3,521 matches
-
blocului (că aveam și acolo un șef), chiar dacă nimeni nu-i cerea. Cum? Ați uitat? Nu se poate! Uite, vă amintesc eu, cam așa: ,,Domne comandant, io, Scârță, ăla cu dușumeaua, că scârțâie, a dracu, de când lumea, În seara asta, treaz, adică negustat, am văzut cu ochii mei chestiuni Împotriva partidului și Împotriva orânduirii. Așa că vă aduc la cunoștință că l-am văzut pe pocitul ăsta de Firică investit de partid cu credință, săi culturalizeze cu doctrina sau să-i belească
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
și ușoara „capcană“ - căci se impunea una, la asemenea pact narativ „pe față“ - întinsă de interglosator, pentru că trecerea cu vederea a unui detaliu afectează situarea în „departele“ textului. E un mod, ingenios, respectiv eficace, ieri și azi, de a menține trează conștiința receptorului, instigat la navetă între idiomuri, elemente de volte-face și surprize diverse, în special aparente. Un merit al procedurii chiar aici l-am găsi, în evitarea stridenței „comerciale“ a sequel-ului, în descoperirea unui aer firesc de continuitate, care dă
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
cu totul altul decât înainte. Literatura dominantă este aceea populară și revoluționară, lipsită de valoare. Noul public nu mai citește cărți, ci jurnale. Jurnalismul de bună calitate se afirmă prin Marat, Desmoulins sau Mirabeau. Oratorii, printre care Robespierre însuși, țin trează piața publică. Teatrul e ca și inexistent o vreme, probabil din cauză că strada satisface din plin nevoia de spectacol. Scrierile constau în corespondență, privată sau publică și în jurnale intime, autorii principali fiind aceiași Napoleon și Mirabeau. Tabloul acesta, zugrăvit cu
Neuitatul Thibaudet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3261_a_4586]
-
atâta vreme cât el îi acceptă convențiile, iar de data aceasta nu se arată dispus să mai cedeze. Își vrea înapoi mama, nu un deghizament ridicol al acesteia. Sunt nenumărate trucurile pe care Tina (Cristina, adică) le orchestrează pentru a menține, cumva, trează speranța. Nu doar speranța fraților, aflați la vârste fragile, ci și pe a ei, care la numai doisprezece ani e pusă în situația de a se comporta ca un cap de familie. Se hrănește din amintiri, din puținele momente în
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
să mă hotărăsc? Sunt fericit sau trist? Nu văd care-i problema. Sunt, cum ziceam, și fericit, și trist. Și în tot felul de alte feluri, de altfel. Ciudate nopți! Adorm pe la zece, mă trezesc în jur de două. Rămân treaz până dimineața, nu mă gândesc la nimic. La nimic anume, vreau să zic. Întrebat, un medic ar fi spus că trei, patru ore de somn ajung pentru un bătrân. Nu l-au întrebat și ce dracu’ să faci, cu ce
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2969_a_4294]
-
storci așa mi-i Vieața. Vino să o curăți, blîndă, Într-o copaie, cînd buclați se-avîntă Prin aburi îngeri beți de-aroma spumii. Ci-atunci te-aștept să te dezbraci, rîzîndă, De fuste moi, de bluze-n nasturi prinse Și sînii treji și coapsele surprinse, Re-nveșmîntîndu-le,încerc să te cuprindă Chiar carnea mea zvîntată-n frînghioare Întinse sub tavan din grindă-n grindă. Și o să simți cum praful nu mai doare Și sufletele ni se-ncleie c-o dobîndă De pofte-adînci. Și mințile
Sonet domestic by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16129_a_17454]
-
storci așa mi-i Vieața. Vino să o curăți, blîndă, într-o copaie, cînd buclați se-avîntă Prin aburi îngeri beți de-aroma spumii. Ci-atunci te-aștept să te dezbraci, rîzîndă, De fuste moi, de bluze-n nasturi prinse Și sînii treji și coapsele surprinse, Re-nveșmîntîndu-le, încerc să te cuprindă Chiar carnea mea zvîntată-n frînghioare întinse sub tavan din grindă-n grindă. Și o să simți cum praful nu mai doare Și sufletele ni se-ncleie c-o dobîndă De pofte-adînci. Și mințile
Sonet domestic by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16555_a_17880]
-
e bine... "Poate altădată!" În urmă: conturul trupului, răsturnat pe spate. Mîinile reci. Obrazul încălzit tot mai greu De focul paielor cu care m-a umplut Dumnezeu. Ceas E noapte. Te trezești. Adormi. Și iar Durerea din stomac te face treaz. Messir Mușina, te credeai mai breaz Decît noi toți de cînd ai scaunul normal, De cînd ai renunțat la Fenobarbital Și ții regim Oshawa, mînci orez și praz, Năut și mei, ca papagalii, și susan !? Ce-atîta caz Că ai ajuns
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
