21,550 matches
-
dar mereu mai încet, ritmul / a devenit cronic, lent ș.ț nimic nu te mai lovește ai trecut dincolo fără să știi". (Ritmul, un macho cu țigara ăn gură) |n aceste versuri iese la suprafață o oarecare instabilitate a discursului tradusă printr-o lehamite a căutării, printr-o resemnare, de altfel, mărturisită direct de câteva ori, mai ales în poemele insuficienței de gen: ,ce sunt acum, la bătrânețe? bărbat sau femei? îmi place să mă îndrept / nerăbdătoare spre dezastru sau îmi
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
Paviș (n. 1929), un scriitor "tare în cărți dar mai tare în judecată", este autorul unei esențiale Istorii a literaturii sîrbe în patru volume: literatura sîrbă veche, barocul, preromantismul și clasicismul, lucrare de referință în slavistica mondială și nu numai, tradusă în numeroase limbi. Istoria aceasta este ea însăși un roman care reabilitează memoria scrisă a națiunii sîrbe. De altfel, toată proza lui Paviș trădează o uriașă experiență lingvistică, scriitorul mărturisind că atunci cînd scrie îi are în față pe scriitorii
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
Dan Dediu Un recent simpozion organizat la Berlin, în incinta GEMA (Societatea germană a drepturilor de autor), s-a numit „Ernste Musik in der Spaßgesselschaft des 21.Jahrhunderts“, ceea ce s-ar putea traduce cam așa: Muzica serioasă în societatea hedonistă a secolului 21. Problema fundamentală a simpozionului a fost marginalizarea muzicii contemporane serioase și inexistența vreunei influențe a acesteia asupra societății actuale. Faptul că rolul compozitorului s-a diminuat în ultimii 30 de
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
foarte stabil. Contrastul față de primul roman se profilează din- tr-o altă perspectivă, una occidentală, atlantică, dacă vreți. R.B.: Noua carte va apărea tot la Luchterhand Verlag ? C.H.: Da, tot acolo și mă bucur foarte mult că Muzica înghițită a fost tradusă și în limba română. Pentru mine este ceva minunat. Am sentimentul (același pe care l-am avut cînd i-am citit mamei mele fragmente din acest roman) că acum faptele, întîmplările pe care ea mi le-a povestit se reîntorc
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
Boom-ului devine un apărător hotărît al revoluției cubaneze, scrie articole de un marxism militant, care, însă nu transpare în cele mai bune romane ale sale din această perioadă, La muerte de Artemio Cruz, Aura, Cambio de piel. Capodopera sa, netradusă în românește, Terra Nostra a fost scrisă în 1975, după răcirea entuziasmului său marxist, în urma “cazului Padilla”. În continuare, Carlos Fuentes a scris alături de romane (Gringo viejo, Cristóbal Nonato, La Campaña), povestiri, teatru, eseuri, critică literară. Volumul En esto creo
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
rămășițele imperiului sovietic intern până în Africa există înspăimântător de mulți oameni al căror vocabular nu conține astfel de cuvinte. După cum o imensă parte a elitei occidentale se preface a nu cunoaște semnificația cuvintelor Islam și musulman. Într-o carte recent tradusă în românește, Vestul și restul (Humanitas, 2004), Roger Scruton pune punctul pe i: „Ismam și salaam — «supunere», «pace» și «siguranță» — derivă toate din verbul salima, al cărui înțeles primar este «a fi în siguranță», «nevătămat», sau «ireproșabil», dar care are
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
al valorilor în România comunistă a anilor ’50. O altă rubrică, „O samă de cuvinte“, face legătura cu o altfel de tradiție - istorică și națională (V. Pârvan, cronicile, Patericul, Învățăturile lui Neagoe Basarab). Mulți dintre poeții noștri moderni menționați sunt traduși în franceză (Lucian Blaga în nr. 3, Arghezi, V. Voiculescu și G. Bacovia în nr. 5, Ion Pillat în nr. 6), după cum sunt traduși în românește poeți francezi de către Virgil Ierunca (Pierre Jean Jouve în nr. 5 și 6, Pierre
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
națională (V. Pârvan, cronicile, Patericul, Învățăturile lui Neagoe Basarab). Mulți dintre poeții noștri moderni menționați sunt traduși în franceză (Lucian Blaga în nr. 3, Arghezi, V. Voiculescu și G. Bacovia în nr. 5, Ion Pillat în nr. 6), după cum sunt traduși în românește poeți francezi de către Virgil Ierunca (Pierre Jean Jouve în nr. 5 și 6, Pierre Emmanuel în nr. 6, Rene Char în nr. 7, Henri Michaux, Raymond Queneau și Francis Ponge în nr. 8), dar sunt preluate și traduceri
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
