622 matches
-
Ochii îi erau roșii de nesomn, de băutură înghițită pe nerăsuflate, de sângele năvalnic pe care vinișoarele subțiri nu puteau să-l încapă. Pupilele negre erau apropiate de rădăcina nasului, concentrate să privească într-un singur punct. Iar pieptul îi tresălta, mai-mai să se spargă, dintr-o bărbăție adunată fără folos și scăpată din hățuri. Rada era zveltă, chiar dacă mijlocul îi era puțin îngroșat. Avea un aer adolescentin, cu șoldurile înguste, cu sânii mici, cât să umple o cupă de șampanie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Era o îmbrățișare disperată, așa că nu mai știură care era unul și care celălalt. Nici nu trebui să-și coboare mâna ca să se ajute, fata îl înconjură cu totul și îl trase în ea. Erau atât de tulburați, cu piepturile tresăltând și pântecele zvâcnind, încât nici nu a fost nevoie să se miște ca să se simtă palpitând unul în altul. Toate cercurile, ale brațelor, ale pulpelor, ale luminii, se strânseseră într-unul singur atunci când bărbatul trecu, vâscos și întretăiat, în femeie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
astăzi am putea să ne facem datoria. — Majestatea Sa ar fi trebuit să insiste! aprobă Grupul celor Opt. Sunt atât de furioasă, că nici nu pot să vorbesc. Încerc din răsputeri să-mi rețin lacrimile. Su Shun continuă, cu pieptul tresăltând de emoție: — Unul dintre înțelepții antici ai Chinei a prezis că țara va fi distrusă de o femeie. Sper ca noi să nu grăbim ziua aceea. Înspăimântat de expresia de pe chipul lui Su Shun, Tung Chih sare de pe tron. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu culoarea chipului Majestății Voastre. Sentimentele mele nu fac decât să se adâncească. Nu mai pot nega față de mine însămi că ele își au originea în figura lui Yung Lu. Mă incită să ascult veștile aduse de Tung Chih. Îmi tresaltă inima când este menționat numele lui Yung Lu și mă descopăr însetată după detalii când Tung Chih descrie măiestria lui în privința cailor. — L-ai privit de la distanță? îl întreb pe fiul meu. — Am poruncit o demonstrație, răspunde el. Comandantul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în ea. Dimpotrivă, când era călare, cu toate că stătea, după cum era obiceiul, cu ambele picioare de aceeași parte a șeii, se simțea pe dată "în armonie cu animalul". Adora cum i se mișcau picioarele, sprijinite de flancul cabalinei, cum simțea frâul tresăltându-i în palmă, ca o mângâiere, goana ce întrecea iuțeala vântului, plimbările în pădurea Boulogne, în aerul primăvăratic înviorător și plăcut. "Acolo, conchide ea, am început să simt fericirea de-a avea un trup"29. Medicii se preocupă din ce în ce mai mult
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
salutat prin formula ""Bună ziua, Algazy!", insistând mai mult pe sunetul z"- acest sunet fiind, de fapt, esența sonoră a personajului, "Algazy zâmbește, iar spre a-și manifesta gratitudinea, bagă mâna în buzunar și trage de capătul unei sfori, făcând să tresalte de bucurie barba un sfert de oră...". Ciocul "de lemn aromatic" al lui Grummer, are rolul precis de a atrage clienții - "Cum intri la ei în magazin, un miros delicios îți gâdilă nările"- sau de a fi întrebuințat ca "ofertă
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
se abandonau unor manifestări dezlănțuite de jale, în timpul cărora printre plânsete sfâșietoare înmormântau o imagine a tânărului zeu, constituia în fapt, nucleul central al acestei celebrări mistice. După o scurtă vreme, durerea se preschimba în bucurie și pioasele zeului anunțau tresăltând de bucurie: Adonis trăiește! Chiar și simbolismul acestui cult în care se exprima durerea pentru o moarte cu totul prematură și dorința arzătoare a unei învieri care ar fi readus întinerirea, trebuie să-i fi procurat mulți adepți în perioada
