2,164 matches
-
face. Spaima trăită de tânărul militar amintește de cea a lui Leiba Zibal, fără ca veridicitatea transpunerii să atingă forța din nuvela lui Caragiale. Tensiuni interioare dau conținut și nuvelelor Jeana și Un drum greșit, ultima având în centru un ins torturat de iluzia feminității ideale. Există în nuvelistica lui Z. și narațiuni în notă umoristică: Petrică e, în povestirea omonimă, un tânăr mecena surprins într-o ambianță boemă, Furfanțo întrupează un italian bețiv și sentimental pripășit la un han din Târgoviște
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
în caz de discriminare rasială; 8. depresivii prin scăderea reactivității fizice și psihice; 9. singuraticii prin credulitate; 10.lacomii și achizitivii, prin dorința de a-si mari avutul; 11. desfrânații prin indiferență li dispreț față de legi; 12. cei care-i torturează pe alții, prin reacțiile agresive ale celor ce-i chinuie; 13. cei care se apără curajos, făcându-și singuri dreptate și care nu se lasă lesne victimizați. Una dintre clasificările cele mai valoroase și mai utile din punct de vedere
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
memoria socială” („Comment on construit aujourd’hui la mémoire sociale”), Psihologia Socială, nr. 7. Oprea, M. (2002), Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente (La banalité du mal. Une histoire de la Sécurité par documents), Polirom, Iași. Pavlovici, F.C. (2001), Tortura pe înțelesul tuturor (La torture pour tous), Cartier, Chișinau. Popescu, T. (2002), „Din nou despre experimentul Pitești”, Aldine, supliment al ziarului România liberă, nr. 311, 6 aprilie. Popescu-Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie, Albatros, București. Rouquette, M.-L. (2002), Despre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că scopul era ca anchetatorii să nu fie cunoscuți de victime (pentru a nu fi recunoscuți mai târziu) și nici înduioșați de acestea. S-au remarcat 22 de anchetatori-torționari (Arsene, 1997, vol. 1, p. 312). Nu toți arestații au fost torturați; majoritatea însă, da. Un minor anchetat în lotul brașovean îi descrie pe anchetatorii-torționari ca fiind „mascați” și „veseli” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 59)! Se poate, într-adevăr, ca în anumite cazuri torționarii să fi dorit să-și protejeze identitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai mari grozavii: că tatăl este un criminal, că te-ai culcat cu părinții tăi, că frații tăi sunt niște lepădături și niște gunoaie. A treia faza presupunea să începi să faci și tu ce fac ei, adică să-ți torturezi propriii tovarăși de suferință la comanda lor. Într-o a patra și ultimă fază, pentru a dovedi că ești cu adevărat „reeducat”, trebuia să ai inițiative proprii, să fii „creativ” în chinuirea celorlalți, descoperind, eventual, noi procedee de tortură (Uricaru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în acest caz, structura psihologică susține comportamentul biologic pin experiența și subtilitățile ei. Mulți dintre colegi și-au făcut demascarea, au acceptat toate condițiile cerute de torționari și, astfel, au fost primiți în rândurile lor și au început să ne tortureze pe noi. Toate declarațiile date în fața șefului de cameră erau date apoi în scris, în biroul de anchetă al lui Țurcanu. Acesta intra în posesia tuturor datelor din întreaga închisoare. Dacă un deținut declara un anumit fapt despre un torționar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru a ajunge iarăși în rândul torționarilor. În afară de bătăile zilnice, la grămadă, se recurgea și la bătăi individuale, bătăi la tălpi, manejul simplu și manejul cu sarcină, adică mersul în patru labe purtând un coleg în spate, până la epuizare. Eram torturați de către colegii și prietenii noștri. După eliberare mulți au scris, au publicat cărți, dar torționarii au evitat să descrie torturile pe care le-au exercitat asupra noastă. Unul dintre colegii care ne-a torturat în mod deosebit nici măcar nu amintește
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
coleg în spate, până la epuizare. Eram torturați de către colegii și prietenii noștri. După eliberare mulți au scris, au publicat cărți, dar torționarii au evitat să descrie torturile pe care le-au exercitat asupra noastă. Unul dintre colegii care ne-a torturat în mod deosebit nici măcar nu amintește în cartea sa că ar fi fost în Camera 1 subsol. A.N.: Probabil că nu poate suporta să... N.I.: Probabil... A.N.: Să caracterizăm pe scurt cele patru etape... N.I.: Prima etapă a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
renege și să-și acuze prietenii, profesorii, școala, Biserica, societatea burgheză, să renunțe la trecutul lor, la identitatea lor. Când nu mai aveau ce spune, începeau să confabuleze, o întreagă patologie psihică, și, în final, au fost nevoiți să-și tortureze prietenii, colegii. A.N.: Trebuia să inventezi chestii din astea... N.I.: Da, se spuneau așa de multe și grele lucruri, totul era împroșcat cu noroi și, desigur, nu credeau nici cel ce spunea și nici cei care ascultau, dar nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
