1,309 matches
-
mâna-n foc, a sărit Brigit, urmărindu-mi reacțiile cu viclenie. Bag mâna-n foc că mai ai acolo și un deodorant nou și minunat și un borcan nou și superb de cremă de față. ȘTIAM EU! a urlat ea triumfătoare, văzând că n-am negat. Vată? Demachiant? Am clătinat din cap. —N-ai ajuns încă la faza în care te demachiezi când ești cu el, a oftat Brigit. A, visurile dragostei abia înmugurite! I-ai gătit, a continuat ea. Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ești tu, Rachel, a încheiat ea. Tu ești acea ființă umană amorfă. Ești lipsită de loialitate, de integritate, de tot. Am ridicat din umeri. Nu știu din ce motiv, dar discursul acela nu reușise să mă atingă. M-am simțit triumfătoare. Josephine m-a privit disprețuitoare. — Știu că-ți folosești toată energia ca să nu clachezi în fața mea. De unde știe? m-am întrebat cuprinsă de panică. — Dar eu nu sunt dușmanul tău, Rachel. Adevăratul tău inamic ești tu însăți, iar situația asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să reușească să-l facă să deplângă moartea tatălui lui. Expresia de pe fața lui Josephine a fost de neuitat - a zâmbit exact ca tipul din O Echipă A-ntâia, la sfârșitul filmului. într-o altă dimensiune, am auzit-o spunând triumfătoare „îmi place la nebunie când totul se termină cu bine“. în următoarele zece zile, Fergus, ciudatul, și Eamonn, grăsanul, au plecat la rândul lor. La aproape o săptămână după vizita lui Luke și a lui Brigit, ne-au venit doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Așa cum îmi făcuse și mie cu puțin timp înainte. Și cum se uitase la mine ca să se asigure că văzusem întreaga scenă. Chestia aia fusese, indubitabil, un fel de joc. Imediat i-am povestit Nolei. —Vezi? mi-a spus ea triumfătoare. Așadar uită-l! Bietul băiat, nu pare deloc în regulă. Te-a făcut să crezi că le știe pe toate, când, de fapt, nu era mai luminat decât tine. Și e așa de nesigur pe el! Dumnezeu să-l binecuvânteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cărțile astea. Nu vreau să promit mai mult decât pot face și, sinceră să fiu, asta înseamnă un volum de muncă peste puterile unei singure persoane. Așa, o zisesem. În locul exploziei la care mă așteptasem, Vivian părea încântată. Era îngâmfat triumfătoare. — Ai dreptate, Claire, probabil că nu ești echipată cu ce trebuie pentru asta, a fost ea de acord. Phil e încărcat la maximum, dar sunt sigură că Lulu ar fi mai mult decât fericită să ia două dintre cărțile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
avea de oferit. — Sonny, iubitule! a strigat Vivian în gura mare, împleticindu-se către noi. Ce zici? Nu e petrecerea asta cea mai sexy chestie pe care ai văzut-o vreodată? Cutremurăm universul editurilor, iubitule! Asta facem! Vivian arăta absolut triumfătoare. Își strânsese părul blond-roșiatic într-o coadă de cal, ceea ce făcea ca pe față să-i stea înscrisă o expresie de perpetuă surpriză. Renunțase la obișnuitul ei costum de femeie puternică, în favoarea unui corset strâns pe trup, dintr-o dantelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ea? — Deosebit? Păi, era mâna aceea, știți... Inspectorul Flint oftă. — Vreau să zic ceva neobișnuit la felul în care arăta. De exemplu, culoarea părului. Ce culoare avea? Lui Barney îi pică fisa. — Știam eu că mai era ceva! zise el triumfător. Părul ei. îi stătea strâmb. — Ei, da, sigur că da! Cum altfel să-i stea? Nu arunci o femeie într-un puț de zece metri fără să-i deranjezi freza în timpul acțiunii. Nu, nu era așa. îi stătea numai pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
economie. Și despre lăcomie. Și despre cât de oribilă a ajuns țara asta. Despre demenții din Dreapta Creștină. Despre milionarii de douăzeci de ani punct com. Despre Canalul TV de golf. Despre Canalul de futaiuri. Despre Canalul de vome. Despre capitalismul triumfător, căruia nu i se mai opune nimic. Și despre cât suntem toți de fuduli, de mândri de noi înșine, în timp ce jumătate din omenire moare de foame, iar noi nu mișcăm un deget ca să îi ajutăm. Eu nu mai suport, domnilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
