696 matches
-
lui Philip K. Dick, colecția "Galaxia Bis" a contribuit la situarea acestui autor în prim-planul scenei franceze. Romanul se plasează sub influența lui Van Vogt, prin tema mașinăriei puterii, care se regăsea chiar în Jucătorii (Van Vogt, 1956). Însă trama vogtiană este subtil filetată, de unde reiese și ideea trucajului, a manipulării, a aparenței puterii și a realității ascunse în centrele de decizie, care se prezintă sub masca obiectivității tehnocratice. Întâmplarea face ca textul să fi fost publicat chiar în miezul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cer, incognito, ospitalitate: ei sunt mai întâi prost primiți, apoi bine primiți. Ei îi pedepsesc pe unii, îi răsplătesc pe alții, fie salvându-i de la o pedeapsă colectivă, fie oferindu-le o recompensă (îndeplinirea unei dorințe). Numeroase povești urmează aceeași tramă. Pentru a cita câteva exemple, vom menționa mai întâi o poveste cehă, în care sfântul Petru care îl însoțește pe Isus numără ochiurile de grăsime de la supă și dă pentru fiecare câte un ban de aur femeii care îi găzduiește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o altă scrisoare, el notează că "...să dorm într-o cameră de hotel, să fiu instalat duminica seara într-un restaurant aglomerat unde nu cunosc pe nimeni, asta îmi face bine..." 513. În Metamorfoza, în care legăturile de rudenie sunt trama pe care se joacă scena integrării și a excluderii, Gregor Samsa este dezorientat de o existență fără repere, proprie vieții unui comis-voiajor514 care nu e nicăieri acasă, care se trezește de fiecare dată în altă parte, în camere străine, întotdeauna
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu poate fi compensat decât de o integrare, posibilă prin imitație. Or imitația înseamnă dezrădăcinare de sine, pierdere a identității, scufundare în artificiu, transformarea în marionetă a personajului care își va pierde sufletul. Pentru Kafka, problema migrantului este în centrul tramei romanești. El nu încetează să pună problema asimilării, aceea de a găsi un loc imposibil pentru un erou "deterotorializat"555. Obsesia găsirii locului său este foarte concret reprezentată de către gesturile lui Karl, neîndemânatic cu corpul său care trebuie să se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că Iulian o omoară și pe mama sa. Lucrurile sunt cu mult mai complexe și ar merita niște analize mai detaliate. Cât despre mit, nu e nici o îndoială că e prezent în filigran, amestecat cu alte aventuri ce brodează pe trama mitică (Gustave Flaubet, Trois contes, PUF, 1994). 358 Vezi foarte frumoasa analiză a lui Pierre-Marc de Biasi, op. cit., pp. 61-66. 359 Această identificare cu tatăl/victimă este prezentă și când el acoperă corpul cadavrului de țap sau cel al leprosului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în calitate de compozitor, opusul sau In nomine ( Archaei) constituindu-se ca o replică a celor trei studii pentru violoncel In nomine ( Dominae) prin recursul la o "manta acompaniatoare, nu în sens tradițional, ci, mai curând, ca o reflectare sui generis a tramei solistice. Rezultatul? O specie de monodie cu mai multe dimensiuni". Cum însăși muzica nouă pare a se lăfăi pe mai multe dimensiuni, care de care mai agresivă ori mai incertă. "Ar trebui să fim pesimiști, căci tendința generală către viața
Printre picături by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13669_a_14994]
-
în calitate de compozitor, opusul sau In nomine ( Archaei) constituindu-se ca o replică a celor trei studii pentru violoncel In nomine ( Dominae) prin recursul la o "manta acompaniatoare, nu în sens tradițional, ci, mai curând, ca o reflectare sui generis a tramei solistice. Rezultatul? O specie de monodie cu mai multe dimensiuni". Cum însăși muzica nouă pare a se lăfăi pe mai multe dimensiuni, care de care mai agresivă ori mai incertă. "Ar trebui să fim pesimiști, căci tendința generală către viața
Printre picături by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13695_a_15020]
-
ochii lui Michel, într-un atentat terorist musulman, undeva pe o insulă edenică a Orientului extrem (detaliu premonitoriu pe care, la nici un an de la apariția cărții, realitatea însăși avea să-l copieze la indigo, în atentatul din Bali!) O asemenea tramă poate părea cam subțire, și chiar este, dar cartea e salvată de talentul și de inteligența autorului, de antenele foarte sensibile cu care percepe lumea contemporană, criza acută a omului occidental, a omului în general, precum și de neașteptata, aproape romantica
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
fi, proclamate în generalitatea ei, producția se desfășoară cu o omogenitate constelată de termeni, precum gol, sacrificiu, înfrigurare, povară, umbră, oftat, frig. Un lexic ce ne pare cunoscut. Bacovianism? Într-un fel da, însă modelul e retorizat, dezvoltat într-o tramă explicativă, detaliat. Economia de mijloace mărturisitoare trece într-o revărsare, într-o învîrtire a verbului ce nu se mai reține. Deși e invocat și oftatul, dicția se reazemă îndeobște pe strigătul emblematic al expresionismului, menționat la rîndu-i, în orice caz
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
