969 matches
-
Secvențele coșmarului nocturn nu sunt ușor de efasat în mintea lectorului, Macedonski izbutind să ofere, în aceste rânduri, un genuin regal al teribilului. * * * Barbu Delavrancea introduce, la noi, teroarea somnambulică, obsesia morții violente care transcende orice formă de control rațional. Trubadurul (1887)56 reprezintă o confirmare a acestei propensiuni auctoriale. Pe tot parcursul nuvelei, după cum observă și Al. Săndulescu, "elementele naturaliste sunt aproape indisolubil legate de cele romantic pesimiste" (1964: 129-30). Dacă este adevărat, după cum demonstrează Al. Niculescu 57, că stilul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la arta sunetelor și la instrumentarul adiacent, cât și de joncțiunea supraetajată dintre planul trecutului și cel al prezentului, dintre descriere și rememorare. Atmosfera de comminatio, de amenințare implacabilă este generată tocmai de o secvențialitate obscură, aparent haotică. Personajul eponim, Trubadurul, este un anxios aflat la limita verosimilului, pe care C. Mille, contemporan al scriitorului, îl apropie de doctorul din Liniște, amândoi fiind "uriași ai maniei" (1975: 35). Mai recent, Ioana Em. Petrescu subliniază caracterul esențialente romantic al Trubadurului, care însă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Personajul eponim, Trubadurul, este un anxios aflat la limita verosimilului, pe care C. Mille, contemporan al scriitorului, îl apropie de doctorul din Liniște, amândoi fiind "uriași ai maniei" (1975: 35). Mai recent, Ioana Em. Petrescu subliniază caracterul esențialente romantic al Trubadurului, care însă, în urma redactării unei adevărate fișe clinice, este asimilat unui tipar naturalist: "destinul de inadaptabil al Trubadurului va apărea în nuvelă ca riguros determinat de fatalitatea temperamentului său" (2002: 129). Astfel, nuvela însăși îi apare exegetei clujene drept un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apropie de doctorul din Liniște, amândoi fiind "uriași ai maniei" (1975: 35). Mai recent, Ioana Em. Petrescu subliniază caracterul esențialente romantic al Trubadurului, care însă, în urma redactării unei adevărate fișe clinice, este asimilat unui tipar naturalist: "destinul de inadaptabil al Trubadurului va apărea în nuvelă ca riguros determinat de fatalitatea temperamentului său" (2002: 129). Astfel, nuvela însăși îi apare exegetei clujene drept un "experiment" estetic naturalist, cuplul Trubadurul-Bălaia (incarnări ale unor maladii productive la nivelul exploatării psihologice: nervozitate, respectiv anemie) reconstituind
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
răspund la vorbă cu înțeles nevinovat, dar mai adânc decât s-ar fi căzut la un copil. Vorba la mine era icoană: o vedeam cu ochii". Interlocutorii încearcă să curme această imersiune într-un trecut bântuit de halucinații periculoase, însă Trubadurul cere să nu fie întrerupt. Sesiunea de psihanaliză sui generis continuă sub presiunea subiectului: "Trăiam deștept și-n somn. Sufeream la lumină și pe întuneric. Îmbătrâneam în loc să cresc. Visele se înmulțeau și mai toate se sfârșeau cu o babă bătrână
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
interminabila încatenare de coșmaruri care efasează granițele dintre real și ireal se încheie cu concluzia că fata de pe masa de disecție era Bălaia, o prietenă din copilărie, albă (paloarea tipică anemicilor), zveltă și cu ochii verzi. Revelația îl proiectează pe Trubadur într-o criză de nervi, fiindcă "[l]umea s-a prefăcut într-o mocirlă în care numai porcii se răsfață". Oricum, întâlnirea se sparge sub efectul traumei afective, iar naratorul este rugat de ceilalți să-l însoțească acasă pe Trubadur
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Trubadur într-o criză de nervi, fiindcă "[l]umea s-a prefăcut într-o mocirlă în care numai porcii se răsfață". Oricum, întâlnirea se sparge sub efectul traumei afective, iar naratorul este rugat de ceilalți să-l însoțească acasă pe Trubadur. Acolo, "gardianul" protagonistului își descoperă, la miezul nopții, protejatul în postură de somnambul. Acesta din urmă, aflat dincolo de frontierele catifelate ale raționalului, iese din casă și ajunge în grădină, lângă un dud bătrân. Ceea ce urmează este terifiant în chip straniu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ce să fac. El [...] se agăță de primele ramuri, se îndoi de mijloc, rezemându-se în picioare și începu să suie printre crăcile groase ale dudului". Cu vioara și arcușul în mână, cu silueta scăldată de razele albe ale lunii, Trubadurul ajunge în vârf: "încercă cu mâinile cele din urmă ramuri, ceva mai groase ca degetul, și, punând piciorul pe ele, se înălță deasupra dudului ca o statuă alburie cletănată de mlădierea ramurilor. Ridică capul spre luna care strălucea deasupra lumii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pe ele, se înălță deasupra dudului ca o statuă alburie cletănată de mlădierea ramurilor. Ridică capul spre luna care strălucea deasupra lumii. Era tot cu ochii închiși. Înmărmurisem, cu gura căscată și cu brațele întinse spre el". Cântecul nocturn al Trubadurului are semnificația unui requiem, fiindcă vioara își pierde două coarde (în cea mai fidelă descendență pitagoreică, personajul este obsedat de cifra doi58, care-l urmărește ca un blestem), ceea ce are ca efect trezirea subită a somnambulului. Evaziunea din elementul hipnic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
uită să ne prezinte testamentul olograf al sinucigașului involuntar, încheiat cu o solicitare simplă, dar care, în virtutea desfășurării acțiunii, capătă contururi premonitorii: "[v]ioara să mi se puie supt căpătâi". Delavrancea a mai scris o proză separată, intitulată Din memoriile Trubadurului, însă a doua nuvelă (iarăși 2-ul fatidic!, ar exclama fidelii numerologiei) nu mai are relevanța precedentei. * * * Ion Agârbiceanu apare mai puțin spectaculos astăzi decât se înfățișa el cititorilor de acum un secol. Persistă însă în proza scurtă Duhul băilor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Marino, 1966 și 1967. 55 Ambele nuvele sunt de neașteptată actualitate, fiind antologate de Lucian-Vasile Szabo în volumul Fantome. Zece bijuterii fantastice semnate de autori români (Timișoara: Ed. Bastion, 2008). 56 Emilia Șt. Milicescu observă că "[d]ata elaborării nuvelei Trubadurul coincide cu epoca de mare tensiune din viața lui Delavrancea, premergătoare căsătoriei sale cu Marya Lupașcu [...]. Hipersensibilul Delavrancea va fi avut atunci vise nenumărate [...]" (1975: 149). 57 Pentru o expunere completă, cf. Delavrancea, 1975: 176-83. 58 În legătură cu acest număr, Jean
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
marca unei alterități înnobilate de distanță, fie istorică, fie geografică, poate fi localizată la nivelul decorațiunilor care-i împodobesc pieptarul rochiei. