902 matches
-
MURĂRAȘU, Dumitru (26. XI. 1896, Botoșani - 19. X. 1984, București), istoric literar și traducător. Este fiul Profirei (n. Gheorghiu) și al lui Haralamb Murărașu, preot. După absolvirea liceului (1915), intră în același an la Facultatea de Litere a Universității din București, pe care o întrerupe din cauza războiului, la care participă ca sublocotenent; o va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
DRAGOMIRESCU, Mihail (22.III.1868, Cucuieți-Plătărești, j. Ilfov - 25.XI.1942, București), estetician, teoretician și critic literar. A fost căsătorit cu Laura Dragomirescu, traducătoare. Fiu al învățătorului Moise Dragomirescu, D. și-a făcut studiile liceale la București, urmând primele două clase la Gimnaziul „Gheorghe Lazăr”, iar clasele următoare la „Sf. Sava”, absolvind în 1889. Își ia licența la Facultatea de Filosofie și Litere din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
Eminescu și ritmul cântecelor de copii); Bolliac, A.I. Candrea, T. Cipariu, Gr. Crețu (studii filologice despre româna veche); Densusianu, istoric al limbii române; Frollo, profesor de latină și traducător din antici; M. Gaster, Gröter, Lambrior, Laurian, Manliu, B. Marian (neobosit traducător din Spencer, Renan, Carman Sylva Gebet -, Ibsen, Flammarion, B. Constant Adolphe -, Richepin, Max Nordau, Maupassant, P. Bourget, Zola, Tolstoi, Gogol, Schiller, Nansen, Lermontov ș.a.); Pascu, Philippide, Aron Pumnul, susținător al grafiei fonetice; Sextil Pușcariu, aplecat asupra etimologiilor, însărcinat cu întocmirea
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
, Petru (23.XI.1905, Iași - 27.XI.1970, București), eseist, estetician, critic literar și traducător. Era cel de-al treilea copil al Elenei Comarnescu (n. Cernătescu), institutoare, și al lui Petru Comarnescu, funcționar; familia mamei se înrudea cu cea a mitropolitului cărturar Veniamin Costache. Face școala primară (1912-1916) și liceul la Iași (1916-1919, Liceul Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
CONSTANTINESCU, Pimen (27.VIII.1905, Plăinești, azi Dumbrăveni, j. Vrancea - 25.IV.1973, Sibiu), istoric literar și traducător. Elev, între 1917 și 1925, al secției moderne a Liceului „Unirea” din Focșani, unde i-a avut dascăli pe poeții I. M. Rașcu și Mihai I. Bantaș, C. urmează în continuare cursurile Facultății de Litere a Universității din București, specializându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
, Ana (19.II.1908, București - 24.IV.2001, București), istoric literar, traducătoare. Este fiica Anei (n. Rizu), profesoară, și a lui Alexandru Tomescu, funcționar. Urmează școala primară în particular, apoi liceul la Școala Centrală de Fete din București. Pleacă la Londra pentru studii universitare, absolvind Bedford College în 1932. Este și licențiată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
înnoitoare, deoarece militează pentru un învățământ modern și pentru înființarea de școli normale. Revista tipărește mai ales scrierile originale și traducerile directoarei, care era și o activă publicistă politică. Nuvelele și romanele ei sunt, în schimb, fără valoare literară. Ca traducătoare, dovedea un gust literar sigur (Malherbe, Hugo și Pușkin). În rubrica „Revista dramatică”, redactată tot de ea, se discută dramaturgia lui V. Alecsandri și se recomandă, din repertoriul universal, pentru a fi jucate la Teatrul Național, piese cu un conținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285322_a_286651]
-
PÂNZARU, Ioan (15.X.1950, Focșani), istoric și teoretician literar, traducător. Este fiul Aureliei Pânzaru (n. Scurtu), funcționară, și al lui Eniță Pânzaru, avocat, din 1941 prizonier în Rusia, apoi consilier juridic. Urmează cursurile primare și liceale la Focșani. Va absolvi în 1973, la Universitatea din București, Facultatea de Limbi Romanice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
POPESCU, Marian (8.IX.1952, București), critic și teoretician teatral, traducător. Este fiul Stelianei și al lui Gheorghe Popescu. Urmează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, a Universității din București, absolvită în 1976. În 2000 își ia doctoratul în filologie magna cum laude, la aceeași Universitate, cu teza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
