1,140 matches
-
133. Csiki Elena, născută la 22 februarie 1958 în localitatea Vulcan, județul Hunedoara, România, fiica lui Csiki Dănilă și Estera, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Hochwangerstr. 7/8. 134. Csiki Ladislau, născut la 19 ianuarie 1952 în localitatea Troița, județul Mureș, România, fiul lui Csiki Emeric și Luiza, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Hochwangerstr. 7/8. 135. Klawitter Szabo Attila, născut la 9 iunie 1962 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Szabo Adalbert și Eva, cu
HOTĂRÂRE nr. 115 din 23 februarie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114653_a_115982]
-
mă obișnuiesc cu ideea că voi sta în picioare mai multe ore de acum înainte și primesc (de fapt, mai mult îmi este îndesat în buzunar), un pliant al firmei Sallo din Giurgiu care fabrică, printre alte accesorii decorative, și „troițe pentru grădini”. Seamănă pe undeva cu mini- altarele de sacrificiu din culturile neolitice. Spre deosebire de Iași, la București, vânzătorii ambulanți propun pelerinilor și maieuri de corp („pentru atins de raclă”, după cum o spune nonșalant vânzătoarea romă) și nu doar batiste și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și apoi sub presiunea modernității accelerate postdecembriste. Rațe și gâște se joacă nestingherite într-un fir de apă, ca la începutul nestricăciunii, cum tot de începuturi amintesc și grajdurile mari pline cu iarbă uscată, livezile de pruni și peri și troițele cu Hristos pe cruce, plantate lângă gardul oricărei gospodării mai răsărite. La baza crucii se pot vedea înfățișate naiv instrumentele patimilor lui Hristos, cuiele, ciocanul, scara, Sfântul Potir, ultimul simbol fiind clar un împrumut din zona greco-catolică. În multe dintre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
universul ocult al nemuririi, având o evoluție frecvent ascendentă, în spirală prin clopot. Dacă horele sunt un dans al focului, cercul și spirala sunt însemnele religiozității în protoistoria pelasgilor, crucea ieșind în evidență doar ca un derivat al cercului-roata, iar troița este un simbol antropaic al soarelui. Și paligenezia horală înseamnă de fapt o eternă revenire. Spirala în care se inițiază poetul este eterna lui revenire prin ritual, repetat de milioane de ani și pentru restul milioanelor de ani umani, sau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Cotroceni; 5. Biserica Enei; 6. Sfânta Vineri (Herasca); 7. Sfântul Nicolae (Sârbi); 8. Biserica Olteni; 9. Biserica Văcărești; 10. Biserica Bradu Staicu; 11. Sfântul Spiridon Vechi; 12. Mănăstirea Pantelimon; 13. Biserica Spirea Veche; 14. Biserica Izvorul Tămăduirii; 15. Sfânta Treime (Troița); 16. Capela Sfântul Mina; 17. Biserica Gheorghiceanu; 18. Capela Izvorul Tămăduirii Crângași; 19. Capela Buna Vestire; 20. Biserica Doamna Oltea. Biserici translatate între 1977-1989: 1. Biserica Mihai Vodă; 2. Sfântul Ilie (Rahova); 3. Schitul Maicilor; 4. Biserica Olari; 5. Sfântul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la „plimbare” în curtea închisorii sub supravegherea gardianului. Plimbarea se făcea de o parte și de alta a cozii T-ului. În partea dinspre clădirea administrativă, într-un soclu în trepte, într-un rond mare, plin cu flori vara, era Troița Nicadorilor. După 1948 s-au făcut multe modificări, mai ales interioare: capelele au fost transformate în „cluburi”; latura Secției II, dinspre fabrică, a fost transformată în celule de pedeapsă, reci și calde; peste latura fostelor capele s-a adăugat un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nea Doncea. Lucrarea s-a realizat discret, piesă cu piesă, timp în care lângă Anghel Papacioc mulți camarazi au învățat să sculpteze, realizând candele din lemn de nuc, cu încrustări din os sculptat. S-au lucrat icoane pirogravate, cruci și troițe în miniatură, cruciulițe din os și medalioane, casete. Aiudul devenise un atelier artizanal în care munca se îmbina cu fantezia. Fiecare realiza opere unicat. Unii au reușit să le scoată afară, dar foarte multe au fost confiscate. Se punea problema
