2,801 matches
-
s-au adăpostit în Monte Rotondo. Printre aceștia se aflau și părinții celui ce avea să se nască: Carlo Maria Buonaparte și Letiția Ramolino. Acolo, în Grota Refugiaților, aveau să se adăpostească fugarii. Și tot acolo aveau să se desfășoare tratativele cu trimișii contelui Voux, în urma cărora s-a înțeles că rezistența nu mai avea nici un rost. - El va fi răzbunătorul Corsicii! a izbucnit Letiția într-un moment de nestăpânită furie, protejându-și cu palmele pântecele rotund. - Acum va trebui să
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
bivuacuri fără rachiu și adesea fără pâine. Numai falangele republicane, numai soldații libertății erau în stare să sufere ce ați suferit voi. Cinste vouă!” în seara zilei de 27 aprilie, în palatul în care se afla Napoleon au avut loc tratativele. Delegația italiană s-a dovedit a fi surprinsă de lipsa agitației specifice unui cartier general, dar mai ales de lipsa pazei. Doar acolo se afla însuși comandantul trupelor franceze, nu un ofițer oarecare! La discuții, Bonaparte a avut o atitudine
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
toată lumea că armata franceză se afla cu cel puțin trei trepte superioară celei ruse. Și numeric, și ca dotare tehnică, și ca experiență. Știa și țarul Alexandru acest lucru, de aceea el nu ar fi dorit o încleștare militară. Dacă tratativele încercate ar fi dat roade favorabile imperiului francez, nici Napoleon nu ar fi dorit să se bată. Dar tratativele ori lâncezeau ori se dovedeau infructuoase, pentru că nici țarul nu voia să cedeze - teritorii care nu erau ale lui - așa cum nici
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
tehnică, și ca experiență. Știa și țarul Alexandru acest lucru, de aceea el nu ar fi dorit o încleștare militară. Dacă tratativele încercate ar fi dat roade favorabile imperiului francez, nici Napoleon nu ar fi dorit să se bată. Dar tratativele ori lâncezeau ori se dovedeau infructuoase, pentru că nici țarul nu voia să cedeze - teritorii care nu erau ale lui - așa cum nici Napoleon nu voia să renunțe la pământuri ce nu-i aparțineau. - Dar ce mai vrea împăratul Alexandru, după două
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
de partea Imperiului Otoman iar lordul Baconsfield cere în ședința Consiliului de Miniștri ca escadra engleză din Marea Mediterană să intre în Marea Marmara pentru a apăra Strâmtorile. Astfel, la 11 ianuarie 1878 se aprobă trimiterea flotei engleze în Strâmtori 260. Tratativele de pace între delegații otomani și cei ruși s-au desfășurat la San Stefano. Delegații otomani, Savfet Pașa și Saadulah-Bei încercau să prelungească tratativele, mizând pe un ajutor din partea Marilor Puteri europene ce doreau evitarea pericolului preluării controlului strâmtorilor Bosfor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a apăra Strâmtorile. Astfel, la 11 ianuarie 1878 se aprobă trimiterea flotei engleze în Strâmtori 260. Tratativele de pace între delegații otomani și cei ruși s-au desfășurat la San Stefano. Delegații otomani, Savfet Pașa și Saadulah-Bei încercau să prelungească tratativele, mizând pe un ajutor din partea Marilor Puteri europene ce doreau evitarea pericolului preluării controlului strâmtorilor Bosfor și Dardanele de către Rusia. În timp ce armata rusă executa manevre la periferia Constantinopolului, delegații ruși au primit dispoziții de la marele duce Nicolae să încheie pacea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
celor mai elementare scrupule de morală politică"281. În acest context, eforturile diplomației române și ale regelui Carol I s-au îndreptat în direcția convocării unui congres european ce urma să analizeze prevederile tratatului de la San Stefano 282. În perioada tratativelor de pace de la San Stefano, Rusia se arătase de acord ca după semnarea tratatului de pace cu Imperiul Otoman să fie convocată o conferință europeană care să discute problemele legate de interesele generale ale statelor europene 283. În preajma convocării unui
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cucerite de pe teritoriul bulgar 286. Articolul 24 al tratatului de la San Stefano stabilea ca Bosforul și Dardanelele să rămână deschise, atât pe timp de pace, cât și pe timp de război, pentru vasele de comerț 287. După o serie de tratative, la 30 mai 1878, Rusia și Anglia au încheiat un acord ce prevedea ca frontierele Bulgariei să se îndepărteze de Constantinopol. Acordul avea un caracter general și nu fixa în mod precis frontierele statului bulgar 288. În iunie 1878 Anglia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să participe și o delegație greacă. Franța a avut o atitudine similară în privința Greciei, dar era de acord și cu participarea României la congres 290. În cele din urmă, România și Serbia nu au fost acceptate la congres, la masa tratativelor aflându-se: Imperiul Otoman, Rusia, Germania, Imperiul Britanic, Franța, Italia și Austro-Ungaria291. Lucrările congresului de pace de la Berlin s-au desfășurat între 1/13 iunie 1878 și 1/13 iulie 1878 la Berlin sub conducerea "cancelarului de fier" Otto von
