82,461 matches
-
celebru prin înălțimea sa neobișnuită, Gogea Mitu (Mitu Gogea). E însă vorba de o coincidență, sau, mai probabil (îmi lipsesc aici, din păcate, datele documentare necesare unei explicații exacte), de o relație inversă, de transformarea adjectivului într-o poreclă. În tratatele de gramatică, ditai, ditamai, cogeamite etc. sînt cel mult pomenite în lista adjectivelor invariabile, provenite din împrumuturi. Comportamentul sintactic care separă adjectivele ditamai și cogeamite, cu variantele lor, de majoritatea celorlalte adjective constă în primul rînd în poziție - ele apar
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
ca, de altfel, și ceilalți doi frați; ceilalți cinci copii fiind fete). Corcolirea din anii copilăriei și ai adolescenței l-a făcut vulnerabil la duritățile vieții, dezabuzîndu-l prematur, nepăsător la eșecuri (a fost mereu corijent în liceu și chiar repetent), tratate - toate - ca elemente firești ale unei existențe de damnat irevocabil. Era atît de delăsător și dezabuzat încît a trăit, în Bacău, aproape patru decenii (din cei 76 cît a durat existența sa fizică). Și, cum aici a trăit atît amar
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
dorit - să pună toate întrebările și să afle toate răspunsurile, să cînte la pian și să se-ndrăgostească de Eduard.ț Și face toate acestea fără să știe că ea însăși este un experiment al doctorului Igor, un capitol în tratatul său de psihiatrie, cu titlul " Conștiința morții ne animă să trăim mai mult". Romanul lui Paulo Coelho, autorul Alchimistului, se citește într-o singură seară. N-are cum să zacă "pe noptieră". Paulo Coelho, Veronika se hotărăște să moară, Traducere
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
Și, în adevăr, foarte acroșantă această alăturare între poezia unui om de douăzeci de ani și imaginea (re)compusă, în oglinda sa, de un om trecut de vîrsta primei tinereți. Poezia Andreei-Luciana Dumitriu cultivă două teme majore, în descendență expresionistă, tratate însă cu un timbru original și într-o tonalitate care dezminte tot ce s-a scris despre "poezia feminină" și despre "candoarea" vîrstei primei cărți: sînt tema corporalității poemului, întîlnită rareori în poezia generației '80 și motivul realului opresor, al
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
alcătuită numai din texte ale sale de abjurare și regret. Apoi viața pauperă de la Paris l-a absorbit, s-a hotărît să scrie numai în franceză și, încheind cu tot trecutul său românesc, debutează, ca filosof francez, în 1949, cu Tratat de descompunere. Opera sa în românește o abhoră (în 1990), reeditînd Schimbarea la față, elimină întreg capitolul patru, în celelalte operînd modificări pînă la desfigurarea cărții) și, totuși, rămîne ca un document esențial, cum spuneam, pentru reconstituirea tabloului înfruntărilor ideologice
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
și dizarmonic, Răul rezervă Binelui un regim de irealitate, destrămat în propriul suport. De aici sunetul aparte, zbuciumat-circumspect al romanului în discuție. Stațiunea poate fi înțeles ca roman premonitoriu. . Ca să întărească nota e des invocată titulatura de "Cronică infamă", acel tratat despre blestem, despre o atmosferă irespirabilă, impură, condamnată la nedreptate. Ultimele pagini, bântuite de focul purificator, dar și de inevitabila tragi-comedie a duplicității nu au final. Serii de asasinate dau senzația că vine, în sfârșit, modelarea constructivă a cetățenilor. Nu
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
și Zarifopol. Apropoiații săi (printre ei, desigur, Henri H. Stahl) povesteau că Gusti a contractat, în această îndelungată perioadă de studii, o astenie rebelă și cronică, care, de fapt, îi interzicea să scrie. (De aceea n-a apărut niciodată acel tratat de sociologie pe care profesorul îl anunța, în anii treizeci, ca o apariție iminentă). Dar în îndelungatul său stagiu de studii, acumulase atîta carte încît era un efectiv erudit în materie, putînd alcătui, la cerere, unui student, pentru o lucrare
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
depune ambele sale coroane pe fruntea unui Principe străin, dacă marile Puteri ar voi să realizeze dorințele nației române exprimate de Divanurile ad-hoc din anul 1858". Șepte exemplare din acest document istoric fură subscrise de Domnitor și expeduite Puterilor semnătoare tratatului de la Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număra între persoanele însărciante a duce la destinația lor..." Toate instrucțiunile primite de trimisul, totuși, diplomatic se reduceau la îndemnul: "Du-te și fă cum te-or povățui inima și conștiința". Totul
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
