24,122 matches
-
puterea în fața adversarilor, a fost căutarea de către Gheorghiu-Dej, în 1955 și după aceea, a "caii românești" de socialism. Dar mai înainte, de teama debarcării, a intensificat, la culme, teroarea de tip stalinist. Așa-numitul "naționalismul socialist", în august 1959, avea trăsături șovine, anulîndu-li-se minorităților naționale și drepturile avute pînă acum. Interesantă este analiza rădăcinilor politico-economice ale Declarației P.M.R. din aprilie 1964, care nu ignoră instinctul primitiv de autoconservare politică față de Kremlin cu tendințe monolitice. Oricum, "identitatea națională și dezvoltarea economică erau
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
printr-un altul. Tradiția literară pe care o stabilește el că subtext al unei filozofii a dragostei este, evident, un construct, care deși acceptat și încetățenit în liniile lui majore, rămîne totuși discutabil. El e responsabil și pentru stabilirea acelor trăsături constitutive ale iubirii, sau componente mai degrabă, identificate de Paz, care pot fi rezumate în felul următor: exclusivitatea (dragostea este pentru o singură persoană, altminteri nu e autentică), atracția definită că fatalitate liber asumată, și persoana înțeleasă că uniune între
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
Rodica Bin S-a mai scris despre limbajul buletinelor meteorologice - un fel de "cod restrîns", cu lexic și sintaxa limitate și repetitive. La trăsăturile impuse de natură și de funcția textului se adăugau, cu un deceniu în urmă, cele create de presiunile politice totalitare și de modelul oficial al limbii de lemn (restricții suplimentare, imprecizie, evitarea extremelor, a denumirilor unor regiuni etc.). Textul meteorologic
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
cel al experienței cotidiene și, în același timp, dintr-un ton neutru, obiectiv, într-unul profund marcat de afectivitate, de trăirea subiectivă a cursului vremii. Primul registru nu mai are nevoie de descrieri; îi amintesc, doar, prin cîteva exemple, unele trăsături specifice: existența unor termeni-reper, care corespund unei stricte codificări cantitative, reflectate și în combinările lor limitate (vreme "deosebit de rece, geroasă pe alocuri"; "rece, geroasă"); gradația ("vîntul va sufla de la slab la moderat"; "vîntul va sufla moderat cu intensificări"; "va prezenta
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
interstițiile devoratoare ale metropolei. În fine, în ceea ce privește coordonatele fantastice ale orașului, acestea se conturează mai pregnant în acest român decât în operele anterioare ale lui Rushdie. Ele sunt create de mințile înclinate spre narațiune ale locuitorilor, care, au și ei trăsături fabuloase. Moraes, bunăoară, este, ca și orașul, un personaj palimpsest. Datorită unei dereglări interioare care îl face să trăiască doi ani într-unul, adică să îmbătrânească de două ori mai repede decât un om obișnuit, Moraes consideră că se dezvoltă
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
rarefiere a zonelor, în traiectoria ei individuală, de neconfundat, isi croiește rampă de pe care se pot produce salturile de fertilitate, singurele care contează. Apăsînd prea tare pe o claviatură, comit fără voie o eroare, risc să clachez în fixarea unor trăsături. Mă dezmeticesc abia acum, cu întîrziere, temîndu-mă că se poate formă despre poeta în acest fel, prin unilaterarizare, o imagine anapoda. Fiindcă am căutat să condensez la maximum, am retezat, poate, felii importante din opera. Mă sperie gîndul că ar
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
a minimaliza activismul politic legionar (inclusiv cel al lui M.Eliade) mi se pare a fi o cale impracticabila. Din capitolul despre P.N.T.C.D. aș reține partea de început, cea de incursiune în istoria partidului, în care se pun în evidență trăsăturile morale ale lui Iuliu Maniu, care nu s-a putut niciodată aclimatiza la complexul politic regățean și a suferit de țară refuzului de a accede (cînd a fost solicitat) la asumarea răspunderii politice în stat, altfel spus un refuz al
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
are ideea să verifice pedant exactitatea reproducerii lor, riscă să descopere varii stîlciri, ciudate și chiar comice. Experiență lecturii unor articole din presa străină despre evenimentele românești i-ar putea convinge pe mulți că exactitatea filologica nu e chiar o trăsătură caracteristică a scriiturii jurnalistice contemporane. Recentele evenimente minerești au avut de pildă dezavantajul de a aduce în discuție toponime și antroponime pe care era puțin probabil ca un cititor străin să le cunoască dinainte. În reportajele corespondenților străini au apărut
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