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
românesc de către Imperiul Rus357. Chiar în preajma întrunirii congresului de pace de la Berlin, Marile Puteri europene au refuzat admiterea delegaților români la lucrări, sub pretextul că independența României nu fusese recunoscută 358, cu toate că principalul obiectiv al diplomaților români era admiterea la tratativele de pace a României nu ca o "Mare Putere semnatară a tratatului de la Paris, ci ca stat în numele căruia nu se poate trata fără noi"359. Lucrările congresului de pace de la Berlin s-au deschis la 1/13 iunie 1878 sub
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locuitori 434, asigurând României controlul sectorului fluvial Galați-Tulcea-Sulina, a gurilor de vărsare ale Dunării, precum și accesul la Marea Neagră de la vărsarea brațului Chilia până la 5 km sud de Mangalia. Traseul definitiv al frontierei româno-bulgare a fost fixat după o serie de tratative internaționale desfășurate în perioada octombrie 1878-decembrie 1879435. Acesta pornea de pe malul Dunării, la est de orașul Silistra, și ajungea pe malul Mării Negre, la 5 km sud de Mangalia, având 148 de km lungime. Capitolul 3 Evoluția administrativă a Dobrogei la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sârbo-bulgar, România a fost propusă de către Otto von Bismarck pentru a găzdui viitoarele negocieri de pace. Propunerea a fost acceptată de către marile puteri europene, inclusiv de către Imperiul Otoman 1591. În aceste condiții, la 23 ianuarie 1886 se deschideau la București tratativele de pace între Serbia și Bulgaria. Alături de cele două state la negocierile de pace a participat și Imperiul Otoman deoarece Bulgaria nu era stat independent. Urmare a acestor tratative, la 19 februarie/3 martie 1886, a fost semnat tratatul de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În aceste condiții, la 23 ianuarie 1886 se deschideau la București tratativele de pace între Serbia și Bulgaria. Alături de cele două state la negocierile de pace a participat și Imperiul Otoman deoarece Bulgaria nu era stat independent. Urmare a acestor tratative, la 19 februarie/3 martie 1886, a fost semnat tratatul de pace de la București 1592. Prin prevederile tratatului de pace de la București se restabilea frontiera sârbo-bulgară în zona râului Timoc și se recunoștea unirea Rumeliei Orientale cu principatul Bulgariei. Acest
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
noiembrie/1 decembrie 1885, junimiștii au decis intrarea în opoziție. După această dată, Titu Maiorescu a publicat în ziarul România liberă o serie de articole sub titlul "Precedentele constituționale create de ministerul Brătianu"1609. În ianuarie-februarie 1886 au avut loc tratative între Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, Vasile Pogor, I. Negruzzi, Nicolae Fleva, pe de o parte, și Lascăr Catargiu, George Vernescu, Alexandru Lahovari, George Manu, pe de alta, în vederea unei acțiuni comune împotriva guvernului liberal 1610. În această
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
potabilă a orașului. Astfel, primarul orașului Constanța arăta: "(...) cu ocazia căutării izvoarelor cu apă de la locul așa-numit "Gura Dobrogei", din care am luat probe și le-am trimis la Școala de Poduri și Șosele spre analizare, și cu ocaziunea tratativelor ce am început a face cu moștenitorii lui Toma Anastasiu pentru cumpărarea terenurilor cu izvoarele de apă de la "Caragea Domnu", pentru care am trimis pe ajutorul nostru cu secretarul primăriei la comuna Rasova din plasa Medgidia, s-au făcut cheltuieli
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Otoman 3203. Aliații balcanici au obținut succese pe toate fronturile ajungând să asedieze Adrianopolul și amenințând, astfel, chiar capitala Imperiului Otoman. În aceste condiții, Imperiul Otoman a cerut armistițiu, acesta fiind semnat la 23 noiembrie/3 decembrie 19123204. În ciuda deschiderii tratativelor de pace de la Londra, la 21 decembrie 1912/3 februarie 1913, războiul a reizbucnit 3205. Acțiunea energică a Marilor Puteri europene a făcut ca, la 13/26 aprilie 1913, ostilitățile să fie suspendate, iar la 17/30 mai 1913 să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de acord cu o rectificare de frontieră în sudul Dobrogei, dar excluzând cedarea Silistrei, în timp ce, Titu Maiorescu insista asupra unei frontiere strategice ce urma să atribuie orașul Silistra României. În ultimele zile ale lunii decembrie 1912 au început la Londra tratativele de pace. Delegatul român, domnul Nicolae Mișu, avea sarcina de a apăra interesele României și ale românilor balcanici și de a încheia tratativele cu delegația bulgară privind rectificarea graniței dobrogene. La sfârșitul lunii decembrie 1912 Take Ionescu a vizitat Viena
