4,953 matches
-
tribunalului de comerciu; - 4-lea simbriile căpitanului și a echipajului , prin liste de înarmare și desarmare*) a corabiei, încheiate la cancelaria orînduita pentru înscrierea și clasificația vislasiloru și a marinariloru; - 5-lea, sumele luate imprumutu și pretulu marfuriloru vendute pentru trebuințele corabiei în vremea călătoriei celei din urmă, prin foi încheiate de capitanu, întemeiate pe jurnaluri, iscălitu de capitanu și de cei mai însemnați ai echipajului , si doveditore de neaperata trebuința a imprumutarei; - 6-lea, vendarea corabiei se va dovedi prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
5-lea, sumele luate imprumutu și pretulu marfuriloru vendute pentru trebuințele corabiei în vremea călătoriei celei din urmă, prin foi încheiate de capitanu, întemeiate pe jurnaluri, iscălitu de capitanu și de cei mai însemnați ai echipajului , si doveditore de neaperata trebuința a imprumutarei; - 6-lea, vendarea corabiei se va dovedi prin actu publicu cu date nesupuse indoelei, și lucrurile date pentru gătirea, înarmarea și cele spre hrană corabiei, se voru dovedi prin socoteli, facture sau catastise visate de capitanu, si încheiate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
judecătorie celoru ce nu voescu a da analoga loru parte, capitanulu va fi volnicu a se împrumuta ala-grosa cu împuternicirea judecatei, bani în socotela loru pe partea de interesu ce au în corabie. Articolul 391 Dacă, în cursulu călătoriei, este trebuința a se drege corabia sau a se cumpără provisii, capitanulu, după ce va adeveri acesta printr'unu jurnalu iscălitu de fruntașii echipajului , va putea să se împrumute bani pe trupulu corabiei, să zalojesca sau să venda din mărfuri pînă la suma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
drege corabia sau a se cumpără provisii, capitanulu, după ce va adeveri acesta printr'unu jurnalu iscălitu de fruntașii echipajului , va putea să se împrumute bani pe trupulu corabiei, să zalojesca sau să venda din mărfuri pînă la suma cerută de trebuințele dovedite, luându voia spre acesta, în tera românească, de la tribunalulu de comerciu, ori, unde nu va fi, de la tribunalulu civilu, ori, nefiindu nici unulu nici altulu, de la dregătoria locală; iaru în tera streine, de la dregătoria portului. - Proprietarii sau capitanulu ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
sau la vechilii loru, o socotela iscălita de dinsulu, si coprindetore de starea poverei sale de pretiulu mărfurilor celoru încărcate în corabia să, de sumele ce va fi luatu imprumutu, de numele și locuințele imprumutatoriloru. Articolul 393 Capitanulu care, fără trebuința și nevoia, se va fi impprumutatu bani pe trupulu, pe provisiile de hrană, sau pe înarmarea corabiei, si va fi zalojita sau vendutu din mărfuri ori din acele provisii, si care va fi pusu în socotelile sale strircaciuni de marfuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
nici de la chiriașii corabiei pentru rescumpararea sa.I-se platesce însă simbria pînă în diua, în care s'a prinsu și s'a robitu. Articolul 424 Marinarulu prinsu și robitu, de a fostu prinsu pe mare sau la uscatu pentru trebuința corabiei, are dreptu de a i se plăti tota simbria. - Are asemene dreptu de a i se plăti a despăgubire pentru rescumpararea să, de va ajunge corabia la portu cu norocire. Articolul 425 Marinarulu va dobândi de la stapanulu corabiei despăgubire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a i se plăti a despăgubire pentru rescumpararea să, de va ajunge corabia la portu cu norocire. Articolul 425 Marinarulu va dobândi de la stapanulu corabiei despăgubire pentru rescumpararea să, de va fi fost tramisu pe uscatu sau pe mare pentru trebuința corabiei. Despăgubirea are a se face de către stapanii corabiei și ai poverei, daca marinarulu a fostu tramisu pe mare sau pe uscatu pentru trebuința corabiei și a poverei. Articolul 426 Cinci-deci galbeni se hotarascu pentru despăgubirea marinarului prinsu și robitu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
corabiei despăgubire pentru rescumpararea să, de va fi fost tramisu pe uscatu sau pe mare pentru trebuința corabiei. Despăgubirea are a se face de către stapanii corabiei și ai poverei, daca marinarulu a fostu tramisu pe mare sau pe uscatu pentru trebuința corabiei și a poverei. Articolul 426 Cinci-deci galbeni se hotarascu pentru despăgubirea marinarului prinsu și robitu. - Strîngerea baniloru și întrebuințarea loru se voru face după formele ce se voru hotărî de către stăpînire pentru rescumpararea robitiloru. Articolul 427 Ori ce marinaru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