o populatie nervoasă că un mușchi". După venirea păsărilor flamengo, care a avut un asemenea efect asupra orașului cam amorțit, se pare, pînă atunci, au apărut și nimfele (vezi și titlul primului capitol " Venea o nimfa pe Bahlui") a caror trăsătură fundamentală ce stîrnea uimirea era aceea că "nu aveau bătături la picioare". Oricum, după ce au fost integrate în viață orașului și prezența lor a devenit normală, "Iașii începeau să se trezească" cu adevarat. Efectele acestei treziri au ajuns și în
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
de constrîngătoare expresiv găsim în literele românești. Glumind, am putea afirmă că poetul și-a ispășit păcatul compromisului final cu anticipație. Artificialitatea programului comunist, primejdia utopiei, calchiate după paradigmă religiei, sterilitatea deopotrivă estetică și morală a doctrinei apar denunțate în trăsături a caror incisivitate e grăitoare azi, nu mai puțin decît la începutul anilor '30, cînd au fost înscrise în pagina de gazeta, cu funcție de... indulgenta șui generis: "În general, boema muncitoreasca se manifestează în exemplarele ei intelectualizate, de cele mai multe ori
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
ăncheiată: "Pe masura ce se desfasoara povestea asta, simt nevoia de a ma distanță și chiar de a ămbătrăni. Frumusețea cu care mă ămpodobesc ceilalți și pe care nici o oglindă nu mi-o ăntoarce mă obosește. Abia dacă ăncep să ăntrezăresc cateva trăsături ale chipului meu. Mi se spune ca mi-l voi vedea an ăntregime an ziua cand povestea va fi ăncheiată cu totul. Deocamdată, ea circulă ăntre un povestitor care ăncearcă să o rescrie și o biată femeie care o transformă
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
profil spiritual, măcar, dacă nu biografic, al lui Casamayor. Interpretînd stilul și natura observațiilor autorului, prefațatorul creionează acest portret: probabil un cărturar din domeniul umanioarelor, care pare să fi făcut parte din straturile superioare ale societății. Am lăsat deoparte celelalte trăsături, pentru că ele sînt simple elogii, la care eu una nu subscriu. După frecvența cu care folosește, lemnos și obositor, adjectivul "multiplu", formulez și eu o ipoteză îndrăzneață: prefațatorul este, probabil, sociolog. Iertare sociologilor pentru această remarcă... N-am priceput deloc
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
este un pretext pentru încercarea de ieșire din capcana istoriei oficiale. Practic, aceste cărți sunt acelea care au reușit să depășească astăzi criza de încredere în literatura din perioada dictaturii". * ;Adrian Popescu face o confesiune, pentru ca apoi să contureze o trăsătură comună a poeților pur-sînge trecuți temporar în tabăra prozatorilor: "Modernistă, elegiacă și "serioasă" sau, dimpotrivă, postmodernistă, ludică și luînd lumea în răspăr, proza pretinde "durata lungă" și nu o iubire intermitentă, capricios-adolescentină, suportabilă în poezie. Postmodernismul poeților care scriu proză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
taci decât tăcând". Dar ăntre exhibitionisme și tăcere nu se ăntinde oare spațiul discursului normal? Și, la urma urmei, arta fiind un joc specular infinit, n-am putea vorbi și de exhibiționismul criticului care evidențiază cu orice preț o asemenea trăsătură la autorul examinat? Cât de necruțător, cât de pustiitor poate deveni gândul analitic al lui Livius Ciocârlie (ca să ne exprimăm suspiciunea până la capăt: oare ar ăndrăzni să scrie astfel despre contemporanii săi an viața?) rezultă și din acest paragraf "global
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
limbajul e dialogic, si ca atare an orice text se regăsesc mai multe voci, sosite dintr-o anumită tradiție de gandire. Traducerile nu șanț fidele, lucru știut prea bine, dincolo de standardele cerute ale acurateții există, inevitabil, un fundal imanent de trăsături stilistice și de reflexe intelectuale, indisociabil legate de orizontul mental al unei traduceri anume. Reiau, aproape jenata de truismul spuselor mele, chestiuni evidente, tocmai pentru a explica decizia de a ignora cu desăvârșite textul tradus de George Popescu. Iată că
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
câștiga anca un text kierkegaardian, chiar dacă o face pe ocolite. Supărător este doar faptul că e un Kierkegaard greoi și obscur pe alocuri din pricina unui tribut plătit sintaxei germane. Nu aș avea de unde să știu dacă nu cumva acestea șanț trăsăturile stilistice ale lui Kierkegaard, si nu stângăciile traducerii, pentru că nu am citit originalul. Dar am citit Legitimitatea estetică a căsătoriei, precum și mai recentul Concept de anxietate, acesta din urmă tradus de Adrian Arsinevici pentru Editură Amarcord. Adrian Arsinevici reconstituite un
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
intermediară între cea a zeilor și cea a oamenilor, cu un caracter inspirator. Pe o cale socratica, Blaga asocia geniul cu demonia (Daimonion, 1926), socotind că dacă există demonic fără geniu, nu poate exista geniu fără demonic. Goethe atribuia geniului trăsăturile contradictorii ale umanului potentat, exaltat, inconvertibil, acel ceva "ce nu se poate istovi cu intelectul și cu rațiunea". Demonicul nu e opus divinității, căci prin forță să creatoare nu e decît o înfățișare a acesteia, capabilă a se reintegra în