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mondial. Căci în acel moment nici un ofițer superior sau inferior nu a protestat atrăgându-și împlinirea blestemului. Sfintele Paști 1945 Profitând de atitudinea indecisă a directorului, am obținut permisiunea să sărbătorim Sfintele Paști cu slujba religioasă în curtea închisorii, la Troița Nicadorilor, la care să ia parte toți deținuții, și cei de drept comun. Doar criminalilor de război nu li s-a permis să iasă în curte. Totuși, cu ajutorul gardienilor prieteni, cei de pe latura opusă T-ului care nu puteau vedea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
drept comun. Doar criminalilor de război nu li s-a permis să iasă în curte. Totuși, cu ajutorul gardienilor prieteni, cei de pe latura opusă T-ului care nu puteau vedea slujba Sfintei Învieri au fost băgați în celule cu vedere spre Troiță. Toți preoții noștri împreună cu cei oficiali, ortodox și greco-catolic, care încă funcționau, au pregătit slujba Învierii. La strigarea: „Veniți de luați Lumina!”, adresată celor „patru Răsărituri ale lumii” de părintele Ion Marinescu cu un timbru de adevărat Vestitor ceresc, s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au murit pentru acest Adevăr. Noi, probabil, încă nu suntem vrednici pentru această jertfă. Această tenacitate îi venea de la strămoșii daci, pe care-i iubea, cu care parcă se găsea în relații spirituale nevăzute. Când Valeriu Gafencu i-a arătat troița sa de o simplitate estetică extraordinară, dânsul l-a întrebat: Și ce icoană vei pune pe ea? Aș vrea să pun o icoană care să exprime sensul jertfei. Dar nu găsesc încă forma de reprezentare. Ne-am adunat mai mulți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
își ferește capul, adică rațiunea, lăsând să-i fie lovit trupul. În trup suferim, ispășind. Capul de lup reprezintă voința, tenacitatea. De aceea la rădăcina Crucilor, înfipte în bolovanii acestui pământ dacic, vom pune steagul dacic. Așa s-a născut troița lui Valeriu Gafencu; mie mi-a revenit o mică sarcină: să o modelez. O lecție: Unirea dă puterea O dată cu începerea lucrului în atelierele de țesut sosiseră încă trei milițieni. Unul era Voinescu, care era și magazioner al pieselor de schimb
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ca semn al Învierii ce-o să vie. Și spune morților din lut să nu blesteme, ci sub trifoi, sub dâmburi, sub secară, s-aștepte pașii Tăi călcând prin țară și semnul munților ce vor aprinde steme. Și spune morților de sub troițe sfinte că va veni cândva o dimineață când Neamu-ntreg va fulgera la viață, cuminecat prin sfinții din morminte. Sunt, Doamne, copt pentru cules de Radu Gyr Sunt, Doamne, copt pentru cules, nu că-mi sunt anii grea recoltă, cât mi-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fiind ajutat de unul din profesorii tineri din sat, Constantinescu, reprezenta un luminiș în care se întâlneau trei poteci ce coborau dintre munții cărunți, care constituiau fundalul scenei. Cei trei ciobani se întâlneau în poieniță; unul îngrijind de foc lângă troiță, ceilalți doi, în umbra unui tufiș, complotând împotriva lui. În surdină, în spatele copacilor, corul fredona balada în sunetul ușor ritmat al tălăngilor. Un flăcău, Gică Mareș, recita cadențat balada, realizând simultaneități expresive cu corul, cu un efect de vrajă. Succesiv
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
