987 matches
-
Mă mîn-gîie albastrul, dar poarta răsăritului făcut-am bine să o deschid?". Basarab Nicolescu CUVÎNT ÎNAINTE În 2004, eminentul editorialist de la New York Times, Thomas Friedman, surprindea lumea cu o lucrare dedicată globalizării ce conținea în titlu o sintagmă metaforică, dar tranșantă: Pămîntul este plat. Lucrarea a făcut vîlvă, fenomenul globalizării fiind atunci oarecum la apogeu. Între timp, a venit refluxul, reprezentat de criza economico-financiară globală și globalizarea a înregistrat un recul, cel puțin în ce privește anumite dimensiuni sau componente ale sale. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de contabilitate creativă; folosirea de titluri care provoacă reflecție, controversă și interes științific; din acest punct de vedere, cartea beneficiază de un plan de cercetare caracterizat prin distincție și excelență. Așa cum am mai arătat, fără a fi văduvită de demersul tranșant în rezolvările formulate, se lasă lectorului plăcerea de a intra în sfera preocupărilor și nuanțelor propuse de autor. Și, încă o remarcă, ideile și soluțiile formulate în această lucrare au motivație științifică, dar mai ales distincție, subliniez idei-distincție, care se
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
gânditor distinct de maestrul său; un mic text tratează pe scurt despre efectele care-și precedă cauzele în timp, dar nu găsim aici nimic cu adevărat revoluționar; niște considerații asupra cauzei căderilor de grindină vara, da, bine; dar nicio idee tranșantă sau care să merite semnătura lui Diogene. În afară de... În afară de un text de vreo cincisprezece rânduri, mai nimic din punct de vedere cantitativ, dar o mină de aur pentru potențialitățile calitative: Diogene enunță aici posibilitatea unei utopii epicuriene, un fel de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se acordă importanță, context În care i se adresează felicitări pentru alegerea de a participa la interviul pentru ocuparea postului; Întrebările adresate să vizeze răspunsuri spontane, neconvenționale, evitându‑se reluarea unor informații din curriculum vitae; Întrebările să nu solicite răspunsuri tranșante evidente, de tip DA sau NU, sugerându‑se răspunsuri ample, din care să fie desprinse informații utile; ascultarea cu atenție a răspunsurilor, urmărindu‑se gesturile candidatului: eventualele notații vor fi făcute direct, fără Întreruperea discuției; interviul să fie Încheiat Într
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de excepție; scopurile educației sunt „învățarea în sine și pentru sine”, memorarea de informații; profesorul are rolul de a controla activitatea elevilor; notarea se face pe baza testelor punctuale de cunoștințe; o viziune atomistă asupra cunoașterii, în care există granițe tranșante între diversele discipline de studiu. În cultura americană, de pildă, predomină sistemul modern; în cultura britanică - cel tradițional; în cultura olandeză s-a încercat introducerea sistemului modern, dar reforma a fost abandonată din cauza rezistenței la schimbare a profesorilor; în Austria
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
contemporană se produc simultan același tip de mutații în diverse domenii considerate înrudite. Astfel, în toate domeniile anterior amintite se produc următoarele mutații: deciziile asociază o multitudine de actori, de forme și de statute diferite; aceste decizii nu sunt niciodată tranșante și luate la un moment precis, ci rezultă din procese interactive complexe; determinarea regulilor nu mai face parte dintr un orizont normativ constituit ierarhic, având drept cheie de boltă un univers statal condus de ideea voinței generale (sau o ordine
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
presantă și mai sonoră. Eu aspiram la o nouă repriză de tandrețe, dar mațele noastre chiorăiau la unison și își împleteau chinul într-un duet sfâșietor, așa că numărul unu mi-a tot respins avansurile. Întâi delicat, în cele din urmă tranșant: a zis că nu se poate concentra. Dar nici nu dădea semne că s-ar clinti din casă măcar până la colț, pentru un hamburger sleit... Trăiam de ceva vreme împreună și trecuserăm fără probleme peste destule momente de foame, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și politice. Primul îl constituie intransigența poetului față de manifestări, caractere, realități incompatibile cu o morală publică sau cu politica, exprimată în negație. În această categorie se numără poeme ca "Trădătorilor de țară", "Clovnul politic", "Tiflă". Verbul este tăios, iar atitudinea tranșantă, neconcesivă. Nu v-a fost milă nici măcar de mame, Ați aruncat idei în pușcării,/ Voiați să moară patria de foame/ și dacă ați mai putea, ați mai voi". Al doilea mod al lirei lui Adrian Păunescu este lauda, lauda țării
