40,127 matches
-
Mircea Iorgulescu " Se poate presupune că viitorul literar al României, ca și al altor țări, este rezervat fuziunii între vechiul fond tradițional și sentimentele sociale născute în cursul enormelor convulsii contemporane" . Așa se încheie prefața unei antologii de literatură română apărute în Franța. Sau, mai exact, așa se încheia, fiindcă este o antologie apărută acum 85 de ani, în 1920. Se numește
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
Gabriel Liiceanu Vineri 3 iunie 2005, la Târgul de Carte de la București, a avut loc lansarea volumului II al Jurnalului lui Mircea Cărtărescu. Cu gândul de a evita rutina tradițională a acestor manifestări culturale, am preferat varianta ludică a unei parodii literare: mi-am imaginat cum ar arăta pagina din volumul III al Jurnalului lui Cărtărescu dedicată evenimentului la care aveau să participe autorul cărții, Ioana Pârvulescu și eu însumi
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
prozatorului, Periscop (Editura Eminescu, 2003), este foarte prezent și etnologul, cu evocarea anilor în care a fost cercetător la institutul bucureștean, ani în care, cum scrie el, duhul răului coborâse asupra tuturor, ani în care oficialitățile comuniste decretau că obiceiurile tradiționale împiedică formarea omului nou și, în consecință, trebuie să fie inventate alte obiceiuri, la naștere și la înmormântare, dar și ani în care institutul era reprezentat de personalități precum Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Adrian Fochi, Al. I. Amzulescu, Mariana Kahane
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
cărți ale sale sunt rezultatul preocupărilor etnologului. Prima, Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor lumii de azi (Compania, 2003, 317 p.), cuprinde, grupate în secțiunile Folclorul familiei, Povestiri cu stafii și alte spirite, Povestiri istorice, Legende urbane și Povestiri tradiționale, scurte povestiri, unele amuzante, altele relatând întâmplări dramatice, colportate de tineri instruiți și culese de studenții de la Providence ai profesorului. Sunt povestiri care "pornesc de la întâmplări reale sau doar imaginate, întotdeauna plauzibile, reflectând mentalitatea și anxietățile omului modern în fața unor
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
atenție dintotdeauna - din nou greșit, vârsta obiectului de studiu abia dacă a sărit de două secole, iar la noi și mai puțin etc." Creația populară fiind un sistem cultural coerent, îi sunt examinate, în mari capitole despre folclorul obiceiurilor, folclorul tradițional și folclorul urban, originea, aria geografică, funcțiile și modificările în timp în raport de mutațiile sociale. Se propun, în mai toate secțiunile studiului, clarificări, reașezări, interpretări, priorități, iar demersul critic, lucid, precizează de la început că domeniul nu este alcătuit, cum
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
pe câteva clădiri centrale din oraș, în litere de o șchioapă, albăstrui, meșterite din ditamai tuburile cu neon. Sau fi-vom noi oare denumiți ,prima generație a plasticului"? De ce nu, din moment ce pe la sfârșitul anilor '50 și începutul deceniului următor, produsele tradiționale din lemn, textile și metal au început a fi dublate, apoi înlocuite, de copiile lor dintr-un plastic la început extrem de urât, apoi tot mai acceptabil. Dar prima minirevoluție a fost aceea a pixurilor: nici nu vă puteți imagina ce
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
și semnificațiile romanului Adio, Europa! sunt, acum, mai ușor descifrabile. Ion D. Sîrbu, identificat cu poporul lui, are sentimentul puternic, stăruitor că România a fost abandonată și că deci conaționalilor săi nu le rămâne altceva decât să se resemneze, cu tradiționalul fatalism autohton. Tradițiile înseși au fost pervertite, la fel elementele de vocabular și cele de "sintaxă" axiologică. Pe fundalul dezastrului general, prezentat oficial ca o suită neîntreruptă de succese și împliniri "mărețe", singura speranță a populației constă în "freaticul nostru
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
de fond", cît și metapoezia, prin întrebările asupra textului poetic modern, Nichita nu va suna niciodată la telefonul lăsat de Ion Barbu. Nimic aproape din ceea ce a reușit tînărul poet să creeze în anii '50 ca adevărată poezie, fie ea tradițională, modernă ori postmodernă, nu a putut fi tipărit. Cîntece, parodii, balade, poeme întregi cu variantele lor au devenit toate "literatură de sertar". Scrise cu conștiința dramatică a imposibilității publicării lor, căci cu certitudine ele nu puteau trece de barierele ideologiei
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