, Angela (27.XI.1928, Băișești, j. Suceava - 29.XII.2000, București), istoric literar și traducătoare. Este fiica Ilenei (n. Sibeki) și a lui Gheorghe Preluca, învățători. Urmează cursurile Liceului Teoretic de Fete din Piatra Neamț între 1940 și 1947. Se înscrie la Universitatea din București, Facultatea de Filologie, secția limbi romanice (franceză), absolvind în 1951. Redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287576_a_288905]
-
VODĂ CĂPUȘAN, Maria (30.XII.1940, Timișoara), critic și teoretician literar, traducătoare. Este fiica Vioricăi Vodă (n. Iuga), actriță, strănepoată a lui George Barițiu, și a lui Ștefan Vodă, magistrat. A urmat la Cluj Liceul „George Coșbuc” (1953-1956) și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai”, absolvită în 1962. Obține doctoratul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
VÂRCIOROVEANU, Maria (1.XI.1930, Ploiești), polonistă, traducătoare. Este fiica Teodorei (n. Stănescu) și a lui Teodor Vârcioroveanu, tâmplar. A urmat școala primară la Ploiești (1937-1941), Liceul „Elena Doamna” din București (1941-1946) și din nou la Ploiești, Liceul „Despina Doamna” (1946-1950). În 1954 a absolvit Facultatea de Filologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290428_a_291757]
-
POPESCU, Elena Liliana (20.VII.1948, Turnu Măgurele), poetă și traducătoare. Este fiica Tudorei (n. Lupu) și a lui George Ioana, inspector bancar. Absolventă a Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău (1965), își ia licența la Facultatea de Matematică a Universității din București (1970), unde rămâne ca asistent universitar, devenind ulterior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
ȘANDRU MEHEDINȚI, Tudora (7.ÎI.1942, București), hispanista, traducătoare. Este fiica Tarquiniei (n. Stanciu) și a lui Dumitru Șandru, lingvist și folclorist. Urmează în București Liceul „Gh. Lazăr” (1956-1959) și Facultatea de Limbi Romanice, secția limba și literatura spaniolă (1959-1964), beneficiind ulterior și de câteva specializări în filologia spaniolă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
MAREȘ, Nicolae (18.IV.1938, Măgurele, j. Prahova), polonist și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Țenea) și al lui Dumitru Mareș, muncitor ceferist. Se înscrie la Universitatea din București (1959-1960) și își continuă studiile la Facultatea de Limba și Literatura Polonă în cadrul Universității din Varșovia (1961-1966). A îmbrățișat cariera diplomatică, îndeplinind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
italiană, între care două proprii: "In agguato" (1986), o rescriere a poemelor din "Pradă realului" (1980), și "Mito, fiaba, canto narrativo. Le trasformazioni dei generi letterari" (1986). Laureat al premiului internațional Eugenio Montale (1989) pentru opera sa de italienist și traducător, inclusiv al unui masiv volum de poezie italiană din secolul XX, Marin Mincu va continua și după 1990 să-și uimească publicul și prietenii italieni, nu și pe cei români, cu cărți precum "Eminescu e il romanticismo europeo" (1990), în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
DIACONESCU, Traian (14.VII.1939, Bălcești, j. Vâlcea), clasicist, istoric literar și traducător. Este fiul Mariei și al lui Savu Diaconescu, țărani. Urmează cursurile primare în satul natal, gimnaziul la Liceul „Ion Neculce” din București, iar cursurile liceale la Balș, județul Olt. Va absolvi în 1963 Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
să reflectăm serios la un lucru important: ce înseamna a traduce o operă fundamentală. Deși probabil știm cu toții că există o filozofie a traducerilor, studii teoretice sofisticate care dezbat problemă traducerii, la fel de probabil e că am ajuns să vedem în traducători persoane modeste, cu un profil intelectual oarecare. În timpul guvernului comunist, mai ales pe la începuturile lui, multi scriitori români valoroși și-au găsit un refugiu în traducere, în sens uman, ca formă de supraviețuire de la o zi la alta, dar și
