1,558 matches
-
le-o reteza scurt, desfăcând cămașa și arătându-le pergamentul pe care-l ducea regelui Lycaoniei în persoană, din partea reginei Ariadna. Și dacă mai era cineva care și după asta mai punea la îndoială buna sa credință, punea mâna în traistă și zornăia cei câțiva galbeni dinăuntrul ei care îi mai rămăseseră. Și se prefăcea că pleacă zorit, să ducă la îndeplinire înalta misiune care îi fusese încredințată. Și dacă până nu demult Tragodas n-ar fi primit mai nimic, oricât
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
acuma oamenii îi pândeau trecerea, îi ațineau calea și-l implorau să le istorisească povestea despre cetatea asediată. Iar osteneala lui de cerșetor care aducea vești atât de importante nu rămânea niciodată nerăsplătită. Astfel că Tragodas, o ducea acum împărătește, traista îi era mai mereu doldora de merinde. Dar el era copleșit de lenea care îi traversa toate mădularele. Iar ochii săi mici, de animal împovărat, și gura sa largă și știrbă, i se mișcau cu multă viclenie. Tragodas nu avea
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
unui individ ciudat, care asculta și urmărea totul de la distanță. În seara aceea, pe când Tragodas se decisese să părăsească satul și să plece spre altul, doi vlăjgani îi ieșiră în cale, îl prinseră, îl prăvăliră-n colbul drumului, îi deșertară traista cu merinde și gologani, îi sfâșiară cămașa luând și pergamentul și, după ce-l înmuiară cu o cruntă bătaie, se făcură nevăzuți în întuneric. Tragodas deveni iarăși, chiar de a doua zi, umil și nenorocit. Mai spunea și acum povestea aceea
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
de grup, pe diverse teme. Înainte, frate! că merge. Și ca să nu mă duc chiar cu mâna goală la festivaluri am luat cu mine și un grup de pantomimă și umor pe care l-am botezat “Logic”, venind acasă cu traista plină de premii - atât pentru caricatură și texte umoristice cât și pentru grupul “Logic”. Ei, chiar așa ? Nu-ți ajunge ?... Nu! - am răspuns. Pentru că eram îndemnat de colegii mei de “suferință” din cadrul cenaclului “Ciulinii Bărăganului” să nu stau cu mâna
PROFIL DE AUTOR de LICĂ BARBU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342125_a_343454]
-
de grup, pe diverse teme. Înainte, frate! că merge. Și ca să nu mă duc chiar cu mâna goală la festivaluri am luat cu mine și un grup de pantomimă și umor pe care l-am botezat “Logic”, venind acasă cu traista plină de premii - atât pentru caricatură și texte umoristice cât și pentru grupul “Logic”. Ei, chiar așa ? Nu-ți ajunge ?... Nu! - am răspuns. Pentru că eram îndemnat de colegii mei de “suferință” din cadrul cenaclului “Ciulinii Bărăganului” să nu stau cu mâna
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
gol și l-am întins lângă cățelușă sub căruță unde m-am cuibărit și eu. La un moment dat am adormit. M-a trezit tata care mă invita la masă. În afara pâinii și a bucății de brânză de oaie din traistă, s-a dus și a cumpărat și zece mici de la un grătar, plus o halbă cu bere pentru el și o cană cu bragă pentru mine. Gândeam eu că dacă tata face o asemenea risipă, înseamnă că a vândut ceva
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
ei de seară, fie să o duc dimineața la izlazul comunal pentru păscut, mă luau cu ei la muncă pe câmp, la cules de porumb, la tăiat coceni, sarcina mea fiind în principal să nu mă mișc de lângă haine și traista cu mâncare. Mai bine să stau acolo degeaba dar în ochii lor, decât acasă, departe de ei, de teamă să nu mi se întâmple ceva neprevăzut. Culesul avea loc toamna târziu, după căderea brumii și la plecare trebuia să ne
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Și chiar se mângâie, în cele din urmă, fiindcă are revelația ultimă, definitivă, salvatoare, revelația libertății hristice, a non-dependenței totale, a desprinderii de orice iluzorii avuții, ba chiar și de sine însuși : Ne purtăm doar crucea și nimic altceva. Nici traistele colorate, nici cântecele de jale, nici jocuri nebune, nici bețiile, nici orgiile. Nici leagănele goale, nici icoane făcătoare de minuni. Doar Crucea cuvântului muribund o purtăm în conștiință. Și încă: Al Tău este pământul și sufletul nostru al Tău oftat
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