N.: După ce ați ieșit, v-ați mai întâlnit? N.I.: Da, cu unii am vorbit, cu alții nu, iar alții m-au ocolit. Să vă relatez o astfel de întâlnire cu unul dintre prietenii mei, devenit torționar și care m-a torturat foarte mult. În 1974 am intrat într-o librărie din Iași, l-am văzut și l-am evitat, m-am îndreptat spre un alt stand cu cărți. A venit la mine și, cu lacrimi în ochi, m-a rugat să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mă întâlnisem în librăria din Iași, în 1974. Am înțeles de ce a început să plângă în hohote când i-am amintit de Eugen. A.N.: Asta a fost o confirmare... N.I.: Da, moartea lui Eugen a fost groaznică. În timp ce era torturat, a început să țipe - și atunci, prietenul meu a luat o cârpă cu care se spăla pe jos și i-a băgat-o în gură, iar cu coada lingurii, care era ascuțită (era folosită drept cuțit), i-a apăsat cârpa
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în afară de mine. Cine o fi? Nu îndrăzneam să mă întorc și să văd cine este. O fi un torționar sau un coleg care a rezistat ca și mine? Dacă este un torționar, ce se va întâmpla în continuare? Mă va tortura în continuare sau ne vom lupta între noi? A.N.: A, și ați rămas numai doi în celulă... N.I.: Da, numai doi și bine a fost că cel ce rămăsese cu mine era una dintre victimele abominabilului experiment. Abia atunci
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
foarte mare. A.N.: Era teama lor să nu povestiți... N.I.: Da, din cauza lor am suferit foarte mult. Anul acesta, la un simpozion organizat la Pitești m-am întâlnit cu unul din cei doi brigadieri de la Canal, care m-a torturat foarte mult. Este omul pe care nu-l pot uita - numai gândul la el mă înfioară. A prezentat un material despre suferințele îndurate prin închisorile prin care a trecut. Bineînțeles că nu a amintit nimic despre funcția lui de brigadier
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
modernă (Ion Vinea) și contemporană (Mircea Ciobanu, Marin Preda). Cu acesta din urmă P. a avut o relație particulară: de editor preferat și de comentator exigent al cărților sale, de consilier al editorului și, nu în ultimul rând, al prozatorului, torturat de „blestematele chestiuni insolubile” ale creației. În ultima parte a vieții Marin Preda a făcut publice colocviile sale cu P. pe marginea șantierului trilogiei finale, Cel mai iubit dintre pământeni. În volum debutează cu Slavici (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), studiu
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
își înfrâneze instinctele bestiale, sunt Dora Roza, Teofil Boboc și alții. Personajul principal e Zoli, fost militant, bărbat ce se crezuse constructor al unui pod de aur și care, în realitate, a zidit unul de gheață. E un suflet dezamăgit, torturat de căințe, de remușcări. Drama acestui om sfârșit, retras în satul natal, unde nu e așteptat de nimeni, zbuciumul acestui suflet pustiit învederează imposibilitatea evitării răului prin boicotarea istoriei. Atitudinea capitulării adoptată de el (și, mai înainte, de istoricul Dan
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
interogativ în numele însumării actoricești care îi compune existența: „Ce suntem? ce suntem? Un fel de fantomă a fugii/ un fel de formă a popasului/ cu sufletul continuând să fugă/ un fel de suspin al febrilității”. Cum spune Lucian Raicu, „poezie torturată de neliniști lucide, nutrită însă de zonele mai adânci, halucinante, ale reprezentării. O conștiință sensibilă, în stare de continuă pândă și tensiune interogativă.” Acest teribil „simț al fragilității lucrurilor”, observat de Eugen Simion, alături de fervoarea ipostazierilor, marchează materia interogativă: „și
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
strictețe sporovăielilor femeiești. În alte povestiri sunt parcurse „dosare de caz”: soție și mamă ratată (Vals!), ofițeri de miliție care își tratează cu sadism victimele, niște tineri protestatari din ziua de 21 decembrie 1989, fără să știe că fiecare îl torturează cu zel ideologic tocmai pe fiul colegului său (Cum a fost respins Kipling la cenaclu), un criminal condamnat la moarte și un tată care insistă să primească, după terminarea execuției, nu consolări formale și inutile, ci o misterioasă sacoșă „adusă
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
exilului, pe o tramă inițiatică amintind de Baltagul lui Mihail Sadoveanu: o femeie însoțită de fiul ei își caută bărbatul iubit, emigrat cu mai mulți ani în urmă la Paris. Romanul angajează aceeași problemă: cine este omul de lângă tine („omul torturat de demonii săi se răzbună inconștient pe aproapele lui”) și posibilitatea transformării omului într-un animal straniu, într-un agresor inocent (este vinovat un animal că atacă sau că se apără?) - soluție de a se salva sau de a uita
