1,471 matches
-
ce se articulează sinaptic în ganglionii previscerali. Nucleii de origine ai parasimpaticului cefalic (pupilar, salivar superior și inferior, lacrimomuconazal și cardiopneumoenteric) au fost menționați la trunchiul cerebral. De la nivelul lor pornesc fibrele preganglionare lungi, prevăzute cu teacă de mielină, pe traiectul nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de asemenea unele elemente vegetative de natură parasimpatică. I.2.1.15. Nervul oculomotor comun Filetele parasimpatice motorii emise de nucleul pupilar Edinger-Westphal al calotei pedunculare, merg pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de asemenea unele elemente vegetative de natură parasimpatică. I.2.1.15. Nervul oculomotor comun Filetele parasimpatice motorii emise de nucleul pupilar Edinger-Westphal al calotei pedunculare, merg pe traiectul acestuia până în orbită, unde se alătură ramurii destinate mușchiului micul oblic, de care se despart apoi, pentru a se articula în ganglionul oftalmic, de pe fața externă a nervului optic, cu fibrele postganglionare scurte ale nervilor ciliari. După ce străbat tunicile globului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la centrul cilio-spinal Budge pe calea simpaticului cervical superior. I.2.1.16. Facialul Conține în afara neuronilor motori și senzitivi, numeroase fibre parasimpatice secretorii plecate din nucleii lacrimo-muconazal și salivar superior ai punții. Fibrele vegetative ale nucleului lacrimo-muconazal merg pe traiectul facialului până la genunchiul acestuia, de unde trec apoi în marele pietros superficial și nervul vidian, pentru a se termina în ganglionul sfenopalatin (ganglionul Meckel) din fosa cu același nume. De aici pornesc fibre postganglionare care, prin intermediul nervului maxilar superior și ramurii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte din fibrele parasimpaticului cranian. În timp ce elementele nervoase somatice asigură doar motricitatea laringelui și sensibilitatea bazei limbii, faringelui și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau secretorie a majorității organelor toracice și abdominale, de la arborele traheobronșic până la colonul descendent. Traiectul lor lung cervico-toraco-abdominal compensează lipsa structurilor parasimpatice din regiunea dorsolombară. Fibrele vegetative ale vagului provin din nucleul dorsal, cardiopneumoenteric, situat în foseta laterală a bulbului, îndărătul olivei, sub planșeul ventriculului IV, de unde coboară prin gaura ruptă posterioară în spațiul retrostilian
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din coloana în torsadă Laruelle, situată la unirea cornului anterior cu comisura cenușie a măduvei și cuprinsă între cel de al V-lea segment lombar și conul terminal, ajung la organele pelviperineale pe două căi distincte: a) unele descind pe traiectul ramurilor anterioare ale nervilor II, III și IV sacrați, intrând în constituția nervilor pelvini (erector Eckart) și plexului hipogastric; b) altele se alătură nervului rușinos intern și plexului respectiv. După ce străbat plexurile corespunzătoare, aceste fibre fac sinapsă cu cel de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase aferente. Acestea aparțin fie celulelor senzitive din ganglionii spinali ai primelor cinci rădăcini posterioare ale măduvei dorsale D1-D5, fie acelora din ganglionul plexiform (nodos) al vagilor. În primul caz, fibrele aferente ajung la nivelul coarnelor posterioare ale măduvei pe traiectul nervilor cardiaci simpatici, traversând ganglionii laterovertebrali corespunzători (cervical mijlociu, inferior și toracali D1-D5), iar în cel de al doilea caz, se termină în nucleul fasciculului solitar din bulb (fig. 16). Prin intermediul acestuia, aferentele vagale influențează activitatea centrilor bulbari cardiovasculari și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu origine în măduva sacrată, alcătuiesc în ansamblul lor plexul erector Eckart. Împreună cu nervii splanhnici pelvini ce sfârșesc în ganglionul hipogastric și cele câteva ramuri plecate din simpaticul laterovertebral, aferentele parasimpatice sacrate formează plexul hipogastric inferior, din care derivă, cu traiect independent sau de-a lungul vaselor, plexurile secundare pelvine. Acestea poartă, în general, numele organelor pe care anatomic și funcțional le deservesc. Două din ele, plexul vezical și hemoroidal mijlociu, sunt comune ambelor sexe. Din plexul vezical, situat pe suprafața
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organele prevăzute cu funcții vegetative pornesc în permanență impulsuri aferente spre centrii vegetativi superiori, care reglează pe cale eferentă simpatico-parasimpatică nivelul la care acestea își desfășoară activitatea. Căile vegetative aferente sunt reprezentate de fibrele amielinice senzitive situate în majoritatea cazurilor pe traiectul nervilor vegetativi eferenți (motori). Nervii simpatici și parasimpatici sunt de fapt structuri nervoase mixte cu conținut vegetativ atât centrifug, cât și centripet. Astfel de nervi sunt splanhnicii, vagii, plexurile prevertebrale și perivasculare etc. În afara acestora, fibre vegetative aferente se găsesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inconștiente, viscerale, neputând fi diferențiate anatomic de acelea ale sensibilității somatice, au constituit mult timp obiectul unor păreri controversate. Două din teoriile emise