demonologice, oferă și surprize, prin caracterul inedit al unor "piese". Aflăm, astfel, că bis (v. imobilul 302 bis) înseamnă în ucraineană diavol, că miercurea (ziua ofensivei diavolești asupra Moscovei) reprezintă în folclorul religios răsăritean ziua căderii îngerilor răzvrătiți și ziua tradițională în care dracii se trezesc din amorțire și sunt buni de muncă, că, în aceeași sursă folclorică, se găsește și semnificația uleiului de floarea-soarelui vărsat de Annușka, pe care alunecă Berlioz și-și găsește sfârșitul, căci sufletele, în drum spre
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
printre cuvinte deloc lejer / împrejurul unei realități / înfiorător de tenace / dacă mă atenționează fervent / că mă aflu la o distanță / de tușă” (Comunicare). Relația poetului cu exteriorul este una de revoltă în fața mizeriei sociale și morale contemporane, în care valorile tradiționale au fost pulverizate. Retractil la relațiile sociale nefaste creației artistice, poetul își exersează singurătatea pe calea meditației. I se pare că trăiește pe un ring de box și: „că sunt mereu la podea/ numărat/ dar cum să renunț/ mă amestec
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
O serie de poeme cu dedicații, reflectă prețuirea de care se bucură în ochii poetului, anumite persoane și personalități române. O notă aparte o constituie cele 15 „Reflecții” alcătuite din câte 3 versuri, chiar și 2, la fel ca poeziile tradiționale japoneze, cu formă fixă, numite haiku, ultima fiind alcătuită din 4 versuri: „...percep / Culorile înțepenite / Gândurile răzvrătite”; „...văd / Razele fierbinți de soare / Valurile reci de mare”; „...regret / timpul pierdut / făr’ de-nceput!”; „...iubesc / făr’ să cerșesc / Raiul ceresc”; „...scriu / cioplind
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea Malvinei Madar Iederan. A contribuit
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
tonale între o literatură de porthart, pe o constantă a frustrărilor și a umilințelor unor întregi generații de recruți, și o proză care păstrează încă ceva din încrâncenarea culmilor Vrancei și misterul nedezlegat al transhumanței mioritice, un modus vivendi local, tradițional și cu un brand cu totul specific unei lumi învăluite în taine și legende, peste care timpul nu vrea să treacă. Prozatorul rămâne prins în chingile unei geografii sentimentale, de care nici nu încearcă să se elibereze decât pe notele
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
narațiune pentru protretul fizic sau moral și recurge la structuri lingvistice lexicale cu valențe tipologice definitorii. De pildă, șarjează cu un fel de neaoșism pentru lumea satului românesc de prin anii ’50-’60, din perioada asaltului politicii comuniste asupra stabilității tradiționale rurale, când țăranul a fost forțat. Oprimat și umilit, ca să renunțe la pământul, boii, plugul și grapa, simboluri ale libertății și demnității sale, pentru a intra în așa-zisele întovărășiri agricole și apoi în G.A.C.-urile de tristă amintire
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
române, cu tot cortegiul lor de umilințe, de mizerii și de ticuri și inutilități cazone, de la comportamentul absurd al gradaților, sergenții și caporalii în criză de autoritate, până la ifosele și suficiența ofițerilor inculți și tembeli, figuri sinistre de Moș Teacă tradiționali, și până la condițiile înjositoare de minim confort, ordonat și în litera regulamentelor și ordinelor militare aflate sub semnul absurdului și al unei minime decențe: Plutonul, cu bucile albe și goale, năvăli ca o avalanșă prin ușa ușor deschisă a sălii
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
I venea Domn al Principatelor Române Unite. Cuvântul este francez, înseamnă „trezire“ și definește obiceiul de a veni acasă, după slujba religioasă de la miezul nopții, pentru a încheia postul cu o masă dătătoare de energie. Masa de la miezul nopții adună, tradițional, părinții, copiii și bunicii, fiind un ritual de ospitalitate intim, găzduit de căminul familial. Tradiția era ca revelionul să fie o petrecere mai lungă, peste timpul obișnuit acordat unei cine. În unele țări, revelion se numește și masa din Ajunul
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari, maramureșene - fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea agroturistică Butuceni, de 3 stele, oferind ”gastronomia tradițională, terapie anti-stres în mijlocul naturii”...și ofertele continuă ...Simt atmosfera de casă părintească... Spuneam, că satul face parte din patrimoniul național istoric, păstrând vestigii culturale cu 30 de mii de ani în urmă, cu ruinele cetății Geto-Dacice, cu mânăstirea rupestră,cu