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
caz unic (nu cunosc altul): am putut să-mi continui cariera poetică în America, unde, vă dați seama, nu se prea dau americanii în vînt după poezie și încă după o poezie care mai trebuie și tradusă! Am avut prieteni traducători, m-au tradus și mi-a apărut o poezie în- tr-un ziar foarte prestigios, "The New Yorker", o publicație care consacră. Și au început, conform principiului acelui "boule de neige", să curgă pe urmă una după alta ofertele, în cele
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
februarie 1783, în cadrul Lojii Adevărata Înțelegere din Viena. Dl Muntean consideră, pe bună dreptate, că acesta este primul document de limbă română vorbită pe care-l avem. Horea a rostit cuvîntul său în românește (deși știa și germana, și maghiara). Traducător i-a fost, tot un mason, din Bucovina. Notarul german al conferinței Lojei a reprodus cuvîntul cum l-a auzit, literă cu literă, fonetic, așadar fără să-l înțeleagă. Nu știm dacă istoricii au căzut de acord asupra acestui encomium
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
indignare și respect". Distanță istorică nu poate fi evitată: deși aparțin aceluiași secol XX, diferențele sînt majore, în cei cincizeci de ani petrecîndu-se numeroase și hotărîtoare schimbări de paradigmă. Spre deosebire de unchiul ei, autoarea nu a cunoscut direct umilințele antisemite; este traducătoare din limba engleză, născută la Paris dintr-un tata ce obținuse cetățenie franceză și o mamă care va fi naturalizata la doi ani de la nașterea fiicei. Multe lucruri a abandonat, multe altele i-au scăpat, inclusiv felul în care tatăl
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
reproduse după gravurile lui Ludwig Richter. Universul poveștilor lui Wilhelm și Jacob Grimm e minunat evocat și de ilustrațiile ediției cu care Editura Paralela 45 a salutat bicentenarul lor, încredințînd traducerea unor tinere germaniste Laura Mihăileasa și Simona Ionescu. Tinerele traducătoare au făcut o frumoasă selecție de vreo patruzeci de povești începînd cu „Cheița de aur” care deschide cufărul cu minunății și terminînd cu „Anii vieții”, care spune mult despre „profunzimea, înțelepciunea și demnitatea basmului veritabil”, despre care se vorbește în
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
aparent cuminte desen al primului mare artist protestant, Albrecht Dürer, „omul minunat” cum îl numea Luther. Este vorba de gravura cunoscută azi sub numele Der heilige Hieronymus im Gehäus (Sf. Ieronim în chilia sa, 1514), care îl înfățișează pe sfântul traducător al Bibliei înconjurat de clasicele simboluri iconografice. Numai că Dürer strecoară aici, în colțul din dreapta sus al gravurii, un obiect insolit care strică tot echilibrul simbolic al compoziției. Este vorba de un dovleac uriaș care atârnă deasupra capului sfântului traducător
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
traducător al Bibliei înconjurat de clasicele simboluri iconografice. Numai că Dürer strecoară aici, în colțul din dreapta sus al gravurii, un obiect insolit care strică tot echilibrul simbolic al compoziției. Este vorba de un dovleac uriaș care atârnă deasupra capului sfântului traducător. Obiectul este unic în tratarea temei Chilia Sf. Ieronim, altfel foarte populară printre pictorii renascentiști. S-au încercat felurite și fanteziste interpretări, dar toate nu au putut explica simbolismul dovleacului uriaș, atârnat de grinda chiliei unui sfânt și erudit traducător
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
peiorativ de cap-dedovleac. În limba germană ‘cap de dovleac’ (Kürbiskopf) permite și un interesant joc de cuvinte, cu trimitere directă la Bischof, ‘episcop’. Gluma trebuie să îi fi părut lui Dürer suficient de expresivă în a sublinia păcatele unui episcop traducător al Bibliei. Cât despre erorile de traducere ale Sf. Ieronim, criticate de Erasmus, vom aminti aici doar traducerea greșită a ebr. anan, «vrăjitorie», care ajunge în Biblia ieronimică observatio somniorum, ‘observare a viselor’, o eroare ce a diabolizat pentru mai
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]