1,017 matches
-
experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste: - revigorarea temelor identitare, legate de existența rustică, de condiția țăranului: satul, familia, salvarea prin credință, iubirea și datoria, războiul/jertfa în războiul întregirii neamului, urmările nefaste ale dezrădăcinării, orașul ca cetate a pierzaniei etc. - viziune prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
are încă o încredere nedisimulată în clasicism, nu și-l asumă cu servilism, fiind capabil să atace convențiile atunci când acestea i se par iraționale. În acest sens, este ilustrativă afirmația lui Ion Zamfirescu: "Avem de-a face, nu cu un tradiționalism înghețat, dogmatic, ci cu unul viu, receptiv, de natură să reprezinte și o frână, și un îndemn critic înspre noi orizonturi și agregări."164 Această suplețe în gândire se observă încă din primele rânduri prin care se surprinde problematica abordării
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
neacceptarea economiei liberale care respinge poporul în numele profitului și al individualismului; găsim de asemeni atașamentul față de Papă, dorința de a readuce la viață asociațiile și grupurile intermediare și o serie de preocupări sociale puternice. Creștin-democrații au putut deci găsi în tradiționalism ocazii pentru a-și aprofunda propria gîndire. Ei au putut să-și extragă de aici observațiile pe baza unei gîndiri politice bazate pe credință (Metternich nu vorbea chiar el, apropo de Lamennais, despre o "religie politică?"8), și experiența angajării
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
lecție generală din acest caz particular. Pe de altă parte, catolicii belgieni s-au simțit revigorați de ideile lui. Născut în 1782 la Saint-Malo, acest preot hirotonisit în 1816, imediat după Restaurație, a fost în primul rînd un campion al tradiționalismului, un reprezentant de marcă al concepțiilor contrarevoluționare. Fiind dezamăgit de Restaurație, recuzînd atît indiferența Statului în ceea ce privește religia, cît și galicanismul, el a cunoscut o evoluție pe care o cunoscuse anterior baronul Ferdinand d'Eckstein: acest israelit de origine daneză dar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sînul Bisericii catolice, după cum o demonstrează deciziile Conciliului Vatican II privind libertatea religiei. Dar democrația creștină își are rădăcinile în egală măsură și în cealaltă tradiție, a catolicismului intransigent. Intransigența Catolicismul intransigent este o replică dată liberalismului. Avîndu-și rădăcinile în tradiționalism, el își extrage vitalitatea din trezirea spiritului religios de la începutul secolului al XIX-lea: fervoarea cucerniciei populare, amploarea pelerinajelor, înflorirea ordinelor și a congregațiilor religioase, înmulțirea acțiunilor care implicau un militantism laic foarte dezvoltat în unele regiuni unde se putea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de Trento, Monseniorul Celestino Endrici, el a condus din 1905 ziarul La Voce cattolica (devenit în 1906 Il Trentino). În Spania, după eșecul programului Partidului Catolic al lui Alejandro Pidal y Mon între 1881-1882, catolicismul a rămas dominat de un tradiționalism autoritar, o nostalgie vie a carlismului, ce caracteriza majoritatea episcopilor și preoților fideli legitimității dinastice. Totuși, un puternic curent intransigent, ultramontan, care se proclama "integrist", se detașa de revendicările carliste. Acesta era reprezentat de un preot catalan, Felix Sardá y
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
poporului la viața publică, înmulțirea curentelor separatiste și federaliste și faptul că, adaugă el, "aventurile totalitare devin dificile dacă nu chiar imposibile". Aceste judecăți preluate de la DCI sînt reprezentative pentru gîndirea creștin-democrată în materie de regionalizare. Ea îi datorează mult tradiționalismului, gîndirii contrarevoluționare și catolicismului social: Vogelsang în Austria, Ketteler în Germania, Taparelli D'Azeglio în Italia, La Tour du Pin în Franța au acordat cea mai mare importanță organizării regiunilor, ca acțiune ce comportă o reformă a Statului. În lucrarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