norii, Mă bucurai când ,,miroseau” colacii-n Căruțele cu saci, în fața morii! . . . Mă întristai, când mă striga mămuca: ,,Ionel, la CAP,,sortăm cartofii!” Mă bucurai, când apuca tătuca Să-mi mai repare, cât de cât, pantofii. . . Mă întristai când aveai traista goală Și anul tău era, nu prea bogat, Mă bucurai, văzând că fierbe-o oală, Cu trei cartofi și-un braț de zarzavat!. Mă întristai când mă țineai în casă, Pierdut în gânduri multe, ca ursuzul, Mă bucurai, când scumpa
BA TRIST, BA VESEL... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341946_a_343275]
-
Într-o seară, întorcându-se acasă, Babana auzi un mieunat slab care venea dintr-o fundătură plină de gunoaie. Inima n-o lăsă să plece mai departe... Se apropie și observă la lumina lunii că se zbate ceva într-o traistă legată la gură, aruncată printre bălării. Își învinse frica doar atunci când își dădu seama că o vietate are nevoie de ajutorul său. Agăță traista cu o scândură putrezită și o trase afară din groapa cu gunoi. După ce, cu mare greutate
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
plece mai departe... Se apropie și observă la lumina lunii că se zbate ceva într-o traistă legată la gură, aruncată printre bălării. Își învinse frica doar atunci când își dădu seama că o vietate are nevoie de ajutorul său. Agăță traista cu o scândură putrezită și o trase afară din groapa cu gunoi. După ce, cu mare greutate și efort desfăcu nodul, îi sări în brațe un pui de mâță negru, slab și prăpădit. Femeia se sperie și vroi să-l arunce
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
colo, dar i-se făcu totuși milă de animal și îl luă acasă. Mirosea urât și era slab de-i puteai număra coastele. Ochii îi erau tulburi și abia își mai trăgea sufletul. Cine știe de cât timp zăcea în traistă aruncat la gunoi. După câte se pricepea la mâțe își dădu seama că nefericitul animal este motănel. Bătrâna îl curăță cu o cârpă umezită în ceai de mușețel, îi spălă ochii și blănița și îi puse pe o farfurie câteva
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Printre lucrurile care nu i plăceau acolo se numărau lecțiile de ateism, la care era obligată să participe, dar se obișnuise să și găsească un loc pe ultimul rând de scaune și încerca să citească ceva, în timp ce vorbitorul își deșerta traista cu minciuni. Într una din zile, pe când conferențiarul invitat încerca să fie cât mai convingător, într o cauză în care tot mai puțini credeau, iar tânăra noastră aproape reușise să se deconecteze de atmosferă, dintr odată, o frază mai stridentă
O SCURTA RUGACIUNE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342529_a_343858]
-
întâlnit pe fericitul episcop Ioan, care-l aștepta. Era mic de statură, cu capul descoperit, cu părul cărunt și era îmbrăcat cu o haină lungă de lână, desculț și încins cu o frânghie de cânepă. Nu avea nici toiag, nici traistă, ci numai o ață de metanii făcută de el. Văzând pe duhovnic, l-a binecuvântat cu amândouă mâinile și i-a zis cu glas profetic: „Părinte Teodul, te duci la Sihăstria, la Părintele Cleopa ? De multe ori mă duc și
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > VREMURI FARA CEAS Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 150 din 30 mai 2011 Toate Articolele Autorului UN VAGABOND vagabond - ducând în cârcă o cocoașă: rele gânduri - rele vremi - în traistă strânse ...a fost om - e-o arătare lașă trup de umbră - cu priviri prelinse nu e sigur că-i din lume - e vânat nu-i doar singur: e pustiu de ce va fi se-ncordează a păstra un loc curat pe-
VREMURI FARA CEAS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342602_a_343931]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > NU PLECA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu pleca te rog rămâi Îmi ești cerul cel dintâi, Unde alergau copii Cărând traista bucuriei! Nu pleca cu primăvara Îi aud ades vioara Și din clopot ghiocei Vin o lacrimă să ei. Nu pleca cu iarba deasă, Unde viața-i mai frumoasă, Iar din muntele tăcerii Șterge urmele durerii... Nu pleca și cu bandușa
NU PLECA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342610_a_343939]
-
să-ți aud iarăși glasul Și-n brațele tale muncite să mă ții Să-ți văd în ochii zâmbetul și plânsul Alintându-ne, pe fiecare, când eram copii. Ne luai cu tine...la sapă, la cules Cu ceva bucate în traistă,... în plasă, Îți urmaream al tău țanțoș, grăbit mers, În simplitatea ei viață era frumoasă. In podul casei păstrai pentru noi Printre oale noi, străchini de la moși Prune uscate, mere, struguri de soi Pe furiș urcam scara ...eram curioși. Câțiva