la nici trei metri de noi în timp ce schimbăm aceste cuvinte și aude fiecare silabă rostită. Când mă întorc să mă uit la ea, îmi trimite bezele cu ambele mâini - cu brațele întinse după fiecare plescăitură din buze, ca o divă triumfătoare în seara premierei. Mă bucur să o văd atât de fericită, dar mi-e și frică. Am oare idee în ce mă bag? Brusc, îmi amintesc o replică dintr-un film pe care l-am văzut la sfârșitul anilor ‘70
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o Înghițitură de bere. Preț de catalog - patruzeci și două de mii. — Măiculiță. — Evident, n-am dat chiar atât. Se freacă ușor cu degetul pe nas. — Îhm... patruzeci ? — Mai Încearcă o dată. — Treizeci și nouă ? — Treizeci și șapte două sute cincizeci, spune triumfător. Și CD care se schimbă singur, gratis. Evident, se deduce din impozit, adaugă. — Aha. Uau. Nu prea știu ce-aș mai putea spune, așa că mă aciuez pe o margine a canapelei și mănânc o alună. Ți-ar prinde bine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu mă audă. — Jemima, mi-ai promis că nu faci nimic ! șuier. Nu-ți amintești că ai jurat pe geanta ta Miu Miu din piele de ponei ? — Nu am nici o geantă Miu Miu din piele de ponei ! mi-o Întoarce triumfătoare. Am o geantă Fendi din piele de ponei ! E nebună. Nebună de legat. — Ce-ai făcut, Jemima ? Îngaim. Spune-mi ce-ai făcut. Îmi bubuie inima să-mi sară din piept de teamă. Te rog, Doamne, să nu-mi spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
că are un aer Încărcat de vinovăție. Jack deschide gura, după care o Închide la loc. Apoi se Întoarce pe călcâie, deschide ușa și iese. O clipă, În micul birou e o tăcere mormântală. — Așa ! spune Jemima, plesnindu-și palmele, triumfătoare. Să se Învețe minte ! Și, brusc, parcă un descântec nefast s-a rupt. Brusc, mă pot mișca din nou. Pot să respir. — Ești... Tremur atât de tare, că abia mai pot vorbi. Ești o idioată... o tembelă... o cretină fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
peste cap. Există vreo persoană? Urmează altă liniște mormântală. — Eu i‑am văzut haina, se aventurează Janice timid. Dar pe el în carne și oase... nu l‑am văzut, șoptește. — Știam eu! Știam eu! Vocea lui Lucy e puternică și triumfătoare. Nici n‑a venit, așa‑i? — Normal că a venit, zic, încercând să par sigură pe mine. Cred că e... — Nu ești prietena lui Luke Brandon, asta e, nu? Glasul ei răsună sfichiutor în cort. Tu ai inventat toată povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
camera mândrelor! Hai, potolește-te acum, Înghițitorule de săbii! Du-te și fă nani, nasolule, că toată seara nu mi-a tihnit de tine! Altădată o să am grijă și coniacul Callypso o să ți-l dau cu pipeta! * Mă Întorceam, strângând triumfător țigările În pumnul umed, când tu, dragă Mihnea Încă mai așteptai să vină Cătă să te ia de guler și să te arunce În patul tău ocrotitor, dar nu ți-a fost dat să auzi decât râsul lui Gimmi, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
gândul la apropiata veste și sperând să fie una care să-l facă și pe el cât de cât fericit. Să se fi răzgândit calfa? Să fi acceptat, în sfârșit, suma pe care putea să i-o ofere? Julien zâmbi triumfător. Reușise și de data asta să evite săpuneala. N-avea nici o veste pentru Excelența Sa, bineînțeles, dar nu îi era greu să brodeze ceva. PAGINĂ NOUĂ 8 Doi feciori nu mai pridideau să salte din sănii spectatorii sosiți pentru reprezentația din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
West ar fi stat lângă el, pe canapea. —Să-ți fie rușine, a murmurat el clătinând din cap de parcă nu i-ar fi venit să creadă. Te rog să nu mai faci niciodată așa ceva. În spatele lui, Fiona vedea un Jake triumfător, care rânjea cu gura până la urechi. Femeia a închis ochii disperată. Abia aștepta următoarea întâlnire a clubului. Proștii se grăbesc acolo de unde îngerii au plecat dejatc "Proștii se grăbesc acolo de unde îngerii au plecat deja" Roșie la față și transpirată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