stele și se pierdea peste culmi; din spatele pădurii se înălțau discret soarele și luna, luminând vârful brazilor și paltinilor. Uneltitorii, cu bâta și securea în mâini se îndreptau spre ciobănașul care vorbea cu Miorița; când acesta se proiecta răstignit pe troiță, cei doi se prăbușeau spre el, prosternându-se la picioarele lui. Efectul a fost impresionant. La repetiția acestui din urmă moment fuseseră doar cei trei ciobani. De aceea, emoția era generală, a sălii și a realizatorilor. Singura apreciere, imediată, au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
spălarea feței este urmată de rugăciune, la fel înainte de culcare. În vremuri de izbeliște, de secetă sau ploi torențiale, se scoteau Sfintele moaște ale protectorilor: Sfânta Filofteia, Sfânta Paraschiva, Sfântul Nicolae, Sfântul Dimitrie, cu procesiuni de umilință prin sate. Crucile, troițele de la răspântiile drumurilor din sate, de pe câmpii, sunt semne de oprire și orientare spre un obiectiv ce nu trebuie scăpat din vedere sau ignorat în banalitatea lucrărilor lumești din veacul în care trăiești. Lângă orice fântână e sădit un pom
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne-a promis că va face demersuri să le scoată, să le mute într-un loc cu cruce, marcat, dar nu i s-a dat voie. Totuși, cred că din anumite sentimente, edilii Miercurii Ciuc au dat un loc pentru troița asta de pomenire în mijlocul cimitirului, chiar pe aleea principală. Ne-am mirat și noi că s-au purtat, mă rog, destul de frumos. Când am fost acum, cu crucea, tot drumul am fost însoțite de bărbați cu banderola albă, ca să nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Botezătorul satul Porumbeni h)55. Biserica Sfinții Comuna Pănet, satul Pănet Mureș Arhangheli h)56. Biserica de lemn Orașul Reghin Mureș Sfântul Nicolae h)57. Biserica Sfinții Comuna Sărmașu, satul Sărmășel Mureș Arhangheli h)58. Biserica Sfinții Comuna Gălești, satul Troița Mureș Arhangheli h)59. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Acățari, satul Văleni Mureș h)60. Biserica de lemn Municipiul Piatra-Neamț Neamț Sfânta Troiță a fostului schit Cozla - Draga h)61. Biserica Schimbarea Municipiul Piatra-Neamț, Neamț la Față localitatea Văleni h)62
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Nicolae h)57. Biserica Sfinții Comuna Sărmașu, satul Sărmășel Mureș Arhangheli h)58. Biserica Sfinții Comuna Gălești, satul Troița Mureș Arhangheli h)59. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Acățari, satul Văleni Mureș h)60. Biserica de lemn Municipiul Piatra-Neamț Neamț Sfânta Troiță a fostului schit Cozla - Draga h)61. Biserica Schimbarea Municipiul Piatra-Neamț, Neamț la Față localitatea Văleni h)62. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Fărcașa, satul Fărcașa Neamț Paraschiva h)63. Biserica Adormirea Comuna Leleasca, satul Leleasca Olt Maicii Domnului h
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
România, fiica lui Coca Petre-Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 40225 Dusseldorf, Birchenhof 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Râului nr. 16, județul Sibiu. 32. Lupsa Victor, născut la 4 octombrie 1942 în localitatea Troița, județul Tighina, Republica Moldova, fiul lui Teodor și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 58706 Menden, Wexingsserstr. 54a, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Valea Ialomitei nr. 11, bl. A33, ap. 45, sectorul 6. 33. Mirea Ionela-Catalina, născută la
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
