: Tally sau Doc. Totu(i, participarea nu trebuie s( afecteze integritatea moral( a cercet(torului. Dac( nu poate s( tr(deze (ncrederea mediului studiat, el trebuie, de asemenea, s(-(i p(streze libertatea de ac(iune. Liebow a fixat limitele particip(rîi sale: nu a participat la nici un joc de noroc (i a evitat orice
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pe str(zi, (n s(lile de biliard (i, uneori, la ei acas(. (n afară acestor acte de rutină, Liebow se las( antrenat în cursul evenimentelor nea(teptate (i dramatice (n care Tally este amestecat: el devine astfel sus(în(torul juridic al unui țin(r negru acuzat de mai multe delicte. (ntîlne(te o (ntreag( serie de persoane private sau membri ai unor institu(îi, de care este legat( soarta acuzatului. Pu(în cîte pu(în, Liebow merge peste tot
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
lor obi(nuit( (i pentru a asista la eventualele schimb(ri. • A dezvolta rela(îi (i a evita rela(iile exclusive (ntr-un mediu informal (n care rela(iile personale cu membrii unui grup constituie formă principal( de interac(iune, cercet(torul trebuie s( lase inclinațiile să acționeze. Whyte a centrat studiul s(u asupra unui personaj, Doc, care a devenit interlocutorul (i actorul omniprezent al studiului. La fel, Liebow se va ață(a de Tally cu care va (mp(r(i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
i Sirota, 1988], uzine [Roy, 1952 (i 1970], administra(ie [Blau, 1963 (i Dodier, 1993], (ntreprinderi [Dalton, 1959], spitale [Peneff, 1993]. • Rela(îi anterioare cu mediul de observa(ie Lu(m, măi (ntîi, cazul mediului cu care studentul sau cercet(torul sînt foarte familiari: institu(ia (colar(. Observatorul este adesea ață(at, (n diverse grade, de Universitate. Lumea social( de care el este foarte apropiat este acea a (colii (i a studiului. El poate astfel s( considere c( observarea unui peisaj
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
printr-o viziune foarte realist( a mediului. Aparentă "permanen((" sau eventuală transformare a institu(iei pot s(-l (n(ele său s(-l deruteze. (ntr-un mediu din ce (n ce mai feminizat exist( loc pentru un b(rbat observator? Cercet(torul este de cele mai multe ori mai (n vîrst( decît studen(îi (i mai țin(r decît profesorii. Statutul s(u (ntr-un mediu atît de atent la ierarhie, diplome (i titluri, este incert. El este un superior pentru c( este ață(at
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
simți jenați să aibă o rela(ie prea personal( cu cercet(torul, asimilat unei categorii de superiori cu care ei nu au (n mod obi(nuit alte rela(îi decît cele de subordonare. Aceste adapt(ri vor ar(ta cercet(torului dac( organigrama oficial( pe care a consultat-o (naintea anchetei este adev(raț(. Foarte repede, el va descoperi sistemele de alian((, adversarii (i clanurile fă(( de care vă r(mine neutru. Poate cineva s( observe singur o institu(ie? Observa
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
adic( agen(îi permanen(i profesori, administratori, func(ionari, cadre, muncitori al(îi constituind un flux instabil, trecînd prin aceste organiza(îi studen(i, pacien(i, clien(i, fideli. Mai mult decît (n orice context de observa(ie un cercet(tor singur se g(se(te (ntr-o situa(ie intelectual( (i social( particular(. În fă(a unei institu(îi, el trebuie, (n mod necesar, s( procedeze la o alegere care se transform( (ntr-o e(antionare de persoane: o alegere formal( sau
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pe cote sau e(antionul aleatoriu. Totu(i, o astfel de alegere este adesea pu(în adaptat( la observa(ie. (ntr-adevăr, ea emite o prejudecată a primatului organiza(iei formale asupra organiza(iei reale (i risc( astfel s( mascheze cercet(torului situa(îi (i pozi(îi decisive pe care le va descoperi pu(în cîte pu(în (i a c(ror importan(( era de neb(nuit. O alegere apriorica a persoanelor poate s( disimuleze re(elele de cooperare sau de ostilitate
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
îi profesionale (n aceste (ntreprinderi (i stabile(te un rezultat substan(ial: autoritatea real( este foarte diferit( de autoritatea formal( (nscris( (n organigram(. • Stabilirea (n organiza(ie Un rol compatibil cu observa(ia (i luarea de noti(e? Rolul cercet(torului este definit prin sarcinile efectuate (n sînul organiza(iei formale. Putem spune, pentru a simplifica, cu cît aceste sarcini sînt mai străine de activit((ile obi(nuite ale cercet(torului observarea (i redactarea noti(elor -, cu atît mai mult el
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cu observa(ia (i luarea de noti(e? Rolul cercet(torului este definit prin sarcinile efectuate (n sînul organiza(iei formale. Putem spune, pentru a simplifica, cu cît aceste sarcini sînt mai străine de activit((ile obi(nuite ale cercet(torului observarea (i redactarea noti(elor -, cu atît mai mult el va trebui s( se adapteze la o func(ie neobi(nuit( pentru el și cu atît mai mult va trebui s( disocieze (n timp prezen(a sa (n mediu (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