imagini ale dublului în Romantism, Omul fără însușiri:între androgin și hermafrodit... Dar dorința autorului nu e de a le propune cititorilor doar cîteva noi studii comparatiste, erudite și subtile, asupra unor teme ce sînt locuri comune ale cursurilor și tratatelor de literatură comparată. în spatele primelor nouă eseuri se ascunde o aceeași perspectivă; celui care nu a înțeles lucrul acesta în urma lecturii, Corin Braga îi dezvăluie secretul, în loc de rezumat, în ultimul dintre studii: e vorba de o abordare psihoistorică a culturii
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
conștiința din noi. Adagiul clasic, pomenit în atâtea împrejurări. Literatura majoră, ca o modalitate de cunoaștere sui-generis, poate fi, de aceea, nu de puține ori, un chin, un supliciu, nu prea diferit de acela produs de vreo lucrare științifică, vreun tratat de zoologie, botanică. Exagerez, desigur. O fac doar spre a fi mai convingător. Pe Balzac, în primul rând, contează și în ce fel de ediție îl citești. Bineînțeles, aceasta pentru lectorii împătimiți. Și nu numai fiindcă vreuna din ele s-
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
că filosoful nostru, ajuns la vîrsta senectuții, era copleșit de griji și lipsuri jenante. Din sfoara lui de moșie de la Butoiești rămăsese cu o proprietate de fermă de 50 de ha, pe care abia izbutea să o cultive. Era, desigur, tratat, atunci, ca un chiabur și avea de înfruntat toate angaralele cotelor obligatorii și a impozitelor exagerate care, toate la un loc, nu puteau acoperi veniturile slăbănoage. Iată surprinsă realitatea colectării silite a produselor agrare, în calitatea sa de fermier: "În
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
trebuit să adopte formulele superioare ale civilizației grecești; între disciplinele care au pătruns în cetatea eternă a fost și filozofia. Începuturile au fost însă foarte timide: Cicero, în general indulgent cu concetățenii săi, este foarte sever cu primii autori de tratate filozofice romane, care s-au limitat la a reda în stil rudimentar ideile lui Epicur. Când avatarurile vieții politice l-au îndepărtat pe Cicero de treburile cetății, el s-a dedicat filozofiei pentru a-i deprinde pe concetățenii săi cu
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
antologic în colecția Poeți români contemporani adună poeme din cele 14 vol. apărute în perioada 1967-1999. Poeta și traducătoarea Ioana Diaconescu primește multiple premii și diplome între care ar fi suficient să menționăm Premiul Perpessicius al Academiei Române, Premiul Asociației Scriitorilor. Tratatul de amintiri neverosimile e structurat într-o manieră specială, astfel încât cititorului să i se ofere o imagine de ansamblu asupra creației autoarei, atât prin poemele selectate, cât și prin referințele critice cu autoritate de la sfârșitul volumului, între care, opiniile lui
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
rețea de relații continentale, cu care n-am fost obișnuiți. G. Călinescu, care se simțea liber, deoarece "încă nu exista teroarea teoriei, ci, dimpotrivă, o afirmare orgolioasă a independenței de spirit într-un climat latitudinar, relativist", ne oferă, în locul unui tratat academic, Prelegeri de estetică (1939), "recurgînd uneori, ca H. Pater (apărător al impresionismului critic), la modelul platonic". Capitolul cărții, închinat simbolurilor, "indică o direcție stilistic-cognitivă care s-a dovedit fertilă, cunoscînd modificări, dar nu mutații la Tillyard, Bachelard și, recent
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
ne-a scăpat iremediabil. Voi povesti, pur și simplu, cîteva dintre povestirile sale, pentru că "subiectul" lor înseamnă foarte mult. Într-o cetate, meseria de caligraf se află la mare cinste - caligraful trebuie să redacteze toate actele și, mai ales, toate tratatele de pace cu cetatea vecină. O altă îndeletnicire importantă în cetate este aceea de războinic. Așadar, toate tratatele de pace trebuie stabilite pe un termen limitat; pacea era doar un răgaz pentru refacerea forțelor. La un moment dat, caligraful schimbă
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
mult. Într-o cetate, meseria de caligraf se află la mare cinste - caligraful trebuie să redacteze toate actele și, mai ales, toate tratatele de pace cu cetatea vecină. O altă îndeletnicire importantă în cetate este aceea de războinic. Așadar, toate tratatele de pace trebuie stabilite pe un termen limitat; pacea era doar un răgaz pentru refacerea forțelor. La un moment dat, caligraful schimbă definitiv această situație, cu o simplă virgulă. Într-o formulă convențională ("Pacea aceasta va fi precum Lumea veșnică
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