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cununa, dacă nu s-a luptat după legile jocului (2Tim 2, 3-5). Proslăvirea soldatului desăvârșit și dezinteresat în limbajul paulin și apelativul de bun, atribuit soldatului, elimina orice presupunere a vreunui antimilitarism în sânul comunităților creștine din Biserica primară. Apostolul tresălta de bucurie auzind vorbindu-se despre războaie iminente și bătălii preamărind arta militară, deoarece creștinismul, prin natura sa, este o luptă continuă împotriva răului, iar creștinul, un războinic peren. Necesitatea de a fi adesea în stare de război, situație prezentă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ziua judecății sale“. 4. După ce a pronunțat aceste cuvinte, tribunul, de parcă pentru a-și domoli mânia sa nebunească, a poruncit să fie lovit pentru a doua oară. Preafericitul Theogenes sub agravarea loviturilor, cânta un imn lui Dumnezeu în timp ce chipul său tresălta de o mare bucurie și pace interioară. În timp ce 18 centurioni își dădeau schimbul și toate vergile se rupeau ca paiele, el căpăta mai multă tărie sufletească și, aducând mulțumiri, înălța lui Dumnezeu acest cântec: „Binecuvântat ești Tu, Dumnezeule, Părintele Domnului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Petre/ Blajul părea/ Un sat mai bătrân/ Care-și amestecase noroiul cu pietre". Egal cu el însuși, Ion Brad rămâne poet și când evocă bătălia de la Rovine: "Curg aburi calzi pe câmpuri și revine/ Un cântec ca un plâns. Mereu tresalt/ Respiră morții mei de la Rovine." Ion Brad se poate cita alături de scriitorii ardeleni de factură tradițională, alături de Ion Horea, Al. Andrițoiu, Tiberiu Utan, Aurel Rău, lărgind aria de investigație tematică a acestora. "Poate iar ne-ntoarcem gârbovi de zăpadă.../ Pasărea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-ți, doamnă, viața ta!/ Și a morții lege n-o căta!” (...) „Nu cerceta aceste legi,/ Că ești nebun cînd le-nțelegi!/ Din codru rupi o rămurea,/ Ce-i pasă codrului de ea!”3). Limitarea infinitului „în infinit pămîntul se simte tresăltînd”1). E oarecum surprinzător să constați că Bacovia întrebuințează de mai multe ori decît Eminescu cuvîntul „infinit”. Surpriza se atenuează, ba chiar dispare, cînd observi că același cuvînt e și mai frecvent la Ion Minulescu: „Iar eu -/ Pornit în căutarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe verticală, ci doar pe orizontală. „Infinitul” înseamnă, prin urmare, lărgime, ca în acest frumos vers din „Alb” („Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă”)9) sau depărtare, adîncime, ca în versul pus la începutul glosei: „în infinit pămîntul se simte tresăltînd” . Oricum, nu prea de-parte: „pe hăul din cîmpie”. „Infinitul” din „Alb” și acesta din „Nervi de primăvară” (Primăvară...) e expresia unei bucurii, a unei înnoiri și înviorări sufletești. în schimb, „infinitul” ca permanență ostilă și repetiție obositoare, din „Vreodată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pătate"), autorul nu face de fapt altceva decât să pândească ocazia de a reflecta la un înăuntru al interiorității fracționate, asimilate ca pecete identitară specifică: "iubesc fisurile sufletului meu/ împotriva cărora atât mă revolt" (coroana de spini). La suprafața poemelor tresaltă crispări și anxietăți bulversante, ce dau seamă de adevărata adâncime a unei individualități poetice vulnerate nu atât de inadecvarea ființei la o lume imundă și agresivă, cât de avatarurile propriei sfâșieri. Între mine și mine", iată de fapt intervalul căutărilor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
făptură mînioasă are picioare superbe. Este îmbrăcată din cap pînă în picioare într-un costum de piele impermeabilă. 5. Și inima îi bate tare, pleoapele i se plisează și gura ia forma unei expresii de uimire. 6. Așa durdulie, ușor tresăltînd, ea se apropie. 7. Dreaptă, înaltă, cu ținuta îngrijită, cu pălărie pe cap, una obișnuită ca formă și stil, vine mereu în acest bar să își petreacă serile. 8. Își aranjă o șuviță rebelă. 9. Toată artileria sa de bijuterii
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Nicolae Labiș ascultă muzica universului, observă trecerea materiei prin regnuri ca prin vene: „...zumzet febril se aude în noi și-n afară, Neliniști de înalte cascade și zbucium de ploi. Din seve ce fierb, din puteri ce se nasc și tresaltă, Viața își cântă lumina ce și-a pus-o în noi.” (Ciclul răspunderii) Pământul mai cu seamă l-a fascinat pe Nicolae Labiș. În pământ, izvorul tuturor resurselor vitale de existență, se găsesc rădăcinile ființei umane. În poezia lui Labiș