în timp ce lumina zilei își scoate cutițele prin fisuri și retează trena prolificei noastre umbre... Fumigații și pentru spasmele memoriei ce sughițe cîrpind laolaltă zdrențe de insomnie. De presupus că am fi fost și ceva mai bravi unde? cînd? sau mai treji în baia cu aburi a somnolentei colective... Ah dacă!... pe cînd locuiam în trecutul imprevizibil mai confortabil decît în prezentul mereu amînat iar Sibila Carpaților era curva... În Périgord Cîinele alergînd în colțul ochiului meu trage după el linia orizontului
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
din urmă pe cele mai neviteze, care pasc, ba chiar și scurmă pajiștile (largi/înguste), în savane,-n stepe,-n puste, singuratice, în turmă sau perechi, - și-au mari viteze tocmai fi’ndcă nu-s viteze, fi’nd mai totdeauna treze și cu frica-n sân, mereu, de ghepard, panteră, leu. Vitejia nu e, însă, doar a fiarei carnivore; erbivora, ce-i constrânsă numai iarbă să devore, dârză poate fi și ea... Dintre cei ce pasc gazonul, tauri, boi, viței, juncane
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
pe care gestul i-l sugera, și asta o simțeam în ciuda situației umilitoare în care mă aflam, situația unui om căruia i se dădea de înțeles că nu e în stare nici măcar de atît, să întrețină atmosfera și să țină trează atenția ființei din fața lui. Și totodată o priveam năuc și oarecum încîntat, cu un fel de admirație nemărturisită, conștientizînd cîtă frumusețe nepremeditată răzbătea din gestul acela al ei. Ea nu știa ce face, nu realiza cît de frumoasă era în timp ce
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
este rodul forțelor de productie" (p. 140). Deosebirea fundamentală i-a fost greu accesibilă lui Djilas, putând fi evocat drept cauză majoră a rupturii personale cu Stalin și comunismul de export, precum și pretext pentru a se justifică pe șine. Menținerea treaza a conștiinței și manifestarea acesteia într-o maniferă critică a făcut ca Djilas să evite fanatismul, dogmatismul, servitutea adică formele în care poate degeneră idealismul. Conștiința a fost cea care în permanență a pus în dialog realitatea exterioară cu idealurile
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
reacțio- nează în mod necesar conștient, "am descoperit" dintr-o dată indisolubila legătură cu natura - am reluat excursiile vânătorești din tinerețe și am observat pe data că există frumusețe și în afara partidului și a revoluției." (p. 122). Faptul că orice conștiința treaza se manifestă și critic e un motiv de a fi privită, de către orice regim totalitar, drept primejdie. Încă din 1920, cănd regimul totalitar nu era cunoscut în toate consecințele sale, Evgheni Zemiatin construiește societatea distopică pe absența conștiinței: Dar își
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
poetului, care travestește totul în joc reflexiv de proiecții de umbre chinezești. „Vânătoare cu soim” e cartea unor exerciții de inteligență, a unor salturi în timp, dar și a ieșirii din timp în zona dominată de atotputernica poezie. Ca să ții treaza și prizoniera atenția cititorului e nevoie de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
alcoolic ș.a.m.d., ni se creează impresia că am pătruns în cotloanele cele mai ascunse ale realității, fără restricții. Dacă suntem atenți însă la știrile lipsite de senzațional, descoperim că exact în timpul când copilul ars în sobă ne ținea trează atenția și forma un curent de opinie fermă - cine nu e împotriva unei asemenea orori? - se dădeau ordonanțe de guvern, treceau prin Parlament legi cu efecte importante și pe termen lung, care ne privesc pe toți" (Mihai Pascu; p. 115
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
canavaua unor întâmplări zilnice - întâlniri, călătorii, probleme ale creației scriitoricești, ale sănătății - în primul rând destinul scriitorului național în anii lungi, trudnici și doar în parte încheiați ai tranziției. Sunt note scurte, dar nu eliptice, riguros articulate ale unei conștiințe treze care nu se scaldă în apele compromisului, dar nici nu-și nutrește existența pe schelăria evenimentelor politice, al căror substrat însă nu-i scapă - în acei ani de confruntare socială ce aveau să ducă la prima cădere de la putere a
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
în majoritatea cazurilor sugerînd stări de spirit sprijinite nemijlocit pe verb. Verbul modelat cu migală devine ,materia primă" a sufletului angoasat. Amestec de timiditate (o stîngăcie învinsă) și îndrăzneală (ambiția ,ieșirii din rînd" prin rostire), un astfel de limbaj ține trează atenția cititorului. O variantă obiectivată: Zori amărîți, încă feștilă umilă,// aleargă domnii țărani/ pe drumuri de argilă,/ cîrni de spate și rupți de șale,/ vorba veche,/ fiecare cu ale sale,// estimp, de mine mi-e un pic silă,/ de istoria