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
probabil o transcriere a epitetului de căciulari, căci am văzut că ei purtau căciulile cu vârful întors așa cum întâlnim la dacii de pe columna lui Traian, la zeul „persan” Mithra și alte monumente clasice, obicei păstrat până în vremurile noastre în portul tradițional al românilor. Încă de demult, reprezentați pe vechile monumente, îi găsim pe arimaspi purtând o căciulă cu vârful îndoit în față, o cămașă lungă ce le trece până dincolo de genunchi și un fel de ismene sau pantaloni mai strâmți (anaxyrides
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
germeni de organizare socială provocînd scăpătarea rapidă a marilor boieri români. În coliziunea dintre aceste două tipuri radical diferite de modus vivendi - pe de o parte, negustorul sau cămătarul dinamic și întreprinzător și, pe de altă parte, moșierul static și tradițional - cîștig de cauză a avut cel înzestrat cu o putere de adaptare mai mare: marii proprietari au fost ruinați, iar negustorilor și cămătarilor li s-au alăturat micii boieri, adică tocmai cei care vedeau în mercantilismul cămătarilor și în liberalismul
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
înalte de pînă la 400 de metri, împădurite, nelocuite, sau simple stînci ieșind din apă. Vapoarele se înghesuie la mal, se sare din punte în punte, ca la Lepanto. Un astfel de vas, echipat cu motor dar avînd și pînze tradiționale, ne-a dus printre aceste magnifice și inexplicabile coline ieșite din mare. Ha Long - Baia Dragonilor - are pe insulele mai mari peșteri uriașe, extinse pe verticală la zeci de metri. Sînt iluminate, amenajate, pot fi vizitate cu uimire pentru hornurile
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
literar cu instrumentele criticului, atent la concretul operei și preocupat, totodată, să identifice structuri de adâncime: "Dacă în Zmeura de câmpie există o incertitudine în ceea ce-l privește ca personaj, în Zodia scafandrului Zare Popescu își capătă profilul de personaj tradițional. Relațiile sale cu textul sunt clasice. Ar fi un personaj și atât dacă nu i-am ști istoria romanescă zbuciumată. În general, acest roman autobiografic folosește rețete consacrate de confesiune (jurnalul, metatexte cu efect lămuritor, și nu ambiguizant). Primul, Zare
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
autobiografic folosește rețete consacrate de confesiune (jurnalul, metatexte cu efect lămuritor, și nu ambiguizant). Primul, Zare Popescu, schimbă perspectiva acestui tip de biografism - el atrage atenția că experimentul nu a dispărut, ci s-a transformat în sondare calculată, cu arme tradiționale." (pp. 100-101). Acesta fiind nivelul cel mai înalt, aproape tot restul volumului e o cădere continuă, un picaj care nu se mai termină. Așa cum nu face distincție între "loisir și studiu", comentatorul ajunge să nu mai vadă vreo diferență între
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
Tudorel Urian Roxana Sicoe-Tirea nu este una dintre vedetele celei mai noi generații poetice. Nu i-am văzut numele pe listele de pariuri literare privind viitorul poetic al "Generației 2000" (cu siguranță, ar merita), nu participă la tradiționalele colocvii ale tinerilor scriitori, necum la emisiuni radio sau de televiziune, ideile sale estetice nu își fac loc decât sporadic în paginile celor mai prestigioase reviste literare. Aceasta în pofida faptului că poezia Roxanei Sicoe-Tirea (n. 1981, dublă licențiată - a absolvit
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
e vorba de o metaforă în care s-a păstrat un sens mai vechi al cuvîntului slav - de spațiu de depozitare -, comparînd pușcăria cu pușculița. Ideea e destul de ingenioasă, dar textele vechi par s-o infirme, întărind-o pe cea tradițională: într-o jalbă din "1794, noiemvrie 21", Dima din Tîrgoviște povestește despre un hoț care "acum se află aici la închisoarea pușcăriei" (L. Livadă-Cadeschi, L. Vlad, Departamentul de cremenalion, p. 95). Ceea ce azi ar fi un pleonasm constituia o precizare
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
simpatia oportunistă sau antipatia spiritului de frondă. Și cu toate că tema cărții este una punctuală - discriminarea pe care o au de îndurat femeile care își asumă rolul de unic părinte al copiilor lor, discriminare impusă de tiparul patriarhal al unei societăți tradiționale cum este cea românească -, cu toate acestea Familia monoparentală conține în subsidiar toate elementele teoriei feministe. Autoarea își definește precis conceptele de bază de care face uz în lucrarea domniei sale: familie monoparentală, drepturile părinților naturali, discriminarea de gen, dependența de
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]