31,283 matches
-
aceea, îmi exploatez televizorul până când încălzirea agregatului distorsionează chipurile și vocile... -Da, și ? Care-i problema ? Oprește-l... -Păi, asta e șmecheria: doar așa obosesc și adorm, numai că, în ultima vreme, am început să visez tâmpenii... De exemplu, noaptea trecută: am visat că vizionam ultimul telejurnal al zilei și tocmai se transmitea un reportaj tv când, deodată, aud vocea domnului Theodor Stolojan semănând cu țipătul disperat al unui coiot lângă un cactus. Îți dai seama ? Chestii intime, nu intru în
Haralampy și "Lacul Lebedelor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12864_a_14189]
-
și-a propus și a realizat în ultimul an, sub forma a trei volume impozante, Viorel Cosma, adunând aproape tot ceea ce cuceririle documentare ale unei vieți de studiu au acumulat.rimul a apărut în cadrul Festivalului Internațional "George Enescu" din toamna trecută sub titlul "Un portret lexicografic" și pune în pagină, în prima parte sub formă de microstudii, câteva aspecte ale biografiei și personalității compozitorului urmate de liste ample: cronologie, bibliografie, discografie, catalog de creație etc. Fără îndoială, este oțios să te
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
n deschidere, Nicolae Manolescu, pentru a impulsiona discuția, a formulat câteva întrebări (la care avea și răspunsul, cum s-a văzut din intervențiile sale ulterioare): există azi cu adevărat o confruntare între generații, asemănătoare aceleia din anii "30 ai veacului trecut? Nu asistăm numai la un schimb de ștafetă? Sunt inevitabile conflictele între generații, despărțirile, fenomenele de ruptură? Există o legătură între schimbările politice, cum au fost, la noi, cele din 1989, și schimbările de canon estetic? Luând primul cuvântul, Alex.
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
Alexandra Olivotto Se poate să fi observat că în cronica trecută vorbeam și de filme mai vechi care au apărut la "noutăți video/DVD"; demersul celor care le-au lansat în această formulă mi se pare lăudabil, fiindcă până acum filmele unor regizori care au făcut istorie se găseau doar pe la
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
și autorii lor au rămas ignorați. Pascal Quignard, de pildă, nu e un autor de Ťmasăť - el a cîștigat Goncourt-ul în 2002 cu meditațiile din Les Ombres errantes -, apoi Jean-Pierre Amette a căzut imediat în anonimat după Goncourt-ul de anul trecut, obținut cu La Maîtresse de Brecht. în vreme ce, iată, la noi premiile Anonimul încep să-și intre în rol - deși, le caracterizează încă un anume purism intelectual -, premiile franceze sînt în pierdere de prestigiu, concurate de literatura americană sau de Ťindustriașiť
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
Pavel Șușară În amplul spațiu al galeriei Coloniei de pictură din Baia Mare, acolo unde au fost expuse, pînă prin anii treizeci ai secolului trecut, lucrările celor mai importanți artiști băimăreni, unii dintre ei de anvergură europeană, s-a deschis, în ziua de 13 noiembrie, expoziția care finalizeză cea de-a șasea ediție a Salonului internațional de gravură mică. După cum se știe deja, această acțiune
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
perspective diferite. În linii mari, edița din anul acesta se înscrie destul de clar în aceste coordonate generale, dar prezintă și acel fatal coeficent de imprevizibil și de noutate care diferențiază subtil o ediție de alta. în primul rînd, față de anul trecut, actualul Salon... este mult mai unitar valoric și, în consecință, nivelul său mediu este mult mai ridicat. Cu alte cuvinte, diferența dintre lucrările premiate, de pildă, și lucrările de fundal este acum sensibil mai mică, deși distribuția geografică este realtiv
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
deși distribuția geografică este realtiv aceeași, cu precizarea că, de data aceasta, cele mai consistente participări sînt ale artiștilor din America latină: Mexic - 47, Argentina și Brazilia - 41. Urmează România - 34, Polonia - 25, Italia - 24 și SUA- 19. Fața de edițiile trecute, artiștii asiatici, chinezi și japonezi în primul rînd, dar și cei din Israel, sînt prezenți acum într-un număr mai restrîns, dar calitatea participărilor este remarcabilă. Această modificare sensibilă a structurii valorice nu este nici întîmplătoare și nici inexplicabilă. Prin
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
Canada, Pohjalainen Juha-Pekka - Finlanda, Teregulov Airat - Rusia, Yoshizumi Toshio - Japonia și Zgondoiu Mihai - România, au fost selectați pentru premii următorii graficieni: locul I, Denise Pelletier - Canada, locul II, Arthur Hakobyan - Armenia și locul III, Kohsei - Japonia. Ca și în anii trecuți, acordarea premiilor a avut în vedere, pe de o parte, integrarea lucrărilor în prevederile stricte ale regulamentului, capacitatea lor de a se face inteligibile și aptitudinile lor de comunicare, indiferent de zona de proveniență și de tradiția culturală pe care
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
implică, așa cum s-a văzut, Extremul Orient, Eurasia și America de Nord. Ceea ce mai diferențiază radical Salonul... acesta de cele anterioare, este și faptul că, pentru prima oară, expoziția mare nu a mai fost dublată și de una a premianților din ediția trecută. Acest lucru nu a viciat, însă, cu nimic, anvergura și valoarea participărilor din întreaga lume și nici pe aceea a lucrărilor însele.