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
de calda prietenie pe care le-am trait cu bunul meu prieten de care imi voi aminti mereu, cu sentimente de tandrete si multa admiratie pentru tot ce a facut. Este de admirat, de asemenea, hotararea Dumnevoastra de a mentine treaza memoria marelui profesor Claudiu Matasa. Va rog sa primiti, Domnule Alex Cetateanu, asigurarea stimei mele deosebite. Eugen Culicov Mult stimate domnule profesor: Asa cum stiti, in 2005 am propus Presedintelui T Basescu un sprijin de $100.000 pentru crearea unui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
liniștii constă în strigătul singurătății din tine. 2457. Absurdul creației este Lumea născută pentru a muri. 2458. Absurdul frumuseții este iluzia sa. 2459. Absurdul visului este să visezi că visezi propria ta trezire care este viața noastră, fiind cu adevărat treaz. 2460. Absurdul melancoliei constă în amintirea unui posibil viitor. 2461. Absurdul amintirii este faptul că se produce într-un prezent a cărui mărime nu poate fi definit la frontiera dintre trecut și viitor. 2462. Absurdul absolutului este acceptarea verbului A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sportive, „Azvârlind cu turturele“, publicată în „Luceafărul“ - București -, nr. 989 / 11 aprilie 1981»); „- C-un deget, ia opt grame la cântar ...!“ / „- Dar numai cu atât, nu ești pierdut... / Expert de ești, constați, la inventar, / de câte ori domnița s-a vândut ...!“ («Tereziile treze - Unei domnișoare, „vânzătoare-de-brânză“ în Piața Electrobanat / Iosefin din Timișoara, care apasă cu degetul platanul cântarului, frustrând de câteva grame cumpărătorul»); „- Ar trebui să inventăm un pat / cu purici care vaccinează bine...!“ / și-o viespe-de-ntrebare mie-mi vine: / „- Ce purice, frumoaso
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tonurilor discrete, joase (sotto voce) dar de o rară profunzime de idei și, în același timp, de o bogăție de sentimente bine stăpânite. Printre altele, eul ei poetic constituie un voiaj în spirală într-un cadru feeric, unde cugetarea mereu trează și trăirea lirică contribuie reciproc în plăsmuirea unui univers de viziuni, în care istoria se trezește în sânul mitului și mitul construiește la rândul său istorie. înzestrată cu un pur și fin simț al limbii, ea știe să-și formuleze
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
din palatul de la Triest cu capul înălțat și pîndind cu urechea. în sfîrșit, după atîția ani, Sofronije știa la ce trăgea cu urechea tatăl lui. Și mai știa de ce mama lui îi tot așeza capul pe pernă. Bătrînul Opujić stătea treaz pînă la ultimul foșnet de fustă din capătul scării. - însă în privința celor din Serbia - continuă căpitanul - eu le trimit banii pe care îi cîștig vînzînd praf de pușcă francezilor, ca să-și cumpere și ei praf de pușcă. Tu, băiete, ascute
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
adăpost,/ acoperiș n-am găsit./ Greu mai e printre ai tăi,/ printre sîrbi/ Inel cîntător îți dăruiesc,/ să nu mă pierzi din ochi./ Cîntătorului tău tinerețea/ nu-i luminează anii tîrzii./ Din somn groaznic vis/ mă redeșteaptă la tine/ Și treaz îmi văd inima/ răsărită în noaptea vrajbei/ Și apusă la cîntatul/ catavasiei barbare... După asemenea vorbe căpitanul făcu prezentările fiind vorba de doamna Rastina Kaloperović, din Sremski Karlovci, ca și de fiul acesteia, Arsenije, sublocotenent în armata austriacă, care, iată
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
oricine o fi? Nu cutezase să o întrebe. Asemenea posibilitate ar fi fost insuportabilă și reacția lui la acest gînd îl întărîtase în asemenea măsură, încît după nu știu cîte pahare de Martini și nenumărate whiskiuri se simțea dureros de treaz. în ultimele cinci ore își dăduse seama, clar, că era îndrăgostit de Grady McNeil. Era posibil ca niciodată să nu ajungă să facă dragoste cu ea, și dacă ar face, probabil că încercarea s-ar dizolva în rîs sau în
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
Căci cu o albă lamă de cuțit/ Otrava ta mi-ai încrustat-o-n vine.// Eu ți-am zidit lumina-n carte./ Mi-ai fost în viață marele blestem,/ Nu ești aici, dar hăuiești departe,/ În somn te-aud și treaz te chem.// Nici slova, nici femeia, băutura,/ Nu-mi folosesc când nu te am,/ Eu am gustat de-atâtea ori tortura:/ Un mort erai, dar apăreai la geam.// Te simt alături, ca pe-un frate,/ Te răsfoiesc în gând ca
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]