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
urma să atribuie orașul Silistra României. În ultimele zile ale lunii decembrie 1912 au început la Londra tratativele de pace. Delegatul român, domnul Nicolae Mișu, avea sarcina de a apăra interesele României și ale românilor balcanici și de a încheia tratativele cu delegația bulgară privind rectificarea graniței dobrogene. La sfârșitul lunii decembrie 1912 Take Ionescu a vizitat Viena, Berlinul și Parisul după care i s-a alăturat lui Nicolae Mișu la Londra. Lipsa de rezultate a tratativelor româno-bulgare a determinat guvernul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și de a încheia tratativele cu delegația bulgară privind rectificarea graniței dobrogene. La sfârșitul lunii decembrie 1912 Take Ionescu a vizitat Viena, Berlinul și Parisul după care i s-a alăturat lui Nicolae Mișu la Londra. Lipsa de rezultate a tratativelor româno-bulgare a determinat guvernul român să anunțe iminența unei mobilizări și a unui atac împotriva Bulgariei. Această decizie fusese adoptată la propunerea primului ministru Titu Maiorescu, după ce acesta obținuse acordul regelui Carol I. La 7 ianuarie 1913 Titu Maiorescu îi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Țarist. La 10 ianuarie 1913 s-a produs la Constantinopol lovitura de stat a Junilor Turci ce a condus la formarea unui guvern ce dorea reluarea ostilităților împotriva statelor naționale din Balcani. Astfel, la 28 ianuarie 1913 au fost întrerupte tratativele de pace ce se derulau la Londra, iar la 3 februarie 1913 ostilitățile au fost reluate pe toate fronturile. La 16/29 ianuarie 1913 a fost semnat protocolul de la Londra ce consemna pozițiile divergente ale guvernelor României și Bulgariei în privința
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
guvernelor României și Bulgariei în privința frontierei dobrogene, partea română dorind rectificarea frontierei pe linia Turtucaia-Balcic, iar cea bulgară cedarea către România a unui mic teritoriu la Marea Neagră și dărâmarea fortificațiilor de la Silistra. La 15 februarie 1913 au reînceput la Sofia tratativele dintre cele două țări privind rectificarea graniței avându-i ca reprezentanți pe Dimitrie Ghica din partea română și A. Safarov din partea Bulgariei. Negocierile s-au încheiat fără rezultate concrete iar, la 18 februarie 1913, Dimitrie Ghica informa de la Sofia că guvernul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1913 guvernul român a decretat mobilizarea armatei române iar la 28 iunie 1913 trupele române intrau în Silistra. În cele din urmă, la 8 iulie 1913, Bulgaria accepta noua frontieră dobrogeană, iar la 9 iulie 1913 accepta și participarea la tratativele de pace ce urmau a avea loc la București 3216. La 17/30 iunie 1913 Marele Stat Major al armatei române condus de către generalul Alexandru Averescu a elaborat un plan de acțiune ce prevedea atacarea Bulgariei pe două direcții, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
an XI, nr. 11, Craiova, 2006, p. 127. 1570 Charles & Barbara Jelavich, Formarea statelor naționale balcanice (1804-1920), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 228. 1571 Bogdan Catană, loc. cit., p. 127. 1572 Ibidem, p. 128. 1573 Nicolae Ciachir, "Orașul București locul tratativelor și al păcii care a pus capăt conflictului balcanic din anii 1885-1886", în Materiale de istorie și muzeografie, VII, București, 1969, p. 280. 1574 Bogdan Catană, loc. cit., p. 128. 1575 Ibidem. 1576 Miodrag Milin, Relații politice româno-sârbe în epoca
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dovedesc a fi de obicei consultanți pe relații publice sau oameni care fac lobby, angajați de societățile care au afaceri acolo. Și cei care fac lobby Îi Încurajează pe oameni să-și facă speranțe, spunându-le că armata va Începe tratative cu Aung San Suu Kyi. Să fim serioși. Este o cacealma pentru a-i face pe oameni să creadă că va exista o reformă. — De unde știi că de data asta nu este adevărat? a Întrebat Wendy. Nu e prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Națiunilor să se stabilească la Lisabona și să verifice justa întrebuințare a fondurilor. Ceea ce însemna, de fapt, o gravă știrbire a autonomiei portugheze. Generalul Ivens Ferraz, trimisul extraordinar al Guvernului la Geneva, refuză cu demnitate condițiile Societății Națiunilor, pune capăt tratativelor și se întoarce la Lisabona - unde e primit cu triumf. Gestul bărbătesc al generalului electrizează din nou națiunea. Dictatura militară, departe de a ieși compromisă prin eșuarea împrumutului - așa cum speraseră oamenii politici - cunoaște, dimpotrivă, un răsunător succes de opinie publică
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]