adeverință de visitatia corabiei, despre care se vorbesce la art. 382 Articolul 455 Trebue a se plăti chira pentru mărfurile ce capitanulu a fostu silitu se venda ca să se ajute la cumparatorea provisiiloru, la dregerea corabiei, si la alte grabnice trebuințe ale ei, tenendu elu socotela de costulu loru cu pretulu, cu care se va vinde remasita sau alta asemenea marfă de aceeași calitate la loculu descarcarei, daca corabia va ajunge la portu cu norocire; de se perde corabia, capitanulu va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
urmă vestiri pentru obicinuitele caletorii, - dupa doui ani, pentru călătoriile cele depărtate, - asiguratulu arată că n'a priimitu nici o veste pentru corabia să, atunci elu poate se facă părăsirea către asiguratoru, si se cera plata asigurări , fără a mai fi trebuința să aducă dovadă pentru perdanie. - După trecerea de unulu sau de doi ani, asiguratulu are sorocele randuite de Art. 532, spre a face părăsirile sale. Articolul 535 La intemplare de asigurare făcută pe vreme mărginita, după trecerea soroceloru cuprinse în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
spre a le scăpa; - 3. perdania octogoneloru a ancoreloru, a pandeloru, a catarturiloru, si a fringhiiloru, pricinuita din furtună, sau alta intemplare de mare; - cheltuelile isvorite din ori ce poposire pricinnita, sau din intemplatore pierdere a diseloru lucruri, sau din trebuința de a se aprovisiuna, ori de a drege corabia la intemplare de a lua apă; - 4. hrană și simbria marinariloru în vremea oprelei, candu se opresce pe drumu corabia din porunca vre unei puteri, si pe vremea în care e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
ori drenaje, ape meteorice, ape de mină sau de zacamint, după utilizare. ... (2) Apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, daca pentru această nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații de capacitate mică de până la 0,2 litri/secundă, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriilor proprii. ... (3) Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbaiere apele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220291_a_221620]
-
frezare și altele asemenea; ... j) Q12 Materiale contaminate: uleiuri contaminate cu PCB - bifenili policlorurați - și altele asemenea; ... k) Q13 Toate materialele, substanțele sau produsele a căror utilizare este interzisă de lege; ... l) Q14 Produse de care deținătorul nu mai are trebuință: reziduuri înlăturate/îndepărtate din agricultură, birouri, magazine, din sfera menajeră, din circuitul comercial și altele asemenea; ... m) Q15 Materiale, substanțe sau produse contaminate ce rezultă din acțiunea de refacere a solului; ... n) Q16 Toate materialele, substanțele sau produsele neincluse în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195544_a_196873]
-
ori drenaje, ape meteorice, ape de mină sau de zacamint, după utilizare. ... (2) Apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, daca pentru această nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații de capacitate mică de până la 0,2 litri/secundă, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriilor proprii. ... (3) Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbaiere apele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220289_a_221618]
-
cu putință în viitor; 3. Pentru a ușura traiul din orașe și centrele miniere, industriale și balneare, rezervandu-se terenuri spre a se crea mici gospodării pe seama muncitorilor, funcționarilor și altor locuitori cu mijloace modeste de traiu; 4. Pentru satisfacerea trebuințelor de interes general, cultural, economic, social și educație fizică. Articolul 2 Exproprierea atinge proprietatea fără privire la calitatea proprietarului, capacitatea lui juridică sau caracterul imobilului expropriat. Articolul 3 Moșiile și părțile de moșii expropriabile, potrivit legii de față, sînt lovite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
pamantul cultivabil al școlilor pînă la maximum 16 jug. cad. cari aveau la 1 Decemvrie destinația de donațiuni învățătorești și întrucat serveau acestui scop. Va fi scutit de expropriere pînă la 10 jug. cad. pamantul cultivabil al bisericilor destinat pentru trebuințele bisericești. Nu se bucură de scutirile impuse în acest aliniat parohiile care au mai puțin de 300 suflete și filiile cari au mai puțin de 100 suflete. 5. Grădinile de pomi pînă la 5 jug. cad. înființate lîngă școlile primare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
nu există, ele se vor crea după satisfacerea tuturor îndreptățiților dela art. 86. 7. Casele de locuit cu parcurile lor, intravilanele rurale, clădirile, viile și stabilimentele industriale, morile cu apele cari alimentează. 8. Pădurile sau părțile de păduri care servesc trebuințele normale de lemne de foc și construcțiuni, ale subiectelor indicate în acest act, însă numai în măsura care acoperă aceste trebuințe. 9. Cu prealabilă învoire a comitetului agrar, pamantul cultivabil pînă la maximum de 30 jug. cad. destinat pentru întreținerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
