770 matches
-
forța să-ți sacrifici voturile". După mine, una din soluțiile corecte este introducerea impozitării, introducerea cotei unice, pe orice fel de venit, indiferent că e pensie mică, mare, că e venit din activități culturale, drepturi de autor (...) Până la urmă, orice trăitor într-o țară este dator un impozit", a spus președintele Băsescu. Citește și:
Băsescu vrea cotă unică pentru orice venit () [Corola-journal/Journalistic/53547_a_54872]
-
de viață. Născut (în 1930) în perioada cea mai fastă a democrației românești, a avut șansa să observe direct și să compare toate tipurile de regimuri politice care s-au succedat în România ultimilor 70 de ani. Experiența sa de trăitor în toate aceste regimuri îi dă posibilitatea să sesizeze toate inadvertențele perpetuate în cărțile de istorie și în studiile științifice, cele mai multe avînd la origine o judecată simplificatoare, întemeiată pe o tendință excesivă de generalizare. De aceea, chiar dacă unele afirmații ale
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
sufletul tuturor românilor de căldură și mândrie: 1 Decembrie este, dincolo de orice dubiu, simbolul dăinuirii, al unității naționale, al împlinirilor. Acum 86 de ani, o generație vrednică de toată admirația împlinea, în condiții incredibil de dificile, visul de veacuri al trăitorilor pe meleagurile transilvane și bănățene: unirea întru România Mare. Hotarele istoricei Dacii s-au refăcut atunci, dând naștere statului român rotund, puternic, întregit. Unificările provinciilor altor state s-au înfăptuit cu mult înaintea celor românești. Dar la 1918 nimic n-
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
an Alba Iulia adună în jurul Catedralei Neamului, în fața Sălii Unirii, la statuia lui Mihai Viteazul - întâiul întregitor - sute de mii de români, care simt că în Cetatea Unirii bate inima întregii Românii, că acolo se ating de istoria multimilenară a trăitorilor pe aceste meleaguri, că soarta națiunii, dincolo de controversele, necazurile, problemele de moment depinde de forța adunată din sufletele fiecărui cetățean al Țării în jurul marilor idealuri. Cât despre celelalte orașe ale României - transilvane, bănățene, moldovenești sau din orice altă provincie istori-că
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
pe evenimentele colectivităț ii. E ca o „supurație de sens” cu efect asupra întregii comunități. Plaga spiritului își impregnează mediul. În schimb, cu cît genealogia e mai îndepărtată, cu atît rădăcinile ei sunt mai inerte cînd sunt privite cu ochiului trăitorului de azi. Fărcășenii sau Brătienii sînt vii, dar neamul lui Hagi Panteli sau cel al Pastieștilor au ceva dintr-un regn al cărui spirit e cu neputință de resuscitat. Mai mult, forța unei familii se măsoară după ușurința cu care
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
care în carte nu au ajuns. Sau vor ajunge în edițiile viitoare. În note editorii actuali ne spun : „Din corespondența trimisă și cea primită (deosebit de bogată și bine conservată) am selectat o mică parte”. Despărțiți vreme de patruzeci de ani, trăitori în lumi făcute să-i îndepărteze unul de celălalt, să-i separe, iar nu să-i reapropie, cei doi păstrează totuși în scrisori tonalitatea afectuoasă și preocuparea aș zice sistematică de chestiuni familiale. Mai ales Emil (Miluț sau Luț, cum
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
și a lui Ceaușescu), iar cartierele rezidențiale ale capitalei îți aduc în minte un Voluntari expandat pînă la a adăposti 300 000 de oameni. Eram acolo în expediție de jurnalism cultural (eu și alți 9 est-europeni), și cred că tuturor, trăitori la București, Sarajevo, Podgorica, Scopje, Split, Sofia, Ljubljana, Belgrad, Budapesta, Chișinău, Tirana ne-a făcut să ne simțim parte a aceleiași culturi a eternului nostru comunism. Minus, bine-nțeles diferențele specifice, începînd cu celebrele foste adăposturi antiatomice ale lui Hoxha
Duhani dëmton... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13168_a_14493]
-
degajare a sensului originar, spiritul nostru contemporan proiectează asupra termenului niște ingrediente moderne care, aidoma unor perturbații nedorite, ajung să-i altereze semnificația. De pildă, "sufletul" la Platon nu are sensul pe care îl are în mintea noastră, a celor trăitori în mileniul trei, lucru care de altfel e prea puțin important, căci nu sensul cuvîntului contează cu adevărat, ci spiritul din care acel cuvînt s-a hrănit. Aici apare deosebirea dintre noi și Platon: noi folosim niște cuvinte al căror
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