român ( modul în care toate elementele componente și tehnicile narative s-au topit în realizarea unei construcții narative impresionante, de sine stătătoare), în ingeniozitatea asamblării părților componente ( într-o astfel de lectură încheieturile textului devin mai importante decît substanță acestuia trama narativa, complexitatea artistică a personajelor, sentimente etc.) sau în calitatea prefabricatelor literare din care este compus corpul narativ ( valoarea literară a fiecărui fragment, luat în parte, care, prin asamblare cu alte fragmente, duce la înălțarea edificiului românesc). Valoarea cărții Gabrielei
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
și exploatarea spațiilor publicitare și a panourilor de afișaj și reclama; ... g) administrarea și exploatarea băilor și WC-urilor publice; ... h) conservarea, protejarea și extinderea fondului vegetal existent; ... i) producerea materialului dendrofloricol necesar amenajării, decorării și înfrumusețării zonelor verzi adiacente tramei stradale și a locurilor de agrement; ... j) întreținerea și exploatarea lacurilor de agrement, a strandurilor și a celorlalte lacuri și bălți aparținând domeniului public al localităților; ... k) asanarea și amenajarea terenurilor mlăștinoase din perimetrul localităților, amenajarea și întreținerea cursurilor de
ORDONANŢA nr. 71 din 29 august 2002(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153528_a_154857]
-
caracteristicile variabile care fac obiectul proiectului sistemului de perete cortina selectat pentru o anumită lucrare, în funcție de tipul construcției, de condițiile de mediu, de nivelul de performanță și de nivelul de asigurare cerut sunt, în principal, următoarele: a) formă și dimensiunile tramei sistemului structural (trebuie să se încadreze în limitele maxime ale sistemului de perete cortina selectat, trebuie să țină seama de comportarea la acțiuni seismice viitoare, la acțiunea vântului și la acțiunea altor tipuri de solicitări prezentate în Capitolul 5); ... b
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
structural; c) dimensiunile maxime și modalitatea de deschidere a elementelor mobile; (d) detaliile de închidere perimetrale și între niveluri ale sistemului de perete cortina, raportate la sistemul structural al clădirii; (e) cerințele de protecție la foc. 5.1.3. Proiectarea tramei sistemului structural va ține seama de caracteristicile geometrice ale profilelor din gamă de tipodimensiuni, de încărcările aferente și de standardele românești în vigoare. 5.1.4. Dimensionarea sistemului structural de susținere se va face astfel încât săgeată normală maximă pe fațada
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
date demografice și socio-economice privind: evoluția populației, structura demografică și socio-ocupațională, mobilitatea populației, etc. - probleme de marketing urban - probleme de management urban 5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE ZONALA 5.1. Propuneri privind atitudinea față de țesutul urban cu toate componentele sale (parcelar, trama stradală, volume construite, spații libere) concretizata în: protejare, conservare, punere în valoare, demolare, completare, schimbări de utilizare) 5.2. Propuneri privind rezolvări ale circulațiilor carosabile, staționarilor, circulațiilor pietonale (cu mențiunea că unul din obiectivele esențiale ale conservării calității zonelor protejate
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
în teritoriul administrativ │ 3. Prezente arheologice în teritoriul administrativ │ 4. Evoluția statutului administrativ, militar, funcțional al │ localității │ 5. Evoluția structurii etnice și apartenenței religioase a │ populației │ 6. Evoluția teritoriului administrativ și intravilan │ 8. Evoluția reglementărilor edilitare și urbanistice │ 9. Evoluția tramei stradale și a parcelarului │ 10. Evoluția fondului construit; tipologia și caracteristicile │ acestuia; amenajări │ 11. Operațiuni urbanistice importante (parcelari, demolări, │ trasări de artere de circulație noi, lucrări hidrotehnice, │ amenajare de suprafețe plantate ș.a.) │ 12. Concluzii referitoare la vechimea construcțiilor și │ amenajărilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
ANEXE │ I. Planuri istorice: │ ───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ 1. Hărți și reprezentări iconografice ale localității │ 2. Planuri ale unor părți de localitate │ 3. Planurile succesive ale localității la scări comparabile, │ inclusiv cel actual, cu precizarea autorului, sursei și a │ scării de redactare │ │ ÎI. Evoluția tramei stradale │ 3. Operațiuni urbanistice importante │ 4. Planul evenimentelor istorice notabile din teritoriul │ administrativ │ 5. Planuri pe criterii de definire/delimitare a zonelor istorice │ de referință │ 6. Planuri operaționale: │ ───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ 1. Plan cu evidențierea zonelor istorice de referință │ 2. Plan cu evidențierea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
evaluare ale construcțiilor și amenajărilor │ 3. Fișe ale zonelor istorice de referință, care vor cuprinde: │ a. Descrierea precisă a limitelor │ b. Principale caracteristici c. Elemente care trebuie preluate în modul de dezvoltare viitor│ al teritoriului (funcțiuni dominante, utilizări ale │ terenului, trama stradală, forma și dimensiuni ale │ parcelelor, mod, grad de ocupare a terenului, regim de │ înălțime, regim de construire) și descrierea modului de │ preluare a acestor elemente. │ 4. Fișele zonelor istorice protejate, care vor cuprinde: │ a. Descrierea precisă a limitelor; suprafață