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
Mihalcea, O excepțională frescă a Gulagului românesc, RMB, 2002, 19 ianuarie; Doru Bușcu, Îndreptar hazliu de tragedie, „Academia Cațavencu”, 2002, 4; Liviu Grăsoiu, O explicație amănunțită, CL, 2002, 3; Florin Lăzărescu, Căldura ochiului de sticlă, „Timpul”, 2002, 3; Gheorghe Erizanu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, „Timpul” (Chișinău), 2002, aprilie; Ruxandra Cesereanu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, ST, 2002, 4; Al. Săndulescu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, ALA, 2002, 618; Liviu Grăsoiu, În sfârșit, recunoaștere la nivel național, LCF, 2002, 25; Grete Tartler, „Tortura pe
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
ianuarie; Doru Bușcu, Îndreptar hazliu de tragedie, „Academia Cațavencu”, 2002, 4; Liviu Grăsoiu, O explicație amănunțită, CL, 2002, 3; Florin Lăzărescu, Căldura ochiului de sticlă, „Timpul”, 2002, 3; Gheorghe Erizanu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, „Timpul” (Chișinău), 2002, aprilie; Ruxandra Cesereanu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, ST, 2002, 4; Al. Săndulescu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, ALA, 2002, 618; Liviu Grăsoiu, În sfârșit, recunoaștere la nivel național, LCF, 2002, 25; Grete Tartler, „Tortura pe înțelesul tuturor”, „Ziua literară”, 2002, 29 iulie; Andrei Ignat, Privirea
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
2002, 4; Liviu Grăsoiu, O explicație amănunțită, CL, 2002, 3; Florin Lăzărescu, Căldura ochiului de sticlă, „Timpul”, 2002, 3; Gheorghe Erizanu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, „Timpul” (Chișinău), 2002, aprilie; Ruxandra Cesereanu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, ST, 2002, 4; Al. Săndulescu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, ALA, 2002, 618; Liviu Grăsoiu, În sfârșit, recunoaștere la nivel național, LCF, 2002, 25; Grete Tartler, „Tortura pe înțelesul tuturor”, „Ziua literară”, 2002, 29 iulie; Andrei Ignat, Privirea umană a ochiului de sticlă, „Sens” (Chișinău), 2002, septembrie
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
Erizanu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, „Timpul” (Chișinău), 2002, aprilie; Ruxandra Cesereanu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, ST, 2002, 4; Al. Săndulescu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, ALA, 2002, 618; Liviu Grăsoiu, În sfârșit, recunoaștere la nivel național, LCF, 2002, 25; Grete Tartler, „Tortura pe înțelesul tuturor”, „Ziua literară”, 2002, 29 iulie; Andrei Ignat, Privirea umană a ochiului de sticlă, „Sens” (Chișinău), 2002, septembrie; Claudiu Constantinescu, Tratat de arheologie penitenciară, „Dilema”, 2002, 499; Georgeta Drăghici, „Tortura pe înțelesul tuturor”, JL, 2002, 13-20; Mihail Stere
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
la nivel național, LCF, 2002, 25; Grete Tartler, „Tortura pe înțelesul tuturor”, „Ziua literară”, 2002, 29 iulie; Andrei Ignat, Privirea umană a ochiului de sticlă, „Sens” (Chișinău), 2002, septembrie; Claudiu Constantinescu, Tratat de arheologie penitenciară, „Dilema”, 2002, 499; Georgeta Drăghici, „Tortura pe înțelesul tuturor”, JL, 2002, 13-20; Mihail Stere Derdena, O carte în top, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 2002, 307; Daniel Cristea-Enache, Cartea unei vieți, ALA, 2002, 640; Ion Dodu Bălan, O carte de excepție, „Națiunea”, 2002, 30 octombrie-5 noiembrie; Mircea Iorgulescu
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
o detracată cu „privirea oarbă” a unor ochi în care „se dilată colori de vitriol”. Pe „terasele cu lume multă”, unde „femei feline” „aruncă tuturora/ Narcotice și fructe rare”, e aceeași torpoare, se instalează o tensiune erotică grea, „amanții se tortură”, iar alteori, în imagini macerate de senzualitate, apar chipurile spectrale ale celor posedați de dorință. Erotică sau poetică, transa este specifică artei, „triștilor visători” „nevrozați”, pe care îi îndeamnă, pentru a se vindeca, spre „țări de voluptate”, populate deopotrivă de
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
totuși numele lui Paul B. Marian. Ziarul găzduiește comentariile lui Șerban Cioculescu pe marginea literaturii și presei literare franceze, precum și însemnările critice ale lui Pompiliu Constantinescu, care la rubrica intitulată „Cărți românești” scrie despre „parfumul subtil” al prozelor unui spirit „torturat de ispite pământești”, numindu-l astfel pe Gala Galaction. În traducere apare romanul foileton Dosarul 113 de E. Gaboriau. Alți colaboratori: Mihail Arțăreanu, Titu Vona, D. Caselli, Ștefan I. Macri. D.B.
ACŢIUNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285163_a_286492]