1,201 matches
-
Tibrului; la Greci avem ()va> care înseamnă a curge; la Germani forma stru în Strom, fluviu și tot așa și la Slavi în forma strumon, râu. Strumon ar putea sluji de dovadă aproape tuturor raselor arice spre a revendica pe Traci. Cât despre Bilazora, aducem aminte întâi observația făcută de mai mulți autori că un nume așa de poetic nu se potrivește deloc ca termen geografic. Nu se întâlnește pe toată suprafața pământului încă un termen geografic, care să conțină în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
curgând tocmai pe acolo pe unde se află vechea Dierna, este învederat că numele dac a fost slavizat, fiind ambele așa de apropiate. Dacă însă aceste patru etimologii pierd la o cercetare mai de aproape orice putere doveditoare pentru slavismul Tracilor, ce să zicem despre o sumă de alte etimologii, care de care mai fantastice ? Astfel sunt, bunăoară: Crovizii popor din Tracia ce nu ar fi decât Croații slavoni; Carpații care ar veni de la crapii, tare; Cotensii trib al Dacilor de la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Toți Tracii și mai ales Geții, noi toți (căci dintr-înșii mă mândresc că mă trag și eu) ne abținem de la căsătorii», în care iarăși se vede atestarea unui scriitor contemporan că Geții ar face parte din marele popor al Tracilor. Tucidid numește de asemenea Traci pe Dacii din muntele Rodop, și mai lămurit decât toți vorbește Strabon care, după ce spune că Dacii ar avea o limbă comună cu Geții, adaugă că și «aceștia ar vorbi aceeași limbă cu Tracii», Față
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Geții, noi toți (căci dintr-înșii mă mândresc că mă trag și eu) ne abținem de la căsătorii», în care iarăși se vede atestarea unui scriitor contemporan că Geții ar face parte din marele popor al Tracilor. Tucidid numește de asemenea Traci pe Dacii din muntele Rodop, și mai lămurit decât toți vorbește Strabon care, după ce spune că Dacii ar avea o limbă comună cu Geții, adaugă că și «aceștia ar vorbi aceeași limbă cu Tracii», Față apoi cu amestecul adeseori nevoluntar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
al Tracilor. Tucidid numește de asemenea Traci pe Dacii din muntele Rodop, și mai lămurit decât toți vorbește Strabon care, după ce spune că Dacii ar avea o limbă comună cu Geții, adaugă că și «aceștia ar vorbi aceeași limbă cu Tracii», Față apoi cu amestecul adeseori nevoluntar pe care scriitorii cei vechi îi fac între Geți si Daci și între aceste popoare, și Tracii, nu ne rămâne decât a admite o deplină identitate de rasă a acestor trei ramuri de popoare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Dacii ar avea o limbă comună cu Geții, adaugă că și «aceștia ar vorbi aceeași limbă cu Tracii», Față apoi cu amestecul adeseori nevoluntar pe care scriitorii cei vechi îi fac între Geți si Daci și între aceste popoare, și Tracii, nu ne rămâne decât a admite o deplină identitate de rasă a acestor trei ramuri de popoare. Mai este de observat că toți scriitorii contemporani cu existența lor, le dau drept locuință la început regiunile din sudul Dunării, patria netăgăduită
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
valoare, mărturisirea unor oameni de știință ce au cunoscut din propria lor experiență popoarele de care vorbesc, se mai pot adăuga câteva considerații limbistice, care deși curgând dintr-un izvor foarte sărac, deoarece atât limba Geto-Dacilor cât și acea a Tracilor sunt aproape dispărute, totuși puținele lor rămășiți încă învoiesc niște apropieri mult mai naturale decât acele ce sunt nevoite să le închipuiască apărătorii teoriilor slaviste, germane sau celtice. «O analogie a numelui orașului Ațițtc din Dacia este citată de Hecateu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Nu se găsește în Dacia numele Bersovia și Berzame la poporul Selaților din Tracia ? Numele tribului dac al Amadocilor se reaflă în acel ‘Afxddoxog purtat de mai mulți principi traci din nația Odrisilor. Există Biesii în munții Carpați și Besii traci din Rodop. Numele Diegis la Daci corespunde cu Dieghytis al Tracilor. Cotiso numele unui principe dac și xoti)v-otot acel al unui trib dac, nu amintește el pe Cothelas al Geților și pe Cotu, numele mai multor capi traci din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Selaților din Tracia ? Numele tribului dac al Amadocilor se reaflă în acel ‘Afxddoxog purtat de mai mulți principi traci din nația Odrisilor. Există Biesii în munții Carpați și Besii traci din Rodop. Numele Diegis la Daci corespunde cu Dieghytis al