luciditate lingvistică și textuală, intertextualitatea și referințele culturale, lipsa de complexe în fața a ceea ce s-ar putea numi produse ale subculturii sînt elemente definitorii ale stilului său. O scriitură care duce cu gîndul la David Lodge și Jonathan Coe, scriitori traduși în limba română chiar de Radu Paraschivescu. Cartea lui Radu Paraschivescu are toate calitățile pentru a deveni best-seller: Cîrlig la realitate, umor debordant, referințe metaliterare ușor de descifrat chiar și pentru cititorii mai puțin instruiți. Ea este, simultan, proză satirică
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
fost procesele nazismului sau ale militarismului nipon, ci a unor responsabili care se făceau vinovați de crime de război sau crime împotriva umanității. Nici una din guvernările care s-au perindat din 1990 și pînă în 1994 nu a vrut să traducă în justiție miniștri de interne, comandanți de închisori, comandanți de lagăre, anchetatorii penali care se făceau vinovați de torturi, crime etc. Acum, mi se pare dificil de realizat... Mulți dintre ei au dispărut (Drăghici a fugit «cu voie» în Ungaria
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
o dramă din concurența dintre carte și computer. Textul rămâne text, chiar și scris pe nisip. Am citit, aproape tot ce-am citit, în limba română, dar am parcurs și cărți scrise în franceză (una, de André Frossard, am și tradus-o), engleză, italiană, rusă. M-a interesat înainte de toate literatura (cu toate genurile ei: poezie, proză, teatru, critică și istorie literară), ceea ce nu înseamnă că n-am deschis (uneori pentru a le studia cu atenție) și lucrări de filosofie, istorie
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
repetă în textul care mă vrea una cu pământul un sic ostentativ, trufaș, ce face și mai evidentă, printre însăilături, ironia răutăcioasă. Dacă și la subsolul nostru “obscur”, ca și la nivelul înalt și strălucitor al domnului Șușară, sic se traduce la fel, răspund: exact așa! Toate calificativele injurioase pe care mi le atribuie le trec în seama mirării ca o repulsie pe care i-am provocat-o criticului când mi-am arogat dreptul de a vorbi și eu sau tocmai
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
poetă, Lilian Faschinger a fost răsplătită, printre altele, cu prestigiosul premiu Klagenfurt. Este și autoare a mai multor scenarii și piese de teatru. Romanul Magdalena Sünderin (Picătoasa Magdalena), a cărui primă ediție a apărut în 1995, a fost de atunci tradus și publicat în șaisprezece țări. Cunoscutul cotidian britanic “The Guardian” l-a caracterizat drept “O admirabilă înlănțuire de pasiuni, umor și fabulație” iar “Washington Post’’ a scris despre el că e “o perfectă punere în scenă a unei acțiuni surprinzătoare
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
facultăți... Amintirea mea despre un eveniment vechi, evocat adesea, este, psihologic, reproducerea acestui eveniment, sau ecoul îndepărtat al ultimei povestiri (recit). Dar oare formula verbală ori scrisă în care el, evenimentul, se înfige, precum și imaginea prin care eu pot să traduc formula, sunt chiar atât de deosebite de actele obișnuite ale existenței ?... Ianuarie 2004. Abia acum, parcurgând notele acestui caiet jerpelit, îmi dau seama de travaliul interior neîntrerupt nici măcar de întâmplările teribile ale epocii ce aveau să schimbe gîndirea a generații
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
colecției timișorene Cum Patribus coordonate de Claudiu T. Arieșan, apărea prima ediție bilingvă integrală din cultura română a uneia dintre cele mai importante scrieri creștine latine de la începutul veacului al IV-lea - De mortibus persecutorum a lui Lactanțiu. Ea era tradusă și îngrijită chiar de coordonatorul colecției, care însoțise textul de un studiu introductiv amplu și foarte consistent, bazat însă pe o bibliografie cam învechită (p. 5-69), de note și comentarii substanțiale (p. 240264), dar și de Addenda nefirești de ridicole
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de înțeles ca, pe copertă și pe pagina de titlu, să fie folosită varianta binecunoscută în toată lumea științifică - Despre moartea persecutorilor -, dar nu ne explicăm de ce la p. 41 titlul Liber ad Donatum confessorem de mortibus persecutorum n-a fost tradus integral. A doua nedumerire privește diversele variante ale textului propuse de editorii anteriori, care apar sub semnătura lui Dragoș Mîrșanu, în Note (p. 163, 165, 166, 171, 178, 179, 182, 185, 188), nu sub cea a traducătorului - eventual, în leme