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
și acultural ar fi fiind benefică, deși tocmai ea ne-a privat de apa curată ca lacrima a izvorului nostru românesc și ortodox de inspirație artistică. Ce soartă au și conceptele astea! N-a fost destul deceniul 4 al secolului trecut, în care, cu mic, cu mare, "trăiriștii" (vorba lui Ș. Cioculescu), naționaliștii, legionarii și alții ejusdem farinae au tratat sincronizarea culturii române cu aceea europeană ca pe o trădare de neam și țară, rod al gîndirii și practicii masonice; au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
și bunicii revin măcar în vis, păstrați într-o "arhivă" a corpului de copil îmbătrînit fără veste care, cumva, îi conține. Pînă ajunge la ultima filă, a embrionului zbîrcit, începutul-sfîrșitul vieții, corpul învață deja să se teamă de bătrînețea lui trecută, care se întoarce, de vechile întîmplări pe care nu va putea, nici acum, să le evite. În destinul lui se înscriu faptele și vorbele, prinse în "roman", ale oamenilor renumiți, ca și ale celor nenumiți, cu care-și împarte durata
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
cu care a creat în primă audiție la noi celebra Burlesca pentru pian și orchestră de Richard Strauss. Educația actului dirijoral a urmat-o pe filiera germană drept continuator al marelui Arthur Nikisch, fondator al artei dirijorale moderne în secolul trecut. Pe această direcție s-a dezvoltat cultul pentru Beethoven, pentru Brahms. Realizarea marelui opus simfonic beethovenian, a Simfoniei a IX-a, se dovedește a fi în acest sens o culme a artei dirijorale a maestrului. Atașat trup și suflet simfonismului
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
noul roman", puritanismul revoluționar șters de pornografia libertină, ideea Europei denigrată ca reacționară și neocolonialistă de către cei care apoi au desfășurat-o ca pe un drapel al Progresului etc. Și mă întreb: își aduc sau nu aminte de atitudinile lor trecute? Păstrează oare în memorie istoria acestor schimbări? Nu pentru faptul că m-aș indigna să văd oamenii schimbându-și opinia. Bezuhov, fostul admirator al lui Napolen, devenise asasinul lui virtual, dar îmi este simpatic și într-un caz și într-
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
fi înțeles că vorbele au aripi, zboară, se insinuează pretutindeni, lasă urme, chiar dacă invizibile în memoria colectivă. (...) Efemerul e contracarat prin repetitivitate: la fiecare două-trei zile trebuie să împingi în prim-plan un nou Ťevenimentť care se leagă de celelalte, trecute și viitoare, într-o serie a cărei coerență și a cărei finalitate scapă omului obișnuit. Urechea și ochiul îndură infinit mai multe decît hîrtia. Vorbe, vorbe: "il en restera toujours quelques choses..." (p. 19) Într-un text plin de umor
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
filarmonică") și i-a avut, între alții, drept oaspeți pe Brahms (ca pianist), Sarasate, Wieniawski, David Popper, Bela Bartok, Pablo Casals, Jacques Thibaud . până la Gheorghe Dima, Dimitrie Popovici, Cella Delavrancea, George Enescu, și toate numele celebre ale finalului de secol trecut, românești și internaționale. Desigur, nu trebuie să mai detaliez aici succesele acestei orchestre ale cărei imprimări, preluate de case de discuri din Anglia, Italia și Germania, sunt vândute în toată lumea. Ultima parte a "concertului din livada cu măslini", Simfonia a
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
iunie ca pe un vis urât. Ei uită că și atunci diversele institute de sondare a opiniei publice îi dădeau drept câștigători en fanfare. Realitatea a fost cu totul alta. Un vecin, vechi adversar al iliescianismului, mi-a spus, zilele trecute, c-a fost și el chestionat în legătură cu intențiile de vot. "Și ce-ați declarat?", am încercat să aflu, cuprins de reală curiozitate. "Păi, ce să declar? C-am să mă duc la vot." "Bine, bine, dar pe cine-ați spus
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
treptat ea ar fi vădit un "anacronism metodologic": "Formele sale tradiționale, utile pentru receptarea neo-modernismului anilor '60-'70, n-au mai avut elasticitatea necesară pentru a se adecva postmodernismului care s-a instalat în cultura noastră de-a lungul deceniului trecut.(...) Bastioane ale supraviețuirii spiritului liber (deși bastioane aproape ruinate după atîtea asalturi și infiltrări ale inamicului, care nu s-a lăsat nici el, nici o clipă!), revistele noastre literare dinspre sfîrșitul anilor '80 deveniseră structuri rigide, greoaie, care nu făceau decît