tehnocrați și catolici, ca Alberto Ullastres, ministru al Comerțului în 1957, sau Marino Navarro Rubio numit la Finanțe. Acest catolicism național avea să creeze Spaniei condițiile unei dezvoltări economice remarcabile 14. Dar această îmbinare între capitalism și catolicismul provenit din tradiționalism, sub egida unui pragmatism tehnocratic, nu a favorizat deloc democrația creștină. Chiar dacă, începînd cu anul 1960, Biserica, datorită reînnoirii naturale a clerului și a episcopatului prin Ioan al XXIII-lea și Paul al VI-lea, s-a distanțat de regim
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și au fost disprețuiți, evreii formau o minoritate relativ privilegiată acolo unde erau tolerați. Considerată o corporație ca alte corporații, statutul ei era fixat printr-o combinație de promulgări legale și de cutume existente din timpuri imemoriale și păstrate în virtutea tradiționalismului medieval. Rupturile se produceau în contexte foarte precise. Evreii erau, în realitate, tributari alianței lor de fapt cu puterile momentului. În perioadele de schimbare, asta nu putea decât să-i fragilizeze, făcând din ei prada predilectă a forțelor în ascensiune
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
un nou "om nou", sau poate autorul prevedea o eră post-umană. L-o fi citit pe Michel Foucault... Adevărul e că ideologia americană și-a găsit repede noi dușmani, în fundamentalismul islamic, în comu nismul capitalist chinez sau în reînviatul tradiționalism pravoslavnic rus, așa că democrația de piață americană a avut continuu ce macera, provocînd războaie devastatoare și inutile și intrînd ea însăși într-o criză structurală din care încă nu se știe cum va ieși. Fukuyama se recomanda drept un post-hegelian
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
India". Câteva au menționat chiar planuri de întoarcere în India. Transnațională sau multiculturală, identitatea etnică pe care indienii asiatici din Statele Unite și-au dezvoltat-o este una hibridă. S, inginer software la o companie aeriană, a subliniat că standardele de tradiționalism ale indienilor asiatici americani nu mai sunt aceleași cu cele existente în India. În America, acestea sunt mult mai laxe și au un specific local distinct. Acest aspect al vieții femeilor, combinat cu lipsa lor declarată de interes pentru asimilare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
o acțiune de tip comunitar, n.n.] - spune D. Sandu (2005, p. 9) - este un fenomen relativ rar, asociat mai degrabă cu situațiile de viață socială de tip tradițional sau cu calamități, crize. În grupurile sociale cu un grad redus de tradiționalism și în situații normale de viață, problema care se pune este cea a implicării unei părți a membrilor grupului. Câți anume nu contează. Important este ca ei să lucreze în folosul comunității. Totuși, dacă se trece dincolo de granița dintre „ceea ce
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în cuib". Dar în acest context nu lipsește aspirația spre perfecțiune: Dacă aș fi eu Dumnezeu/ stăpânul rugăciunii bisericilor goale/ aș crea o lume după capul meu/ în care gândul serii să nu se mai răscoale". Matei Gavril evoluează "de la tradiționalismul senzualizat al versurilor de debut la estetismul întrucâtva prerafaelit al poeziilor de acum"2. Volumul "Glorie" (1969) adâncește simbolul culorii albastre pasiune rece, culoarea vine cu elemente pure, iubita are gâtul ca o creangă albastră, lebedele plutesc pe lacuri înghețate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
În care un pictor lucrează cu sânge/ tablouri cețoase și busturi cu sânge" ("Noi suntem muzeul"). Ion Gheorghe este un poet la care viziunea modernă se îmbină cu tradiția. Intențiile sale sunt transcrise după sugestiile picturii, ale expresionismului, suprarealismului sau tradiționalismului, în funcție de impetuozitățile dictate de spirit. Ion Gheorghe este un colorist cu armonii încântătoare, într-o diversitate contradictorie de stiluri de la un volum la altul. În "Zoosophia", procedeul este cel al jocului arghezian în care ca și la autorul Tabletelor din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a vieții moderne; reprezentanți: Ion Minulescu (Romanțe pentru mai târziu, 1908), Traian Demetrescu, Emil Isac, Nicolae Davidescu. - A treia etapă (1914-1920): apogeul simbolismului românesc atins prin creația bacoviană (Plumb, 1916) coincide cu declinul curentului, concurat de mișcări avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3.1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism definește în literatură