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Iovius, Herculius, egregius, perfectissimus. Cei din urmă ar fi trebuit explicați în note, la același tratament pretându-se și praeses, tradus corect prin „guvernator” (p. 55, 75<footnote Remarcăm aici că, în ediția lui Arieșan, expresia ex vicario praesidem e tradusă greșit prin „ajuns guvernator din deputat vicarial (sic!)” (p. 117); Cristian Bejan traduce corect: „din vicar a devenit guvernator de provincie” (p. 75). footnote>, 133), întrucât el desemna doar cea de-a treia poziție între categoriile de guvernatori din Imperiul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la același tratament pretându-se și praeses, tradus corect prin „guvernator” (p. 55, 75<footnote Remarcăm aici că, în ediția lui Arieșan, expresia ex vicario praesidem e tradusă greșit prin „ajuns guvernator din deputat vicarial (sic!)” (p. 117); Cristian Bejan traduce corect: „din vicar a devenit guvernator de provincie” (p. 75). footnote>, 133), întrucât el desemna doar cea de-a treia poziție între categoriile de guvernatori din Imperiul târziu, respectiv după consularis și corrector. Se întâlnesc și anumite inconsecvențe, pe care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
consecratio, realizat de pontifices, și dedicatio, care revenea, sub Republică, magistraților superiori (consuli, praetori) în calitatea lor de oameni politici și preoți, iar în timpul Imperiului, așadar, și în cazul de față - suveranului, imperator și pontifex maximus în acealși timp. Este tradusă neadecvat și formula armorum fabrica (7, 9 - p. 56), respectiv prin „fabrică de arme” (p. 57); mai nimerit ar fi fost „atelier de arme”. in partibus Orientis din 10, 1 e redat prin „în provinciile orientale” (p. 63); aceeași traducere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ediția Arieșan (p. 101), deși mai adecvat ar fi fost „în părțile Orientului”, ultimul termen desemnând dioceza Oriens (cf. 19, 6), cum explică în mod corect Arieșan în ediția sa la p. 246, nota 59. Vicani din 11, 1 e tradus, precum Arieșan (p. 101), prin „compatrioți” (p. 65). Ar fi fost de preferat „consăteni”, mama lui Galerius, Romula, fiind o locuitoare a zonelor rurale montane (cf. 11. 1). Ministri din 15, 2 este echivalent cu „diaconi” (p. 73) - același termen
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
137, 149, 155, 157, 159), Asclepius (33, 5 - p. 118) cu Esculap (p. 119; vezi și Indice, p. 235), Massilia (29, 7 - p. 110) cu Marsilia (p. 111) (care nu figurează la Indice), ripa Istrica (17, 4 - p. 78) e tradus „malul Dunării” (p. 79). O altă inconsecvență din traducere este legată de tratamentul diferit al toponimelor: dacă s-a păstrat forma Moesia (4, 3 - p. 51), Hispa nia (8, 3 - p. 59), Bithynia (10, 6 - p. 65; 36, 1 - p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
avem nici o îndoială - dl. Mîrșanu le-a preluat fără nici o justificare, întrucât, așa cum reiese din verificarea mențiunilor la opera istoricului latin din ediția domniei sale, acestea se reduc doar la cărțile I, II (cf. p. 33, nota 3; 191, nota 148), traduse în volumul I, și XXXIX (cf. p. 168, nota 19), tradusă în volumul IV; acestea au fost văzute? care este rostul celorlalte? Un caz similar: printre instrumentele de lucru figurează și „PIR = Prosopographia Imperii Romani Saec. I, II, III (sic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
întrucât, așa cum reiese din verificarea mențiunilor la opera istoricului latin din ediția domniei sale, acestea se reduc doar la cărțile I, II (cf. p. 33, nota 3; 191, nota 148), traduse în volumul I, și XXXIX (cf. p. 168, nota 19), tradusă în volumul IV; acestea au fost văzute? care este rostul celorlalte? Un caz similar: printre instrumentele de lucru figurează și „PIR = Prosopographia Imperii Romani Saec. I, II, III (sic!), editio altera, Berlin, 1 (1965), 2 (1967), 3 (1960), 4/3
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unor criterii unitare de editare, care să fie aplicate consecvent, nu face decât să impieteze asupra ediției de față. O ediție bilingvă cum e puțin probabil că vom vedea curând în România. Micul text al breviarului lui Festus, editat și tradus în italiană de Maria Luisa Fele, profesoară la Universitatea din Cagliari, beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei, a valorii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care îl alege sacerdos. Expresia sacerdos creatus a Pal[.]nis își găsește o bună analogie în relieful de la Londra, unde un anume Ulpius Silvanus, emeritus leg(ionis) II Aug(ustae), își încheie dedicația cu expresia factus Arausione, unde factus este tradus de Vermaseren ca appointed, confirmed - deci, un pater mitraic „renăscut” la Arausio. La fel, P. Aelius Artemidorus este sacerdos creatus într-o localitate din Dacia sau de aiurea și nu de către niște ipotetici palmireni. Un alt punct în care nu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]