BUNICA MEA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342677_a_344006]
-
neamțu’... Cât de vinovat sunt ! Hâââ ! Iartă-mă, Doamne ! Hâââ ! Am vrut și eu să ajung mai repede acasă și...să...să... vestesc nașterea Ta. -Nu minți, Tudorele ! a tăcut dojenitor Mântuitorul. Recunoaște că ai vrut să colinzi ca să umpli traista cu bolindeți. -Daaa ! a scâncit el cu sughițuri. Am...am...vrut să ajung acasă...și să umplu traista. -Ce să faci Tudorele cu atâția bolindeți? Te-ai gândit să dai și celor care nu au ? -Nu ! smiorcăi sincer Tudorel. Am
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
acasă și...să...să... vestesc nașterea Ta. -Nu minți, Tudorele ! a tăcut dojenitor Mântuitorul. Recunoaște că ai vrut să colinzi ca să umpli traista cu bolindeți. -Daaa ! a scâncit el cu sughițuri. Am...am...vrut să ajung acasă...și să umplu traista. -Ce să faci Tudorele cu atâția bolindeți? Te-ai gândit să dai și celor care nu au ? -Nu ! smiorcăi sincer Tudorel. Am vrut să mă laud cu ei la copii. Și să-i mănânc numai eu. Hâââ ! Dar...voiam să
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
neamțu’... Cât de vinovat sunt ! Hâââ ! Iartă-mă, Doamne ! Hâââ ! Am vrut și eu să ajung mai repede acasă și...să...să... vestesc nașterea Ta. -Nu minți, Tudorele ! a tăcut dojenitor Mântuitorul. Recunoaște că ai vrut să colinzi ca să umpli traista cu bolindeți. -Daaa ! a scâncit el cu sughițuri. Am...am...vrut să ajung acasă...și să umplu traista. -Ce să faci Tudorele cu atâția bolindeți? Te-ai gândit să dai și celor care nu au ? -Nu ! smiorcăi sincer Tudorel. Am
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
acasă și...să...să... vestesc nașterea Ta. -Nu minți, Tudorele ! a tăcut dojenitor Mântuitorul. Recunoaște că ai vrut să colinzi ca să umpli traista cu bolindeți. -Daaa ! a scâncit el cu sughițuri. Am...am...vrut să ajung acasă...și să umplu traista. -Ce să faci Tudorele cu atâția bolindeți? Te-ai gândit să dai și celor care nu au ? -Nu ! smiorcăi sincer Tudorel. Am vrut să mă laud cu ei la copii. Și să-i mănânc numai eu. Hâââ ! Dar...voiam să
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
care aveau un aer cam trist. Dar învățasem lecția. Cineva ne explicase că acele flori sunt niște chiciuri, deci am renuțat la ele. Era o bucurie să primești și să oferi un mărțișor. Banii pentru mărțișoare erau fie din straița (traista) cu care am umblat la corindat, fie primiți de la bunica. Nu fac parte dintre cei care știu să ceară bani. La noi, acasă, nimeni nu a cerut nimic împrumut, potrivit devizei: „Nu ai, nu mănânci!”. Apropo de mâncare! Până în ziua
FEMEI ŞI FLORI de FLORICA BUD în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341652_a_342981]
-
foc de tabără, la sfârșitul anului școlar. Primul lucru, odată ajunși acolo, era să aprindem un mic foc cu ajutorul doamnei Finuca și apoi să întindem drept față de masă un dosoi (șervet) de cânepă pe care să așezăm bunătățurile din străițile (traistele) noastre: slăninuță, ouă șherte (fierte), brânză de vacă, ceapă și ai verde, porodici (roșii), poprici (ardei), pepeni (castraveți), dacă le era sezonul și câte un borcan cu unsoare, scăpat nemâncat din iarnă, în care se odihnea ademenitor câte un vârf
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
fost pentru Beldie una plină de emoție. Justificată, de altfel. Avea să meargă la școală în ciclul II. Foștii săi colegi din clasa a IV- a erau acum cu un anîn plus. De dimineață a fost lăsat să umble la traistele cu haine, unde a găsit tot ce nu visase vreodată! Toate hainele erau noi, de la ciorapi la șapca de elev. Vitrega și Colorado umblaseră prin traiste, dar toate erau pe măsura băiatului. I-au pus în traistă cărțile și l-
BELDIE ÎNCEPE ŞCOALA... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340650_a_341979]
-
erau acum cu un anîn plus. De dimineață a fost lăsat să umble la traistele cu haine, unde a găsit tot ce nu visase vreodată! Toate hainele erau noi, de la ciorapi la șapca de elev. Vitrega și Colorado umblaseră prin traiste, dar toate erau pe măsura băiatului. I-au pus în traistă cărțile și l-au lăsat să plece la școală. Când l-au văzut copiii din sat cum era îmbrăcat, aproape să nu-l recunoască. Ajuns la școală, arăta ca
BELDIE ÎNCEPE ŞCOALA... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340650_a_341979]