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
repede să fie un element productiv, atașat unor baze românești mai vechi sau mai recente pentru a crea noi nume de agent. Îi recunoaștem prezența în multe numele ei de meserii - atît cuvinte cu "culoare locală" balcanică, evocînd o lume trecută - tulumbagiu, bostangiu, harabagiu, herghelegiu, toptangiu, bragagiu, lustragiu -, cît și termeni curenți, neutri - geamgiu, tinichigiu, macaragiu, barcagiu, camionagiu. În texte de acum cîteva decenii apar și alte denumiri care au avut mai puțin succes - de exemplu confecționagiu. Ca multe alte elemente
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
mă simt protejat. Pe 15 decembrie, urmărirea a încetat la fel de misterios cum începuse. Dacă nu vă cer prea mult, stimați cititori, stabiliți dv. o legătură între invitația înaltului funcționar și compania de care am avut parte imediat după întîlnire. Săptămînile trecute am aflat din presă că înaltul funcționar de odinioară, dispărut subit din minister la instalarea ca ministru a lui Mihai Șora, după revoluție, și reapărut tot subit ca patron și rector al unei universități particulare cîțiva ani mai tîrziu, a
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
mai ascunse-n pământ,/ tot mai moșnegi, tot mai oameni..." (Îngeri bătrâni) Diferență uriașă între acest poem și cel intitulat Armura din volumul Ochiul de greier (1981)! Dacă încă din tabletele adunate în Calitatea de martor (1970) și reeditate anul trecut Ana Blandiana considera arta ca scop nu ca efect, deși era conștientă și chiar afirma artificialitatea intrinsecă a scrisului, acum merge până la capăt și sugerează inutilitatea, zădărnicia poetului care trăiește numai scriind, pentru care, totuși, "nimic din ceea ce nu e
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
de căutare a unui sens pur a devenit chiar ridicol. Pentru un poet aflat mereu în avangarda expresiei moral-etice a timpului său, noua stare de lucruri marchează o adevărată derivă personală plină de amărăciune și dezamăgire: "Secolul nostru e secolul trecut/ noi suntem propria noastră istorie/.../ cutremure și revoluții care nu ne mai sunt destinate." (Secolul nostru) Din această perspectivă, multe dintre vechile poeme par să-și fi găsit acum un răspuns, chiar dacă unul în negativ, plin de deznădejde. Ana Blandiana
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
căreia încă nu s-a desfăcut, a viselor despre nenorocirile abătute asupra familiei, asupra mamei, asupra fraților pentru care încă suferă omenește. Pentru că nu știm sigur: ce se întâmplă "jos" sunt fapte reale sau sunt vise, visele-coșmar ale personajului copil trecut "dincolo": "visul cu fratele Victor", "visul cu mama", "visul cu tovarășul Cameniță", "visul despre sfârșitul orașului Serenite". Nu cumva ce se întâmplă jos, în lumea cu delatori, cu securiști, cu schingiuiri și omoruri este visul-coșmar al îngerului despre Infern? Nu
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
10 m din apropierea pieței, pasionații forului românesc pentru cultură și latinitate din Canada au împodobit frumosul brad, virtual! Vă lăsăm însă în compania celor câteva gânduri așternute pe hârtie în prag de sărbătoare de Daniel Constantin Manolescu, tribunul Agorei: Anul trecut, Forumul AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Istorie, Cultura și Latinitate Canada, a propus și instalat primul Brad de Crăciun în Piață României de la Montreal. Modest că talie dar plin de voie bună și podoabe, brăduțul așezat lângă statuia poetului Mihai Eminescu
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
argintii cu tot... pesemne într-o țară mai blîndă, într-o epocă mai curată. Dar asta nu înseamnă că nu rîd. - A început un nou an universitar... - Mie îmi plac mult vacanțele. - Cum sunt studenții tăi? - Ca și-n anii trecuți. Învățămîntul universitar a devenit de masă, așa că studenții pe care-i am sînt, cu mici excepții, abia... alfabetizați. Elevii pe care i-am avut, între 1980-1989, la Liceul Racoviță, aceștia, da, erau geniali. Clase de matematică-fizică. Din clasa mea, de
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]