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Călin Căliman) Imaginea unui zid acoperă tot ecranul, într-unul dintre primele cadre ale filmului. Să fie cel tot înălțat de meșterul Manole, surprins cu o clipă înainte de a se prăbuși sau peretele unei închisori? Inutil să căutăm un răspuns tranșant, poate fi și așa, și așa. Ana lui Alexa Visarion înaintează prin sugestii-perechi, duale, prin așternerea întregului câmp la dispoziția unor idei ce cheamă imediat opusul: profan-sacru, constrângere libertate, înălțare prăbușire, singurătate comuniune, speranță deziluzie etc. Cum sunt ele puse
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mărturisirea. Spectacolul a avut răsunet, după aceea am primit două burse, una la Londra și alta la Piccolo Teatro din Milano, la Giorgio Strehler. Am simțit atunci că ceea ce fac e necesar. Am avut puterea, curajul și candoarea unui dialog tranșant, deschis. Procurorul era un spectacol politic, în care dorința de a impune adevărul m-a obligat "să vorbesc" despre raportul dintre libertate și detenție, dintre ideal și realitate. Personajul Anchetatorului era plasat în public, circula obsedant printre spectatori, biciuindu-le
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mediocre au chemat un public al lor? A fost îmi permit un termen mai dur un fel de cîrdășie a nimicului. Acești artiști tineri nu mai fac cîrdășie cu nimicul și, poate de aceea, uneori, atitudinea lor e atît de tranșantă, în comparație cu ce a fost înainte. Eu respect această atitudine, deși n-o înțeleg tot timpul. Fiindcă mi se pare sub inteligența acestor tineri o negare globală. Cineaștii de azi sînt mai inteligenți decît cei din generația mea, care spun că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Da. Îl cunoșteam personal pe François Jacob și pe soția sa care a fost prezentă în acea seară. Tocmai publicase La logique du vivant (Logica viului). Întîlnirea fusese centrată pe temele din cărțile sale, ale căror concluzii erau mai puțin tranșante decît cele ale lui Monod. Am avut discuții interesante despre noțiunea de "bricolaj al evoluției", prin care Jacob anunța ceea ce va dezvolta Gérald Edelman în cartea sa Biologie de la conscience (Biologia conștiinței)21. François Jacob se orientase mai ales spre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care di-ferența dintre inanimat și viu se atenuează, teoria informației constituind un element unificator, un fir conducător în înțelegerea "ordinii universale". Dacă toate aceste idei sînt reluate în Grupul celor Zece douăzeci de ani mai tîrziu, pozițiile sînt mai puțin tranșante, sînt exprimate critici și sînt discutate limitele teoriei informației. Dar aici apare di-ferența, specificitatea stă în această dorință de a se apropia în mod deschis de oamenii politici și de a construi un proiect științific și educativ în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
au dublat lumea fenomenelor, lumea imperfectă, sensibilă, cu o lume perfectă, inteligibilă", astfel încât "<<ontologia trecută>> a proclamat lipsa de ființă sau desființarea" realului în toată diversitatea sa117. La Hegel, separarea dintre cele două lumi nu mai este deja atât de tranșantă. Între ceea ce numeam mai devreme cerul ideilor eterne și pământul alcătuirilor trecătoare există acum o comuniune necesară lumea sensibilă nu mai este o simplă lume de umbre pe pereții unei peșteri platoniciene -, fără ca sensul clasic, descendent, să fie totuși abandonat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
clipa imediat următoare" Søren Kierkegaard, Entweder-Oder în Gesammelte Werke, vol. II, Jena, 1913, p. 139). Din cele de mai sus se poate observa că Spranger pune să funcționeze un model mental religios în lumea științei. Noua orientare protestantă "cere afirmarea tranșantă a unilateralității și în domeniul științei" (s.n.) și "face trimitere la momentul unic, incomparabil, al deciziei actuale, singurul care merită pe deplin numele de <<realitate>>", ceea ce face ca despre prezent să se spună "cu emfază" că e "focarul valorizărilor și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
practica socială (Emil Hammacher, Hauptfragen der modernen Kultur, Berlin/Leipzig, Teubner, 1914, p. 14). Deși nici Hammacher, nici Spranger nu recurg la acești termeni, credem că este aproape inutil să mai accentuăm faptul că "opțiunile" protestante prefigurează romantismul prin "afirmarea tranșantă" a "libertății subiective" și a "unilateralității", a voinței personale și "a deciziei actuale" luate în mod responsabil, în acord cu valorile individuale pe care le promovează cu fermitate și vehemență autorul opțiunii -, precum și prin natura conflictuală a unor asemenea experiențe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
coordonatele catolice ale "adevărului obiectiv" (cu toate că și aici am vorbi mai degrabă despre un adevăr obiectivat, iar nu despre unul de-a dreptul "obiectiv"), Hegel se manifestă însă ca un apologet al protestantismului. De altfel, el declară în maniera sa tranșantă și abruptă: "Eu sunt luteran și așa vreau să rămân" (Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, vol. I, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1971, p. 172). Spranger apreciază în continuare că tradiția scolastică a catolicismului promovase