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cu următoarea poveste: „Cerșind din poartă în poartă, o apucasem pe drumul din sat, când carul tău de aur s-a ivit în zare, asemenea unui vis minunat. Priveam cu uimire, întrebându-mă: Cine este Regele regilor? Speranțele mele au tresăltat de bucurie și mă gândeam: S-a isprăvit cu zilele negre! Și eram gata, așteptând pomenile nemaivăzut de bogate, ce aveau să curgă, ploaie, pretutindeni în țară. Carul s-a oprit în dreptul meu. Privirea ta a căzut asupra mea și
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
o pereche el roșu, ea albă pe un rips cînepiu, aici, aici, lîngă intrarea la... aburi. În penumbra veacului, se văd încă treptele pe care, în goliciune edenică și cu cinzeaca alături, ne băteam cu măturițele, să zbîrnîie pielea, să tresalte creierul. Rămasele inscripții: Bărbați/ Femei. Discriminările celuilalt secol, pudicul, cumintele, încrezătorul (în suflet și... trup). Bariton celebru pe marile scene ale lumii, revenit, după ani, în București, în alt București, și răspunzînd, în fața aparatelor t.v., unor întrebări din cele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
textele euharistice; - muzica trebuia să fie adecvată textului și să corespundă momentului ritual și nu invers, cum se întâmpla în teatru: „Melodiile din teatru sunt astfel compuse, încât publicul prezent să se delecteze, să se bucure de artificiile muzicii, să tresalte din cauza melodiei și a muzicii însăși; însă, fără a percepe, de cele mai multe ori, semnificația exactă a cuvintelor. Nu tot așa trebuie să fie și cântecul ecleziastic; în compozițiile sacre trebuie să se urmărească contrariul, adică trebuie să se aibă grijă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
vârstă care să-mi vorbească despre comuna mea, despre tradiții, despre obiceiuri. Am simțit că este foarte important să-mi cunosc rădăcinile. Am fost mândră totdeauna de oamenii locurilor, de măreția ținuturilor. De fiecare dată când mă întorc acasă îmi tresaltă inima de bucurie, când urc drumul șerpuit și ajung pe culmea dealului Vf. Crucii, de unde se așterne ca-ntr-o poveste Valea Proviței. Valea Proviței are un farmec deosebit nu numai pentru noi, cei născuți și crescuți aici, ci și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Să se joace și să râdă nimeni n-o să vi-i ucidă. Și-ar trimite Tito câinii La-nceputul săptămânii la-nceput și la gătat, peste graniță-n Banat, să ne-ntoarcă înapoi la robie și război. Mihu DRAGOMIR - Acropole tresaltă. În: Viața românească, nr. 11, noe., 1951 Acropole tresaltă de-njurături yankee. Prin țară trece-un fluviu de sânge și dolari. Stau tancuri lângă temple străvechi și propilee, și bocăne pe stradă, zi-noapte, mercenari. Ca-n Grecia să prade opriți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vi-i ucidă. Și-ar trimite Tito câinii La-nceputul săptămânii la-nceput și la gătat, peste graniță-n Banat, să ne-ntoarcă înapoi la robie și război. Mihu DRAGOMIR - Acropole tresaltă. În: Viața românească, nr. 11, noe., 1951 Acropole tresaltă de-njurături yankee. Prin țară trece-un fluviu de sânge și dolari. Stau tancuri lângă temple străvechi și propilee, și bocăne pe stradă, zi-noapte, mercenari. Ca-n Grecia să prade opriți de nimeni hoții S-o care, de se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au dat alarma. Vrea să pună gheara pe Luke. Mă uit la el cum Își curăță dinții ca și cum aș fi Venetia. Are pe el doar pantalonii de la pijama, e Încă bronzat și, În timp ce se spală pe dinți, mușchii umerilor Îi tresaltă ușor. O, Doamne. O, Doamne. Evident că vrea să pună gheara pe el. Arată bine, are o companie de mai multe milioane de lire și au avut o relație pe vremea cînd erau mai tineri. Poate că el a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]