Ligii Legendelor Lumii Gnomes’ Land (România, București 77, cod poștal 031614, str. Ion Țuculescu nr. 34, Bl. 25, scara 3, et. III, ap. 104), organizatoare a Concursului Național „Comorile României“, la care sunt invitați să participe tineri din țară sau trăitori în comunități românești de peste hotare. Lucrările de artă plastică, orice format, dar neînrămate, textele scrise (10 pagini maximum, A4, dactilografiate sau editate în Times New Roman, corp 12), compozițiile muzicale (partituri și/sau înregistrări audio pe casete), fotografiile alb-negru sau
Agenda2005-11-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283473_a_284802]
-
am citit cu creionul în mână, înaintând anevoie în textul întins preț de câteva tomuri. Vreo două mii de pagini scrise cu asprime didactică într-un stil care mi s-a părut naiv, poate în gustul vremii. Autorul, om al bisericii, trăitor pe la începutul celuilalt veac, știa totul în amănunt, ca practicant de zi și de noapte al rugăciunii, și liturghisind o viață întreagă cu inima la cer și cu râvnă în răbdarea de a nu se supăra pe lumea atât de
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
o pot face pe scurt, despre logodna și cununia a doi tineri cucernici, mire și mireasă, studenți la Teologie, urmând întocmai un ritual riguros, al cununiei, cum se făcea la noi acum două-trei sute de ani, lucru devenit inaccesibil pentru trăitorii anarhici din ziua de azi, pe o planetă a silniciilor și dezastrelor. Că au fost în stare de atâta iubire și respct unul pentru celălalt, sub ochii îngerilor lui Dumnezeu și ai oamenilor aflați de față, este meritul lor și
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
textele publicate, cât și la cele existente și în manuscrise. 17. Profesorul - cercetător Nicolae Cârlan s-a implicat autorizat (și autonom!) în punerea (pe cât e posibil, la ora actuală) tuturor celor trebuitoare într-o cercetare de fond a unui scriitor, trăitor în timpurile roșii. 18. Cum în luna decembrie a anului 2014, Nicolae Cârlan va împlini 75 de ani, noi apreciem, (până vor mai veni și ... alții autorizați) că eforturilor de 38 de ani, li s-ar cuveni un premiu național
Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
compasiunea e o maladie sinistra, pentru că ea te aruncă în universul lăuntric al celuilalt, obligîndu-te să simți simțirile sale fără a avea și puterea să le reprimi, să le domini ori să le dai uitării. Devii, astfel, un mai autentic trăitor al nenorocirii altuia, pe care, de fapt, o amplifici, o sporești cu puterea imaginației tale îngrijorate. Tomas nu poate renunța la obiceiul infidelităților sale, dar resimte, în schimb, durerea Terezei cu o acuitate ucigătoare. cele două lumi, cea a uitării
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
asociem pe Vosganian unui clasic al literaturii noastre, acest clasic este Hortensia Papadat-Bengescu, cu al său realism al necruțării, astfel cum îl cultiva în scrierile ei de la începutul veacului trecut. Maca, Tili, Jenică din Jocul celor o sută de frunze, trăitori în lumea noastră cea de toate zilele deambulează prin noroaie și când își ridică privirile văd balcoane coșcovite, geamuri murdare sau sparte. Caută alt cadru, în lumea propriu-zis reală nu-l pot găsi și atunci recurg la jocurile simbolice cu
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
et Coordination Acoustique/Musique), acolo unde, n-ai ce să-i faci, dai peste saltimbanc. Un bufon ce escaladează (a câta oară?), trucul cu lada locuită senin de o femeie și pe care el, nepăsătorul, cavalerul cu inimă de piatră, trăitor printre oameni ca și cum ar fi singur, o străpunge cu săbii, sulițe, iatagane, smulgând icnetele măgulitoare ale asistenței. Ca un făcut, când juna iese din cutie, mai teafără și mai surâzătoare ca oricând, se pornește o furtună de nu se mai
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
scriitori români ai ultimelor decenii, care a preferat, așa cum singur mărturisea la gala de premiere, să se dedice exclusiv literaturii, refuzând să-și asume alte obligații profesionale. Pledoaria laureatului pentru instituția premiului literar s-a bazat pe propria experiență de trăitor din drepturi de autor și din premii literare, vitale, afirma domnia sa, pentru un autor care se vrea liber și dedicat creației sale. Una peste alta, lucrând, vorba aceea, „cu materialul clientului", respectiv cu ce i-a furnizat juriul de nominalizări
USR: Premianții anului 2009 by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6238_a_7563]
-
tânăr teolog de pe la 1400 înfășurat într-o rasă de călugăr cu nodul frânghiei apăsat cu palma pe șoldul drept. Un cap frumos de efeb. Seamănă cu Nichita. Și îi spun în taină primului și celui mai important liric modern francez, trăitor în secolul XV, că un popor trebuie să fie neapărat foarte puternic, foarte pătruns de menirea lui, ca să aștearnă zi de zi la picioarele unui Poet, flori. (va urma)