s-au impus în literatura de specialitate. După cum admit existența unuia sau mai multor neuroni senzitivi pe traiectul căii aferente viscerale, acestea sunt cunoscute sub numele de teorie unicistă și pluralistă. Teoria unicistă, emisă de Koelliker și acceptată de majoritatea autorilor, susține că fibrele vegetative aferente aparțin celulei senzitive în T din ganglionii spinali și formațiunile ganglionare ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru a forma arcul reflex viscerosomatic, implicat în reflexele de apărare din cursul durerilor abdominale. Fibrele aferente vegetative ale nervilor cranieni, inclusiv nervii sinocarotidieni și endocardoaortici sunt, de asemenea, formate din terminații dendritice ale celulelor senzitive situate în ganglionii de pe traiectul acestora și prelungiri axonale spre nucleii de origine centrală, în cazul aferentelor vagale, de exemplu, celula senzitivă își are sediul în ganglionul jugular sau nodos, iar prelungirea axonală se termină în nucleul dorsal al vagului. Teoria pluralistă, susținută de Dogiel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plexului primar și se dispun între fața profundă a acestuia și stratul fibrelor musculare circulare cu care sunt paralele. Unele fibre nervoase ale plexului mienteric secundar se distribuie musculaturii circulare intestinale. Plexul terțiar este un reticul de fibre fine, cu traiect sinuos, dens anastomozate situat în profunzimea stratului muscular circular (1, 7, 8, 13, 14, 31). I.2.2.5. Plexul submucos Plexul submucos este continuu atât circumferențial, cât și axial, de-a lungul întregului tract digestiv toraco-abdominal, dar prezintă importante
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemului nervos autonom și intrinseci ale căror prelungiri nu părăsesc pereții intestinali. Neuroni aferenți extrinseci pot fi extra-parietointestinali și intra-parietointestinali. Din punct de vedere anatomic, neuronii extra-parietointestinali aparțin fie SNP parasimpatic și sunt situați în ganglionii jugular și nodos de pe traiectul nervului vag, fie SNP simpatic și au corpurile neuronale în ganglionii spinali toraco-lombo-sacrați. Neuronii extrinseci intra-parietointestinali sunt numiți și intestinofugali (IFAN), au corpurile neuronale atât în plexul mienteric, cât și în cel submucos, și reprezintă singura structură neuroenterică aferentă care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
preganglionare; medierea interneuronilor; difuziunea la nivelul ganglionului a unor substanțe transmițătoare; acțiunea unor produse locale (efect paracrin) sau printr-un răspuns local al unor substanțe produse la distanță (efect endocrin). În cazul căii eferente parasimpatice, fibrele preganglionare merg fie pe traiectul nervilor cranieni oculomotor (III), facial (VII), glosofaringian (IX) și vag (X), fie pe cel al nervilor sacrați S2 - S4. La nivel cefalic ele se articulează sinaptic cu fibrele postganglionare în ganglionii ciliar, pterigopalatin, submandibular și otic. Spre deosebire de neuronii postganglionari simpatici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pterigopalatin, submandibular și otic. Spre deosebire de neuronii postganglionari simpatici, ale căror fibre axonale sunt lungi, fibrele postganglionare parasimpatice sunt scurte, distribuindu-se unor zone limitate ale organelor efectoare. Din punct de vedere structural, ganglionii vegetativi reprezintă aglomerări de neuroni situați pe traiectul căilor simpatico-parasimpatice, sau la nivelul plexurilor prevertebrale și previscerale. Capsula internă a ganglionului se extinde spre interior sub formă de septuri interneuronale, realizând dispoziția în „cuiburi” a majorității neuronilor. Fiecare neuron este înconjurat de o matrice intercelulară de colagen cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contact direct cu fibrele musculare. În aceste joncțiuni difuze, mediatorul chimic este eliberat la distanțe relativ mari (nanometri sau chiar micrometri) și difuzează apoi spre fibrele musculare. Eliberarea mediatorului se face la nivelul varicozităților ce se succedă de-a lungul traiectului nervos. În cazul mușchiului multiunitar, varicozitățile formează așa-zisele joncțiuni de contact, în care apare un spațiu sinaptic. Mediatorii chimici cei mai răspândiți în cazul mușchilor netezi sunt acetilcolina și noradrenalina. Acțiunea acestor substanțe diferă în funcție de tipul de receptori ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eferente ale celui de al doilea neuron vegetativ, care coboară de-a lungul ramurii comunicante albe până la ganglionul paravertebral simpatic, îndeplinind rolul unui veritabil neuron intermediar, preganglionar. Din ganglionii simpatici pleacă fibrele postganglionare ale celui de al treilea neuron, pe traiectul ramurilor comunicante cenușii, spre nervii spinali micști și organele terminale din teritoriul respectiv (vase sanguine, glande, mușchi pilomotori etc.) (fig. 59). Diferența esențială între arcul reflex somatic și cel vegetativ este că articulația sinaptică dintre primul și cel de al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fără articulație sinaptică atât la piele, cât și la vasele din zona respectivă. Când se aplică un stimul nociceptiv pe piele, injuria axonală rezultată se transmite ascendent (ortodromic) până la locul de bifurcație a fibrei senzitive, de unde coboară apoi antidromic pe traiectul