și cu atît mai mult va trebui s( disocieze (n timp prezen(a sa (n mediu (i redactarea propriu-zis(. Invers, cu cît activit((ile obi(nuite ale mediului sînt mai apropiate de cele executate (n mod obi(nuit de cercet(tor, cu atît mai puțin se va îndepărta de propriul său rol. Primul caz este, de exemplu, cel al tipului de muncă (n care observatorul ocup( un loc incompatibil cu luarea notelor. Astfel, Donald Roy [1952 (i 1970] s-a angajat
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
sens al termenului: rol (i amplasament pentru a examina func(ionarea obi(nuit( a unui curs [Sirota, 1988]. Acesta este, (ntr-adevăr, locul inspectorului sau profesorului stagiar: organizațiile formale ofer( astfel roluri preexistențe propice observa(iei. Prezentat pacien(ilor că cercet(tor sau stagiar, Nicolas Dodier, care observa activitatea medicilor, scria: "Unii medici mi se adresau din cînd (n cînd pentru a-mi atrage aten(ia asupra unei chestiuni sau pentru a-mi explică ceva. Eram a(ezat, cu carnetul meu de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pe genunchi" [Dodier, 1993, p. 34]. Să subliniem faptul că acest confort relativ al observa(iei domnește (n mod egal în locurile publice precum cafenelele, bisericile sau piștele de curse, unde nimeni nu acord( aten(ie cu adev(raț cercet(torului. Totu(i, luarea simultan( a notelor, nedisimulata, poate s(-i jeneze pe cei observa(i. Ceea ce ar atenua eventualele reac(îi de jen( (i ostilitate este s( faci cunoscut oamenilor c( cineva va lua noti(e (n prezen(a lor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
întrebări asupra atitudinilor intermitențe ale observatorului: acum se oprește din luat noti(e, acum, adîncit (n carnetul s(u, d( impresia c( nu mai prive(te, acum noteaz( ceva ce actorul consideră c( este f(r( importan(( sau sup(r(tor. Toat( abilitatea cercet(torului const( (n a notă adaptîndu-se ritmului ac(iunii, (n a evita s( par( absent sau, din contră, s( reac(ioneze brusc la un eveniment. El trebuie s( manifeste umor (n fă(a remarcilor subiec(ilor. Totu
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ale observatorului: acum se oprește din luat noti(e, acum, adîncit (n carnetul s(u, d( impresia c( nu mai prive(te, acum noteaz( ceva ce actorul consideră c( este f(r( importan(( sau sup(r(tor. Toat( abilitatea cercet(torului const( (n a notă adaptîndu-se ritmului ac(iunii, (n a evita s( par( absent sau, din contră, s( reac(ioneze brusc la un eveniment. El trebuie s( manifeste umor (n fă(a remarcilor subiec(ilor. Totu(i, observatorul nu poate
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Metodologie sociologic(. Metode (i tehnici de cercetare sociologic(, Editura Porto-Franco, Gală(i, pp. 126-142. Sociologul ie(ean face o interesant( diferen(( (ntre cele dou( tipuri de observa(ie: observa(ia participativ( (i tehnică participantului observator. Dac( (n primul caz cercet(torul vine din afar( pentru a se integra mediului cercetat, (n cel de-al doilea el ne aduce (n prim plan ipoteza anchetatorului care este (i membru al grupului sau comunit((îi studiate. 6 Henri Peretz, Leș méthodes en sociologie. Observation
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
propune următoarea schemă a factorilor de influență . Din categoria variabilelor endogene fac parte: − motive, mobiluri; − trăsături de caracter; − atitudini; − nevoi fiziologice; − anticipări, așteptări; − intenții de economisire; − aspirații de promovare profesională. Variabilele exogene cuprind: − situația economică, demografică și financiară a cumpără torului; − antecedentele culturale și de instruire; − biografia socioprofesională și a ocupațiilor din trecut; − normele de comportament în familie, grup social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul la informațiile publice și private; − mărimea și valoarea cumpărăturii
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Psihologie generală - îndrumător pentru pregătirea examenelor, Editura Danubius, Brăila, 2001, p. 120. footnote> De asemenea, trebuie remarcat faptul că, uneori, motive diferite pot genera același act de consum, după cum, același motiv poate conduce la modalități diferite de manifestare a consuma torului. De exemplu, cumpărăm o ciocolată pentru a o consuma ca atare, pentru a orna un tort, sau chiar pentru a o oferi cadou. Invers, se poate constata că aceeași nevoie poate fi împlinită în moduri diferite. De pildă, dorința de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
propune următoarea schemă a factorilor de influență . Din categoria variabilelor endogene fac parte: − motive, mobiluri; − trăsături de caracter; − atitudini; − nevoi fiziologice; − anticipări, așteptări; − intenții de economisire; − aspirații de promovare profesională. Variabilele exogene cuprind: − situația economică, demografică și financiară a cumpără torului; − antecedentele culturale și de instruire; − biografia socioprofesională și a ocupațiilor din trecut; − normele de comportament în familie, grup social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul la informațiile publice și private; − mărimea și valoarea cumpărăturii
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]