vieți de la o moarte sigură. Această situație ambiguă de la sfîrșitul războiului se va mai prelungi încă o vreme și va umbri acea obligatorie luciditate a privirii prin care orice țară își scrutează prezentul și viitorul. După Conferința de la Ialta și Tratatul de la Postdam, unde puterile beligerante au concluzionat la masa de negocieri ceea ce războiul realizase de facto, adică împărțirea Europei -și nu numai - în cele două mari sfere de influență, cea sovietică și cea americană, România cade integral, cu armatele sovietice
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
de avizați că în 1915 România se afla în condiția de neutralitate. La Consiliul de Coroană din august 1914 marea majoritate a oamenilor politici români (cu excepția lui P. P. Carp) au refuzat apelul bătrînului rege Carol I ca țara, în virtutea tratatelor încheiate, încă în 1883, cu Tripla Alianță (Puterile Centrale), să intre în război alături de aceste țări. S-a decis neutralitatea și regele era amărît că, după 48 de ani de domnie, e înfruntat de fruntașii politici, refuzîndu-i-se cererea exprimată în
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
dîrz pe pozițiile neutralității; în care vreme duceau tratative cu ambele tabere în conflict sîngeros, balanța înclinînd în chip vădit spre Antantă. Dar nu se admitea intrarea noastră în război pînă ce nu se va obține semnarea unui favorabil nouă tratat politic care să ne garanteze intrarea în trupul țării a provinciilor românești subjugate de Austro-Ungaria (Ardealul, Banatul, Bucovina, Crișana, Maramureșul) și a unei convenții militare care să ne asigure armament, muniție și un front sudic care să ne apere de
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
informații pentru a le plasa, la vremea potrivită, cui se cuvenea. Apoi, firește, guvernul italian a demisionat, criza s-a menținut și, finalmente, Italia a intrat în război de partea Antantei, denunțînd (cum va face în august 1916 și România) tratatul Triplei Alianțe, care va deveni (ca atîtea alte tratate) un biet petic de hîrtie inutilă. Iată încă o mostră, din jurnal, despre felul (să-i spunem interesat?) cum își petrecea Martha Bibescu o zi din viață: "Azi-dimineața, de la opt la
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
se cuvenea. Apoi, firește, guvernul italian a demisionat, criza s-a menținut și, finalmente, Italia a intrat în război de partea Antantei, denunțînd (cum va face în august 1916 și România) tratatul Triplei Alianțe, care va deveni (ca atîtea alte tratate) un biet petic de hîrtie inutilă. Iată încă o mostră, din jurnal, despre felul (să-i spunem interesat?) cum își petrecea Martha Bibescu o zi din viață: "Azi-dimineața, de la opt la unsprezece, văzut pe atașatul militar englez, colonelul Thompson (amantul
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
Eticismul Apusului nu e pe măsura noastră. Acel mult lăudat "se cade - nu se cade" al românului nu ține în nici un caz de o concepție etică". Sau, la limita negativității: "Sîntem siguri că niciodată nu se va scrie un mare tratat de etică în țara românească". Cum să ne europenizăm, cum să ne realizăm în "forme istorice", așa amorali cum ne-a croit Dumnezeu? "Trebuie să nu pierdem nici un moment din vedere lucrul acesta, ne atrage atenția atît de bătrînește tînărul
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
dintre jungism și freudism). Potrivit celei de-a doua istorii, științifice, Pierre Janet și Sigmund Freud contează drept cei mai importanți precursori. Vor mai fi citați în acest context Abraham Kardiner, John Bowlby, D.W. Winnicott, Max Stern ș.a. Impresionantul tratat prezentat aici apare în 1998. Este meritul Editurii Trei de a-l publica în limba română la doar trei ani de la ediția originală, spre satisfacția specialistului - dar și a intelectualului aflat în căutarea unui nou vocabular, a unei expresii mai
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
de un singur autor (alternativă ideală) datorată d-lui Ion Ianoși. Pe acest fundal destul de sărăcăcios, a intrat în arenă dl Costică Brădățan. Să spun din capul locului (o precizează în prefață și autorul) că d-sa nu scrie un tratat, nici un manual, ci i se pare mai lesnicios, o introducere în temă, concepută ca o narațiune eseistică. Dar asta presupunea cunoașterea adîncită a operelor care, în succesiune, creează istoria filosofiei românești. Or, din păcate, l-am surprins uneori pe prea-tînărul
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
atât în perioada comunistă cât și după căderea bolșevismului, Havel e un excepțional conducător de democrație. Consultat de către mai-marii lumii, ascultat atunci când are ceva de spus, președintele Cehiei a jucat, în ultimii doisprezece ani, rolul dirijorului în politica Europei Centrale. Tratatul de la Visegrad, care s-a dovedit a fi cea mai inspirată mișcare politică a perioadei post-comuniste, e rezultanta prieteniei vechi ce-l leagă pe Václav Havel de dizidenții polonezi și maghiari din anii '70 și '80. Nici unul dintre cei care
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]