filetelor din jur până la capilarele de vecinătate. Printr-un mecanism umoral insuficient cunoscut, stimularea antidromică a terminațiilor senzitive provoacă vasodilatație locală, producătoare de roșeață, edem și papulă (triada Lewis). Inițial s-a crezut că filetele senzitive astfel stimulate eliberează histamină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase libere din parenchimul sau vasele organului respectiv. Excepție fac doar baro- și chemoreceptorii de la nivelul zonelor reflexogene, precum și voloreceptorii cardiaci și mecanoreceptorii pulmonari, discutați la reglarea activităților cardio-vasculare și respiratorii. Fibrele senzitive (dendritice) plecate de la nivelul viscerelor merg pe traiectul nervilor simpatici și parasimpatici până la ganglionii spinali, unde are sediul corpul celular al protoneuronului căii aferente interoceptive. În cazul aferentelor vagale, corpul celular al primului neuron senzitiv se găsește în ganglionul nodos. Axonii protoneuronilor respectivi pătrund împreună cu rădăcinile dorsale ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale simpaticului toraco-lombar (fig. 72). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal și prin intermediul acestuia afectează funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată de binecunoscuta tahicardie și hipertensiune tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară cu celulele nervoase postganglionare din vecinătatea nodulului sino-atrial și atrio-ventricular. Spre deosebire de vagul drept a cărui excitație produce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal al inimii și, prin intermediul acestuia, influențează negativ debitul cardiac și funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată, de altfel, de tahicardie și de hipertensiune arterială tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare cefalice, iar parasimpaticul sacrat influențează în sens vasodilatator doar sfera pelvină. În schimb, componenta simpatico-adrenergică controlează atât activitatea ritmică a pompei cardiace, cât și întregul teritoriu vascular. Acțiunea vasculară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
separă de nervul glosofaringian la nivelul găurii jugulare, pătrund în nervul Jacobson (care își are originea în ganglionul Andersch), apoi trec în nervul mic pietros superficial și ajung în ganglionul otic, unde fac sinapsă fibre postganglionare. Acestea urmează mai departe traiectul nervului auriculo-temporal, ramură a trigemenului, până la glanda parotidă; b) fibrele simpatice (adrenergice), ce pleacă din măduva cervico-dorsală, de la nivelul segmentelor D1-D2 din coarnele laterale. Părăsesc măduva prin rădăcinile anterioare și, pe calea ramurilor comunicante albe, ajung în lanțul ganglionar simpatic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatice (adrenergice), ce pleacă din măduva cervico-dorsală, de la nivelul segmentelor D1-D2 din coarnele laterale. Părăsesc măduva prin rădăcinile anterioare și, pe calea ramurilor comunicante albe, ajung în lanțul ganglionar simpatic, unde fac sinapsa în ganglionul cervical superior. Fibrele postganglionare urmează traiectul ramurii comunicante cenușii și trec fie în nervii micști, fie pătrund în glandă odată cu arterele; • glandele submaxilară și sublinguală: a) fibrele parasimpatice, ce pornesc din nucleul salivar superior situat în protuberantă, urmează apoi calea nervului intermediar Wriesberg, trec fără întrerupere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
micști, fie pătrund în glandă odată cu arterele; • glandele submaxilară și sublinguală: a) fibrele parasimpatice, ce pornesc din nucleul salivar superior situat în protuberantă, urmează apoi calea nervului intermediar Wriesberg, trec fără întrerupere prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până la nervul coarda timpanului, care, în apropierea cavității bucale, se unește cu nervul lingual. Fibrele părăsesc nervul lingual în planșeul bucal și fac sinapsa în mai mulți ganglioni mici, situați în hilul glandei submaxilare, sau în ganglionul sublingual, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrelor musculare iriene aflate permanent sub controlul inervației simpatico-parasimpatice. Dacă parasimpaticul produce iridoconstricție și mioză, simpaticul va realiza midriază prin contracția fibrelor radiare însoțită de inhibiția centrului pupilar parasimpatic (zona anterioară a nucleului Edinger-Westphal din mezencefal). Calea eferentă va avea traiectul nervului oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele postganglionare parasimpatice merg pe calea nervilor scurți ciliari pentru a forma plexuri de anastomoză pe fața externă a corpului ciliar de unde pleacă ramuri la sfincterul pupilar și cornee (fig. 159
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ibrăileanu, ilustrată semnificativ prin orbecăiala absurdă a Conului Leonida sau prin "nongândirea" reflectată de tiradele vide de sensuri debitate de Farfuridi și Cațavencu. Trecând în revistă o posibilă tipologie a personajelor farsei tragice moderne, Romul Munteanu constata: "Aruncat pe un traiect existențial fals, în care valorile degradate sau false apar ca un superlativ al vieții, personajul din farsa tragică este el însuși un abulic, un ins atins de regresiunea biologică și intelectuală, un mitoman, un traumatizat, un om în stare de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]