conciliantă, numai că-i era extrem de greu. Când am intrat în viața ta, tu și Deborah nu erați tocmai în cei mai buni termeni. Nu se poate spune că am dat buzna peste un amor nebun. — Exact! a exclamat el triumfător. Tocmai de asta nu pot să înțeleg de ce faci atâta tamtam. Deborah e doar o prietenă, pe care o mai ajut din când în când. Chiar nu poți să accepți că asta e tot? Frustrată, Julia a oftat prelung și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să te oblige să lași copiii să stea peste noapte, a continuat Alison, menținându-și tonul neafectat, în mod deliberat. Însă el a ales să n-o facă. — Asta pentru că încă mă mai iubește, a replicat Sofia cu un aer triumfător. Nu vrea să mă facă să sufăr. Dintr-odată, Alison s-a simțit obosită. Vedea, pentru prima dată, realitatea crudă pe care o implica încercarea de a discuta rațional cu Sofia. —Trebuie să te corectez, Sofia. Luca nu vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
demn. —Tu ești o amărâtă de învățătoare, drăguță, nu ești vreo inteligență sclipitoare care să fi descoperit leacul pentru cancer, a șuierat Julia. Nu știi nimic despre mine și James, așa că nu te grăbi să tragi concluzii. Deborah a zâmbit triumfătoare, evident încântată c-o zgândărise pe inamica sa astfel încât aceasta să-și dea arama pe față. —Dimpotrivă, știu destul de multe despre tine. James îmi spune totul. Julia s-a cutremurat lejer, de parc-ar fi primit o lovitură în piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
în fața parcării și s-a uitat clipind în întuneric, încercând să determine care era mașina ei și continuând să-și pipăie buzunarele în căutarea cheilor buclucașe. Aha! Susan a scos cheile din culcușul buzunarului și le-a fluturat în aer triumfătoare. Acum nu mai trebuie decât să-mi găsesc și nenorocita de mașină, s-a gândit ea. Apoi și-a adus aminte. —Offf! A început să se deplaseze către ieșirea din parcare. Pentru că întârziase la ședința de yoga, când ajunsese, parcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Ce altceva ar fi putut fi, boilerul? M-am Întrebat de ce unii oameni cred că e politicos să remarce fără Încetare lucrurile evidente. — Ce titlu are? — Păi, ăăă, nu prea are unul... Adică, Încă n-am... — Planeta nedescoperită! proclamă ea triumfător, răsucindu-se ca să se uite la mine. Îmi place teribil! — Vă place? — Instalațiile mobile sunt În vogă, spuse ea, cu acea solemnitate nepământeană cu care specialiștii se referă la ultimul răcnet al modei. Foarte În vogă. Mai aruncă o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
te prezint amicului meu, Duggie Sutton. Ce planuri ai pentru lunea viitoare? Cred că luni e... Stai o clipă, să verific. Scotoci În geanta ei strălucitoare și scoase un mic dispozitiv electronic. Împunse cu vârful unghiei diverse taste, privind apoi triumfătoare spre mine. — Da, e luni! Te rog să vii și tu. Duggie o să dea o petrecere În apartamentul lui. Să-ți scriu adresa... Puse dispozitivul Înapoi În geantă și extrase o agendă; frunzărind paginile, a descoperit una nescrisă, a mâzgălit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
tremure. Pentru moment, influența lui nu se Întinde dincolo de acești tineri care-l Înconjoară, atenți la cea mai mică frază, la cel mai mic semn al lui. În ochi Îi apare o lucire neașteptată. Se Întoarce spre acoliții săi. Apoi, triumfător, spre mulțime. Exclamă: — Dumnezeule, cum am putut oare să nu-l recunosc pe Omar, fiul lui Ibrahim Khayyam din Nishapur? Omar, steaua Khorasanului, geniul Persiei și al celor două Irakuri, prințul filozofilor! Mimează o adâncă plecăciuneși Își flutură degetele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cu propria-i mână, la care fusese adăugată, pe margini, o cronică. Mi-a istorisit mai cu seamă pe ce căi ocolite Îi parvenise Manuscrisul. — Good Lord!1 Pioasa mea interjecție englezească Îi smulse vărului Henri un hohot de râs triumfător, ea era dovada că recele meu scepticism se risipise și că, de atunci Înainte, aveam să să-i sorb fiecare cuvânt. Se grăbi să profite. — Bineînțeles, nu-mi amintesc mare lucru din ce mi-a spus Djamaledin, adăugă el brutal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
prezența unui european de sex bărbătesc În inima apartamentelor ei trebuia explicată degrabă. Ca să nu-și păteze propria reputație sau pe aceea a fiicelor ei, preferă să spună adevărul, pe un ton pe care-l alese drept foarte patriotic și triumfător. Cine era acel străin? Nici mai mult, nici mai puțin decât farangui-ul pe care-l căuta toată poliția, complicele celui care-l doborâse pe tiran și-i răzbunase, astfel, soțul martir! Un moment de șovăială, apoi veni sentința. Mă felicitau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]