plastică ce se execută de către autoritățile Statului, Ținuturilor sau comunelor și instituțiile depinzand de Stat, precum și cele ce se execută de către particulari sau comitete, dacă au un caracter public sau sînt în interes național. Sînt monumente publice: statuile, busturile, crucile, troițele, pietrele comemorative, monumentele de eroi, fantanile, colonadele, plăcile comemorative, etc. Articolul 3 Toate autoritățile Statului, instituțiile depinzand de Stat, autoritățile Ținuturilor și în special primăriile municipiilor, orașelor sau comunelor pe teritoriu cărora se proiectează a se execută asemenea lucrări, sînt
REGULAMENT din 12 decembrie 1938 pentru monumentele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136798_a_138127]
-
centrelor culturale, posturilor de radio și televiziune, centrelor educaționale și a sediilor organizațiilor românilor de pretutindeni; - achiziția de hârtie, rechizite, cerneluri și alte materiale tipografice; - achiziția de mașini, utilaje și aparatură diversă pentru edituri; - construcția de monumente, busturi, plăci comemorative, troițe și altele asemenea; - realizarea și transmisia emisiunilor radio și TV, în țară și în străinătate, pentru românii de pretutindeni; - săpături arheologice, studii, cercetări; - onorarii și alte asemenea cheltuieli, realizarea de scenarii pentru manifestările culturale; - organizarea de simpozioane, festivaluri, conferințe, colocvii
HOTĂRÂRE nr. 160 din 20 februarie 2002 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit. a)-d), f) şi g) din anexa nr. 3/33/07 la Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140387_a_141716]
-
și din străinătate, pentru dotarea școlilor, bisericilor, bibliotecilor, centrelor culturale și sediilor organizațiilor românilor de pretutindeni; - achiziția de hârtie, rechizite, cerneluri și alte materiale tipografice; - achiziția de mașini, utilaje și aparatură diversă pentru edituri; - construcția de monumente, busturi, plăci comemorative, troițe și altele asemenea; - realizarea și transmisia emisiunilor de radio și de televiziune, în țară și în străinătate, pentru românii de pretutindeni; - organizarea de simpozioane, festivaluri, conferințe, colocvii și alte asemenea manifestări desfășurate în țară și în străinătate pentru românii de
HOTĂRÂRE nr. 546 din 7 iunie 2001 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit. a)-c) şi e)-g) din anexa nr. 3/33 la Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135113_a_136442]
-
caselor limbii și culturii române, posturilor de radio și televiziune, centrelor educaționale și sediilor organizațiilor românilor de pretutindeni; - achiziția de hârtie, rechizite, cerneluri și alte materiale tipografice; - achiziția de mașini, utilaje și aparatură diversă; - construcția de monumente, busturi, plăci comemorative, troițe și altele asemenea; - realizarea și transmisia emisiunilor radio și TV, în țară și în străinătate, pentru românii de pretutindeni; - săpături arheologice, studii, cercetări și altele asemenea; - onorarii și alte asemenea cheltuieli, realizarea de scenarii pentru manifestările culturale; - organizarea de simpozioane
HOTĂRÂRE nr. 56 din 23 ianuarie 2003 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit. a)-d), f) şi g) din anexa nr. 3/33/07 la Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147583_a_148912]
-
Rava 6. Viforoasa 6. Havadto 34. Fărăgău 1. Onuca 1. Unoka 2. Tonciu 2. Tancs 35. Gaiesti 1. Gălești 1. Nyaradgalfalva 2. Adrianu Mare 2. Nagyadorjan 3. Adrianu Mic 3. Kisadorjan 4. Bedeni 4. Bede 5. Maiad 5. Nyomat 6. Troița 6. Szentharomsag 36. Cănești 1. Cănești 1. Vamosgalfalva 2. Paucisoara 2. Kukullopocsfalva 37. Gheorghe Doja 1. Gheorghe Doja 1. Dozsa Gyorgy 2. Ilieni 2. Lukailencfalva 3. Leordeni 3. Lorincfalva 4. Satu Nou 4. Teremiujfalu 5. Tirimia 5. Nagyteremi 38. Ghindari
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala, cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]