rurale, clădirile, viile și stabilimentele industriale, morile cu apele cari alimentează. 8. Pădurile sau părțile de păduri care servesc trebuințele normale de lemne de foc și construcțiuni, ale subiectelor indicate în acest act, însă numai în măsura care acoperă aceste trebuințe. 9. Cu prealabilă învoire a comitetului agrar, pamantul cultivabil pînă la maximum de 30 jug. cad. destinat pentru întreținerea orfelinatelor, căminurilor de invalizi, azilurilor de batrani și săraci și cari au avut acest caracter înainte de 1 Decemvrie 1918; b) Pamantul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
delimită din întreaga suprafață a composesoratului, socotindu-se din acest punct de vedere că indiviza. Articolul 14 Dacă problema locuințelor nu va putea fi rezolvată cu terenurile disponibile în urma acestei exproprieri, se va trece la o expropriere succesiva în măsura trebuințelor și asupra altor terenuri și anume: în comunele rurale la terenurile situate într-o rază de cel mult 600 metri, iar comunele urbane și centrele miniere, industriale și balneare într-o rază de cel mult 1.000 metri. Punctul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
beneficiază toți locuitorii agricultori din comunele foste grănicerești, fără osebire dacă sînt sau nu descendenți ai familiilor grănicerești; d) Părți din pășunile comunale, urbariale și asociațiunile particulare create în baza legilor 1908 VII, 1908 XXXIX*1) 1908 XLIII, cari întrec trebuințele de pășunat al contingentului normal de vite din localitate; ... e) Acolo unde interesul economic al populației cere, vor putea fi expropriate cu avizul silvic și cu aprobarea Comitetului agrar și păduri, numai dacă terenul este propriu pentru pășunat; ... f) Acolo
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
pînă la un jugăr cad. de fiecare cap de familie; ... g) În regiunile de munte și deal nu se destina pentru pășune pamantul arabil care a fost folosit ca atare pînă la 1 Decemvrie 1918. ... Pamantul de pășune care întrece trebuințele de pășunat a contingentului normal de vite a locuitorilor locali va servi la înființarea de pășune cu preferință pentru acei locuitori cari pășunau înainte pe aceste locuri sau cari au ridicat pe ele sălașuri, stane sau alte edificii de munte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
și a pășunilor comunale în: munte, deal și șes se va hotărî de către organele de aplicare dela cap. VI al legii prezente, ținînd seama de definiția riguros științifică pentru fiecare moșie. Capitolul 3 Pădurile comunale Articolul 32 Se înființează după trebuința păduri comunale și se completează pădurile comunale existente în modul următor: a) Se destina de preferință și în primul rand suprafață de pădure din proprietățile cari se expropriază în întregime, conform art. 6, precum și din pădurile Statului; ... b) Se expropriază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
păduri, în măsura care servesc exploatația minelor, uzinelor de fier și ale tuturor întreprinderilor industriale cari întrebuințează lemnul ca material brut sau că combustibil pentru fabricarea de articole industriale și cari au menirea de a satisface în prezent și viitor trebuințele de materiale de lemn ale întreprinderilor industriale existente. Articolul 37 Pădurile comunale existente, precum și cele înființate și completate prin legea de față vor fi administrate prin organele silvice ale Statului, conform legilor în vigoare. Capitolul 4 Dispoziții generale Articolul 38
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
și poduri umblătoare existente, afară de podurile umblătoare cari au necesitat investiri importante și cari se vor expropria cu plata. Articolul 39 Subsolul pămîntului expropriat aparține Statului cu exceptia drepturilor câștigate. Articolul 40 Din pământurile expropriate Statul își rezervă suprafață necesară pentru trebuințele de interes general, cultural, economic, social, militar, educativ, etc. Pentru construcții de școli și biserici în comunele rurale se pot expropria pînă la cel mult două jugăre din orice teren. Articolul 41 Contractele de arendare pentru pamantul cultivabil sînt desființate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
de lipsă și șeful judecătoriei de ocol; ... b) Un delegat cu cunoștințe practice și tehnice agricole, numit de Casă centrală a împroprietăririi; ... c) Consilierul agricol județean sau substitutul; ... d) Un inginer geodesic. Pe lînga fiecare comisiune județeană va funcționa după trebuința unul sau mai mulți secretari; președintele comisiunii este judecătorul. Comisiunea județeană pentru împroprietărire judeca la reședința, în ultimă instanță, toate contestațiunile ivite la întocmirea tablourilor de împroprietărire, stabilind în mod definitiv listele sătenilor ce urmează a fi împroprietăriți. Comisiunea județeană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]