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conceptualizate, ci intuirea notei fundamentale a discursului artistic, a lecturilor stratificate (critică impresionistă). - Reprezentanți: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Emil Botta, Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, George Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ci intuirea notei fundamentale a discursului artistic, a lecturilor stratificate (critică impresionistă). - Reprezentanți: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Emil Botta, Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, George Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste: - revigorarea temelor identitare, legate de existența rustică, de condiția țăranului: satul, familia, salvarea prin credință, iubirea și datoria, războiul/jertfa în războiul întregirii neamului, urmările nefaste ale dezrădăcinării, orașul ca cetate a pierzaniei etc. - viziune prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Berlin, Aufbau-Verlag, 1956, pp. 672-673). 5 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 54. Aici, autorul face distincția între "iluminismul dogmatic și raționalist" și "iluminismul istorist". 6 Ibid., p. 53. Aici Schnädelbach citează o serie de orientări istoriste conservatoare, al căror tradiționalism le-a făcut să devină "principala formă de conștiință din Germania, mult după apariția istorismului": "Școala romantică" (începând cu Hamann, Herder, Fr. Schlegel etc.), "Școala istorică juridică" (mai ales Savigny) și "Școala teologică de la Tübingen". Totodată, autorul admite ideea lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Gandolfi, ed. 2, Milano-Dott. A. Giuffre Editore, 2001. II. ARTICOLE. NOTE. STUDII Albu, I., Man, A., "Unitatea terminologiei latine, cu referire specială la adagiile "pacta sunt servanda" și "rebus sic stantibus"", în Dreptul nr. 2/1996. Angheni, S., "Dreptul comercial între tradiționalism și modernism", în Curierul Judiciar nr.9/2010. Belu Magdo, M.-L., "Clauzele abuzive în contractele încheiate între comercianți și consumatori", în R.D.C., nr. 12/2006. Bogdan, C., Olteanu, S., "Analiză a practicii judiciare prin prisma dreptului instanței judecătorești de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a cărții este dedicată studiului operei. Împrejurările tragice în care și-a sfârșit viața V. Voiculescu, dar și tardiva receptare critică a poeziei și prozei acestuia, i-au adus laurii unui succes postum. Contextul nefavorabil al debutului sub semnul corifeilor tradiționalismului, va îngreuna încă din start decolarea poetului spre zona de originalitate, în cele din urmă dobândită prin volumul "Poeme cu îngeri" (1927), urmat de "Destin", "Urcuș", "Întrezăriri", cărți axate pe tema destinului, al artistului și al omului. Ortodoxist, pastelist, eticist
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Maniu, D. Micu, Z. Ornea, Ion Pillat, Tudor Sandu, Mircea Scarlat, Vasile Voiculescu, Vrabie Ghe. (sic!, vina corecturii, evident), unii și în calitate de eseiști sau monografi ai gândirismului. Cartea lui Mircea A. Diaconu se coagulează în jurul a trei capitole: Modernism și tradiționalism, Poezia de la Gândirea, Constantele poeziei gîndiriste. Recunoscând și asumându-și impasul terminologic, autorul riscă să redeschidă controversa dintre modernism și tradiționalism (termeni folosiți uneori impropriu sau tendențios), id est orientarea europenizantă, lovinesciană și cea autohtonizantă (cu obârșia în semănătorism) care
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în calitate de eseiști sau monografi ai gândirismului. Cartea lui Mircea A. Diaconu se coagulează în jurul a trei capitole: Modernism și tradiționalism, Poezia de la Gândirea, Constantele poeziei gîndiriste. Recunoscând și asumându-și impasul terminologic, autorul riscă să redeschidă controversa dintre modernism și tradiționalism (termeni folosiți uneori impropriu sau tendențios), id est orientarea europenizantă, lovinesciană și cea autohtonizantă (cu obârșia în semănătorism) care și-au disputat vreme de douăzeci de ani trofeele artistico-literare. Departe de a cultiva aceleași valori la mare preț în "Semănătorul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]