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
și se rostea prin ea. De reținut că somnul este un factor al fisurii ontologice, care avea să distrugă androginia, pe care doar geniul insomniac ar putea-o regenera. După cum rezultă din comentariile a numeroși autori vechi și contemporani, două trăsături par a fi proprii geniului: melancolia și saturnismul. Aristotel distinge (în Problemata, XXX) două spețe de melancolici: una produsă de umoarea rece (bilă neagră), reprezentată de persoane uscate, feminoide, nocturne, hibernale, întortocheate, alta produsă de umoarea caldă, ilustrata de cei
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
ceva care scapă propriului control, adică despre care nu ai o conștiință clară. Spre a privi obrazul așa cum se arătă celorlalți ai nevoie de oglindă. Dar cînd te uiți în oglindă nu poți evita să remodelezi față imprimând în ea trăsături pe care le dorești prezente și care de fapt încearcă să evite necunoscutul din persoană ta, adică ceva care există împotriva voinței tale. Remodelarea este un act nefiresc pentru că îți lipsește puterea de a te înțelege pe tine, de a
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
care substantivul caz e articulat și e urmat de un genitiv - în cazul.... - și cea nearticulata și prepoziționala - în caz de... Observația (transpusa în domeniul limbii române) că locuțiunea în caz de este urmată întotdeauna de elemente care au o trăsătură negativă nu apare în dicționare sau în gramatici. O sumara verificare o confirmă totuși, demonstrînd că locuțiunea a circulat de la o limbă la alta împreună cu preferințele ei semantice: pe un corpus ad-hoc (improvizat chiar prin căutarea directă pe texte românești
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
oricărui demers didactic. Mai interesantă ni se pare demonstrația atunci cand alunecă spre trasarea unei paralele cu prezentul. "Este uimitor pentru cititorul de azi al cărții lui Lovinescu să descopere an descrierea perioadei de tranziție de la sfârșitul secolului al XIX-lea trăsături, ăntrebări, dispute și mai ales forme ale mentalităților an schimbare, de o frapanta și uneori comică asemănare cu cele de astăzi, de la crepusculul secolului nostru. De unde, ăn parte actualitatea și perenitatea observațiilor lui E. Lovinescu și putință ăntelegerii rațiunilor ei
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
vârful nasului/ timp de o săptămână și udat/ (al dracului!) cu lacrimi amare" (Al dracului!). Incapabilă a face abstracție de lume, prin prisma căreia se legitimează, se definește, chiar an actul violent al rupturii, o mimează cameleonic, extrage din sine trăsăturile peisajului abhorat. E un prim moment al repulsiei-atractie care pune an mișcare o atare poezie a ființei ce nu se poate exprima decât an impulsurile sale contradictorii. Ființă recurge la o exteriorizare specială, care țâșnește din interior. ăncearcă "a păcăli
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
mă ămpiedicam zilnic/ de un geamantan cu prieteni plecați/ - un fel de moarte si-aceasta/ pentru cei care rămâneam an viața aici" (Tinerețe fără de artă). Ființă se dezvoltă nu numai prin intermediul propriilor resurse, ci și prin adaosul din afara al unor trăsături reprobabile, al unor "grefe" demoniace: "Cu fiecare zi devii o ființă tot mai complexă./ Descoperi bunăoară cum ți se grefează/ noul organ numit minciună progresivă,/ cum este de căutat an trecutul tău/ locul dubios an care el se va dezvolta
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
jertfiți pe altarul istoriei". Sondarea conștiinței lui Ion Popescu - care, prin extensie, devine conștiința fiecăruia -, atinge zonele psihologiei abisale. Mutațiile pe care o conștiință torturata le poate suferi conduc la reacții neașteptate. Atașamentul aproape isteric față de conducător are, la români, trăsături maladive. Înșelată, aceasta dragoste se preschimba, firesc, în ură. "Ură dumneavoastră, domnilor, scrie Titus Popovici, e proiecția unei iubiri dezamăgite. Atât moartea violență, rapidă, cât și cea morală, lentă, pe care le-ați preconizat, sunt doar modalități de-a exorciza
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
1999), un titlu tipic de știre de senzație - "Împăratul Traian era tuns cu breton" a deasupra unui citat din noul manual de istorie incriminat: "Împăratul este reprezentat în ținută de gală, întruchipînd imaginea Romei imperiale la apogeul puterii ei. Echilibrul trăsăturilor, tunsoarea specific română, cu breton, împreună cu figură hotărîtă dau o impresie de calm maiestuos". Contrastul între ironia titlului și normalitatea citatului este evident. În vreme ce citatul dovedește doar intenția de a forma la elevi o atitudine larg culturală, obișnuință de a
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]