Tracilor. Cotiso numele unui principe dac și xoti)v-otot acel al unui trib dac, nu amintește el pe Cothelas al Geților și pe Cotu, numele mai multor capi traci din tribul Odrisilor și al Sapunilor și Kotvc zâna iubirii la Edonienii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Thermidava, în Dardania Quimedava, și chiar pe granițele Macedoniei la Mizii din Tracia, strămoșii Bitinilor, în numele orașului Desudava. » Apoi dacă în niște rămășițe așa de puțin numeroase găsim niște asemănări atât de puternice, ce ar trebui să fie atunci când limbile Tracilor și a Geto-Dacilor ne-ar fi mai cu deamănuntul cunoscute ? Nu se poate cere a se determina cu precizie cărui grup al popoarelor arice aparținea ramura tracică împreună cu Geto-Dacii, nu atât din lipsa de elemente de determinare, cât mai ales
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Totuși dintre toate limbilor raselor arice niciuna nu înfățișează o apropiere mai mare cu dialectele trace din colțul sudic-răsăritean al Europei, ca acea a Eranilor adică a vechilor locuitori ai Mediei și Persiei. Aceasta ne-ar conduce la ipoteza că Tracii a fost ultimul popor aric ce s-au desfăcut din trunchiurile asiatice pentru a veni in Europa, o concluzie către care suntem împinși și de așezarea Tracilor în Europa, tocmai în punctele cele mai apropiete de Asia, începând de la strâmtorile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vechilor locuitori ai Mediei și Persiei. Aceasta ne-ar conduce la ipoteza că Tracii a fost ultimul popor aric ce s-au desfăcut din trunchiurile asiatice pentru a veni in Europa, o concluzie către care suntem împinși și de așezarea Tracilor în Europa, tocmai în punctele cele mai apropiete de Asia, începând de la strâmtorile Bosforului, oarecum la gura vasului celui mare al Europei umplut de ultimele neamuri izvorâte din adânca Asie ca dintr-o nesecată fântână. III ORGANIZAREA GEȚILOR ȘI A
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
scitică, neamestecat cu apă, slujindu-se în loc de pahare, de cornuri mari de cerb și de bou, care se treceau din mână în mână.» Atheneu și Platon adaugă că au obiceiul de a bea până la deplină îmbătare.Corneliu Nepos asigură că Tracii au obiceiul de a lupta cu paharul ca și cu armele, fiind oameni foarte dedați la băutură. Boerebiste organizatorul statului Dacilor pune un frâu acestei patimi necumpătate, ordonând Dacilor, prin organul profetului Deceneus, ca să stârpească viile, de care ordin, lucru
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Zaratustra și mai încoace avem la diverse popoare pe Moisi, Hristos și Mohamed, fără a vorbi de Luter, Calvin și alți reformatori de a doua mână a credințelor existente. Religia Geților, deși la începutul ei politeistă ca acea a tuturor Tracilor, s-a schimbat prin învățăturile lui Zamolxis într-o religiune reflexivă, care vom vedea că poartă în sine caracterul dualistic al învățăturii lui Ormuzd și Ahriman a rasei eranice, din care am văzut că și Geto-Dacii făceau parte. Asemene părăsire
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Foebus sau Apollo, cu alte cuvinte o formă antropomorfică a soarelui, izvorului vieții în univers. Că Geții adorau într-adevăr soarele sub numele și închipuirea lui Gebeleizis sau Zamolxis reiese din următorul obicei al lor, amintit de Herodot; « Toți acești Traci, (adică Geții) au obiceiul, când tună sau scapără, a trage cu săgeți către cer pentru a-1 amenința». Pe cine vroiau ei să sperie prin săgețile lor ? Învederat că norii acei care ca niște uriași balauri se înaintau asupra soarelui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Geților»; Ovidiu ne vorbește despre «Geții închinători ai lui Mart.» Tot deasemene numesc Martialis si Statius pe Mart zeu getic. Din această pricină chiar umbla la cei vechi o tradiție că «Mart se născuse în țara Dacilor, Moesilor și a Tracilor.» Mart însă în credințele antice era considerat tocmai ca zeul cerului tulburat, al furtunei, norilor și al vijeliei, adică tocmai acei monștri îm potriva cărora Geții aruncau săgețile lor. Că Dacii considerau furtuna ca un semn rău pentru ei, se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai curat, forma dualismului religiei eranice. Zamolxis, după tradiția culeasă de Herodot la Grecii Pontului-Euxin, ar fi fost «un sclav din Samos și robul lui Pitagoras, de unde fiind eliberat și adunându-și mari bogății, se întoarse în țara sa. În timp ce Tracii, afundați în neștiință, duceau un trai mișelesc, Zamolxis învățase felul de viață al Ionienilor și deprinsese moravuri mai blânde decât acele ale patriei sale, fie prin relațiunile ce le avuseseră cu Grecii, fie prin învățăturile lui Pitagoras. Întors în patria