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
zonelor istorice de referință, după │și istoric care vor fi │ caracteristicile acestora │preluate în modul de │ b. IDENTIFICAREA VALORILOR DE PATRIMONIU CONSTRUIT 1. Stabilirea elementelor protejate și a metodelor de protecție │ │ ale acestora Notă: Tipul elementelor protejate se referă la trama stradală, │ │ parcelar și fond construit, precum și la funcțiunile clădirilor│ │ și utilizarea terenului, după caz: profile de străzi; plantații│ │ și alte amenajări a spațiilor publice; formă, dimensiuni ale │ │ parcelelor; mod și grad de ocupare a parcelelor; construcții, │ │ părți de construcții, gabarite
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
și de obiectivele de dezvoltare│ │ ale teritoriului B. PIESE DESENATE 1. Hărți și reprezentări iconografice ale localității │ │ 2. Planurile succesive ale teritoriului studiat la scări │ │ comparabile, inclusiv cel actual, cu precizarea autorului, │ │ sursei și a scării de redactare ÎI. Caracteristicile tramei stradale și a parcelarului │+RLU și este obligato- │ 4. Caracteristicile fondului construit │riu în următoarele cazuri: │ 5. Planuri pe criterii de definire/delimitare a subzonelor │(1) în cazul unui PUZ + RLU │ istorice de referință │realizat în UATB în care │ 6
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
este maximum 2. Diametrul minim al barelor trebuie să permită amplasarea și funcționarea hidranților. Amplasarea hidranților pe artere trebuie făcută prin branșament prevăzut cu vâna de izolare. Pentru siguranța vâna va fi montată direct în pământ. 6. Poziția conductelor în trama stradală este în concordanță cu prezența celorlalte rețele: rețeaua de apă va fi totdeauna deasupra rețelei de canalizare, sub rețeaua de gaz, sub rețeaua electrică și sub rețeaua de cabluri telefonice; totdeauna conductele vor fi amplasate sub adâncimea de îngheț
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 21 septembrie 2006 Normativ pentru exploatarea şi reabilitarea conductelor pentru tranSportul apei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183206_a_184535]
-
a consiliilor locale, județene sau a Consiliului General al Municipiului București, cu avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. ... Articolul 9 (1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecție, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcție de trama stradală, relief și caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată și punerea în valoare a monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural. ... (2) Delimitarea și instituirea zonei de protecție se realizează, simultan cu clasarea
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182658_a_183987]
-
caracteristicile variabile care fac obiectul proiectului sistemului de perete cortina selectat pentru o anumită lucrare, în funcție de tipul construcției, de condițiile de mediu, de nivelul de performanță și de nivelul de asigurare cerut sunt, în principal, următoarele: a) formă și dimensiunile tramei sistemului structural (trebuie să se încadreze în limitele maxime ale sistemului de perete cortina selectat, trebuie să țină seama de comportarea la acțiuni seismice viitoare, la acțiunea vântului și la acțiunea altor tipuri de solicitări prezentate în Capitolul 5); ... b
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186202_a_187531]
-
structural; c) dimensiunile maxime și modalitatea de deschidere a elementelor mobile; (d) detaliile de închidere perimetrale și între niveluri ale sistemului de perete cortina, raportate la sistemul structural al clădirii; (e) cerințele de protecție la foc. 5.1.3. Proiectarea tramei sistemului structural va ține seama de caracteristicile geometrice ale profilelor din gamă de tipodimensiuni, de încărcările aferente și de standardele românești în vigoare. 5.1.4. Dimensionarea sistemului structural de susținere se va face astfel încât săgeată normală maximă pe fațada
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186202_a_187531]
-
județul Constanța, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, și alocarea acesteia bugetului local al comunei Valu lui Traian, pentru finanțarea obiectivelor de investiții "Amenajare canal colectare ape pluviale și refacere tramă stradală în intravilanul localității Valu lui Traian" și "Amenajare fir-vale și refacere tramă stradală în intravilanul localității Valu lui Traian". Articolul 2 Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispozițiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor
HOTĂRÂRE nr. 1.326 din 27 septembrie 2006 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181274_a_182603]
-
stat pe anul 2006, și alocarea acesteia bugetului local al comunei Valu lui Traian, pentru finanțarea obiectivelor de investiții "Amenajare canal colectare ape pluviale și refacere tramă stradală în intravilanul localității Valu lui Traian" și "Amenajare fir-vale și refacere tramă stradală în intravilanul localității Valu lui Traian". Articolul 2 Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispozițiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1. Articolul 3 Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în
HOTĂRÂRE nr. 1.326 din 27 septembrie 2006 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181274_a_182603]