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
sufletul tuturor românilor de căldură și mândrie: 1 Decembrie este, dincolo de orice dubiu, simbolul dăinuirii, al unității naționale, al împlinirilor. Acum 85 de ani, o generație vrednică de toată admirația împlinea, în condiții incredibil de dificile, visul de veacuri al trăitorilor pe meleagurile transilvane și bănățene: unirea întru România Mare. Hotarele istoricei Dacii s-au refăcut atunci, dând naștere statului român rotund, puternic, întregit. Unificările provinciilor altor state s-au înfăptuit cu mult înaintea celor românești. Dar la 1918 nimic n-
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
an Alba Iulia adună în jurul Catedralei Neamului, în fața Sălii Unirii, la statuia lui Mihai Viteazul - întâiul întregitor sute de mii de români, care simt că în Cetatea Unirii bate inima întregii Românii, că acolo se ating de istoria multimilenară a trăitorilor pe aceste meleaguri, că soarta națiunii, dincolo de controversele, necazurile, problemele de moment depinde de forța adunată din sufletele fiecărui cetățean al Țării în jurul marilor idealuri. Nestemate Sentimentul că 1 Decembrie 1918 a reprezentat evenimentul cel mai important pentru istoria României
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
Luxemburgul, pe care-l desparte de Trier un drum mai scurt de o oră. Dar nu se bucură singur de această demnitate - desigur, o împarte, la distanță, și cu Sibiul, prilej pentru un cuplu de români, pe cît se părea, trăitori în Germania, să ne comenteze empatetic-plîngăreț: Știți, la Sibiu scrie peste tot de parteneriatul cu Luxemburgul, aici nicăieri. Vina tragică... - ci împreună cu regiunea. Așa încît poți trăi din plin senzația stranie (a la Gavrilescu, dar mult mai puțin periculoasă) că
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
naiba-n praznic îi răspunse beatnikul/ vremurile în care simțeam sub vulcan s-au dus/ hai trezește-te din nefiresc și nepământesc/ vino în realitatea de aici și acum/ scoboară-te din tramvai urcă-n metroul scrijelit cu grafitti/ de trăitorii la periferie/ bea o bere cu mine fii măcar puțin slinoasă și năpădită de murdărie/ fii reală și nu boreală/ lasă-te prinsă-n cacealmaua prezentului dar nu cu vorbe de boală/ fii tu însăți nu pianistă cum te prefaci
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
o scriere în dulcele stil clasic, dar agrementată cu achiziții estetice modernisime în plan epic, ca, de pildă, episoade autoreferențiale, știința dedublării și a monologului interior, flash-back-uri, transferul telepatic și fantasmatic (realizarea unui tête à tête peste veacuri cu eroul, trăitor în prima parte a veacului XIX), insertul documentului de arhivă, reprodus în carte cu parcimonie, mai ales pentru parfumul lingvistic de epocă. Consultarea arhivelor (o trudă imensă!) este evidentă, dar, așa cum se cuvine este topită în ficțiune, autorul, conștient de
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
colegul de liceu Maurice Abramowitz a făcut să fie considerat evreu ( mai ales după ce și-a declarat deschis poziția antifascistă într-o epocă în care asemenea convingere l-ar fi putut costa viața). Faptul că, vorbitor de spaniolă fiind (și trăitor o vreme la Madrid), cunoștea literatura „maură”, l-a îndreptat spre Orientul bibliofil, cu texte religioase rare, spre marile cărți ale sufi-lor (dar nu numai: cu aceeași pasiune a cercetat budismul, Kabala). Fără îndoială că poemul epic al celebrului sufi
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
curtea domnească moldavă. Spre a confirma urma lecturilor sale ne-am întors asupra cărții lui Titus Livius, Ab urbe condita. De acolo preluase cronicarul, rezumativ, cu noimă moralizatoare, istoria abuzurilor zguduitoare comise de împăratul Tarquinius Superbus. Era impresionat reflexivul Costin, trăitor într-o lume fără teamă de lege și de Dumnezeu, că la Roma nici fapta unui împărat n-a scăpat nepedepsită de lege și de spiritul public foarte activ. Reactualizarea funcției punitive a spiritului public, eficace în susținerea sau anularea
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
cu dungi albastre”, alintându-și mâțele și primindu-și generos oaspeții. De asemenea, e menționată cauza suferinței, „epilepsie, boală pe care o avusese și mama lui timp de vreo zece ani, dar de care se vindecase”. Conchide: „Născut din popor, trăitor la țară, deprins cu obiceiurile și datinele țăranului, din fire isteț și mucalit...” Cel care îi dedică primul studiu lui Creangă este N. IORGA, în „Convorbiri literare”, 1 iunie 1890, unde remarcă „însemnătatea capitală” a scrierilor sale, în care „firea
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]