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de toate bunurile dorite; pe când îi învăța astfel, puse să i se zidească în taină o cameră subpământeană și când ea fu sfârșită, dispăru și se retrase în acea ascunzătoare, unde trăi timp de trei ani. În tot acest răstimp Tracii îl plângeau, ca pe un mort; dar în al patrule an el reapăru, întărind astfel el însuși cele ce învățase pe compatrioții săi.» În această tradițiune, transmisă lui Herodot de către Grecii cetăților Pontului, trebuie să deosebim două părți: una de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
care făgăduia nemurirea celor ce o împărtășiau, trebuia să pună oarecare condiții închinătorilor ei. Aceste condiții par a se fi referit mai ales la cumpătarea în mâncăruri si băutură, la înfrânarea de la viciul beției, pe care l-am cunoscut la Traci ca păcat național. De acea Zamolxis întrunea pe ucenicii lui la niște ospețe, de unde carnea era cu desăvârșire îndepărtată și fără îndoială că și vinul trebuia să fie alungat, întrucât găsim mai târziu pe Deceneus întrebuințând, pentru a ajunge la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
De unde venea oare la Geți și mai târziu la Daci o accentuare atât de energică a ideei nemuririi? Această idee alcătuia fondul religiunei tuturor popoarelor de rasă tracică din care am văzut că Geții și Dacii făceau parte întregitoare. La Traci zeul național era Sabazius, numele trac al zeului aric universal, care la Greci se numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei, al vinului și inspirațiunii profetice. În misteriile sale se reprezentau scenele simbolice ale morții și învierea naturii, care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de unde în sfârșit trece condusă de bunul ei înger în sala banchetului celor trecuți prin dreapta judecată. O inscripțiune găsită de Dl. Heuzey în Macedonia ne arată și mai clar că această învățătură a nemuririi era o credință națională la Traci. Inscripția spune că: «durerile mele mari nu te ripesc de la moarte, deși pierderea unui fiu îmi dă îndeajuns dreptul de a plânge.» Se vede deci că era o inscripțiune pusă de un părinte, mai curând o mamă, pe mormântul copilului
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Mai departe ea urmează: «și cu toate aceste, reînnoit în ființa ta, tu trăiesti în câmpiile Elisee. Așa este decretat de zei să trăiască sub formă eternă acela care a binemeritat de lumina divină.» Din toate aceste rezultă îndestul că Tracii, având ca zeul lor național pe Sabazius, care nu era altul decît Dionisos, și că acest zeu fiind cel mai în onoare la ei, urma numaidecât ca nota caracteristică din cultul acestui zeu, ideea nemuririi, să fie mai cu putere
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
zeul lor național pe Sabazius, care nu era altul decît Dionisos, și că acest zeu fiind cel mai în onoare la ei, urma numaidecât ca nota caracteristică din cultul acestui zeu, ideea nemuririi, să fie mai cu putere accentuată la Traci, notă care fu apoi ridicată de Geți la principiul fundamental al religiunei lor, în doctrina lui Zamolxis. Această idee însă era deosebită de metempsicoza lui Platon și a Egiptenilor, întrucât metempsicoza admitea putința curățirii sufletului prin trecerea sa în corpul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
din Macedonia, căci «la botezul unui prunc, femeile bătrâne plâng, având în vedere nefericirile ce îl așteaptă în viață, după ce se face om.» Un asemene obicei este atât de caracteristic încât nu ne îndoim că el este o rămășiță de la Traci, peste care se așternu mai târziu pătura Românilor din Macedonia. Obiceiul arătat nu se regăsește la Românii de la nordul Dunării, ceea ce ar fi îndestul de extraordinar, în cazul când Românii de aici ar fi niște emigranți veniți de peste Dunăre. Ce
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
câștigarea acesteia, așa și religiunea lui Zamolxis dădu naștere unei clase de oameni ce se abțineau de la mai multe din plăcerile acestei lumi, unei clase de călugări. Aceștia nu mâncau carne și trăiau în celibat; ei purtau la Geți și Traci numele de Ctiști, iar la Daci acel de Poliști. Printre acești călugări se vede că circulă o idee încă mai severă a doctrinei lui Zamolxis, care o apropie chiar de nirvana lui Buda. Pomponius Mela ne spune anume că: «disprețul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]