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prin ideea de "continuitate", Dilthey vizează aici conservarea identității filozofiei ca Weltanschauung, opusă progresului cunoașterii filozofice din viziunea supraistoristă a lui Hegel. Având în vedere importanța ei pentru tema discuției noastre, se cuvine să insistăm asupra acestei afirmații atât de tranșante. Întrucât autorul nu oferă alte explicații, presupunem că el înțelege prin termenul de "problemă" acea "coapartenență de conținut" ("lupta cu enigma vieții și a lumii") despre care am mai vorbit și care e singura în măsură să asigure și o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
asocia acestui efort încercarea de a face o "sinteză culturală"223, care la Dilthey lipsește, fiindcă pentru el culturile, supuse unor multiple condiționări, sunt autonome, ceea ce trimite din nou la ideea de discontinuitate, susținută ulterior într-o manieră mult mai tranșantă de către Spengler. Am ajuns astfel la ultima problemă pe care ne-am propus s-o dezbatem în acest capitol. ) Problema discontinuității Fiindcă tot am amintit despre cultură, vrem să începem însă cu o precizare semnificativă pentru viziunea autorului în legătură cu problema
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
folosite pentru o construcție; chiar dacă în expunere nu ne putem lipsi de ele, nu trebuie să uităm niciodată că ele și-au avut originea vie în experiența de sine a individului" (s.n.)19. Deși nouă ni se pare mult prea tranșantă o atare excludere a categoriilor de "parte" și "întreg" dintre constituenții procesului de cunoaștere doar pe motivul că ele rămân simple forme durabile ce-i drept, dar care nu sunt chemate să dea și un conținut, ci așteaptă ca experiența
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pentru țările lor, aceștia din urmă sînt, dimpotrivă, foarte critici și chiar profund ostili comunismului, avînd adesea înclinații mai pacifiste. Dincolo de discursul socialist, aparent comun ansamblului de organizații a ISM, aceste diferențe de situație, explicabile prin niște realități poate mai tranșante decît cele care caracterizează Europa de dinainte de 1914, au cîntărit destul de greu. Ele determină căderea finală a acestui colos cu picioare de argilă care a devenit ISM. Să adăugăm, în sfîrșit, că incapacitatea de a reînnoi teoria și strategia a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
discuție. Nu este cazul aici să combatem această viziune, mult prea sumară a lucrurilor, existentă atît în analiza pe care ea o face vieții politice europene, cît și în prezentarea caricaturală oferită raporturilor de forță din cadrul comunității socialiste. Dezbaterile ideologice tranșante nu au fost singurul apanaj al țărilor din Europa de Sud, iar mișcarea muncitorească britanică a cunoscut și ea lupte politice violente. Clasele politice conducătoare ale Europei meridionale nu au deținut nici ele monopolul unei politici consensuale: să ne amintim
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cu SPD. Chiar înainte de semnarea acordului de înființare a CECA, în aprilie 1951, cu numai două luni înainte de constituirea Internaționalei Socialiste, majoritatea socialiștilor germani se opune deschis planului R. Schuman. În această situație, președintele SPD, Kurt Schumacher, ia poziții foarte tranșante, reușind să cîștige de partea sa majoritatea partidului din care face parte, chiar dacă unii membri precum Ernst Reuter sau Willy Brandt ar fi apărat, fără îndoială, o politică mai nuanțată. Însă influența acestora va rămîne mult limitată. Argumentul principal al
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
să organizeze o primă conferință a partidelor socialiste europene la Bruxelles, în februarie 1954. Această inițiativă demonstrează voința de a pune în aplicare o structură care să coordoneze activitatea diferitelor partide. De fapt, avînd în vedere intransigența SPD mult mai tranșantă decît cea a Laburiștilor dezbaterea europeană se angajează în cele mai nefavorabile condiții care vor fi și ale tinerei Internaționale pe o perioadă inițială de trei ani: dînd o grea lovitură construcției Europei, eșecul tentativei Comunității Europene a Apărării* în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de origine a președintelui. Acesta din urmă nu poate proveni nici din SPD, a cărui integrare în mișcarea socialistă europeană rămîne în 1957 mult prea fragilă și incompletă. Noul președinte al IS nu trebuia să se manifeste prin poziții prea tranșante în legătură cu subiectul Europei într-un moment în care, la nici trei ani de la respingerea CED, construirea acesteia părea amînată într-un viitor nesigur. Incertitudinea și îndoiala vor domni asupra acestei probleme. Față de lumea comunistă, o apropiere mai diplomatică și mai
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]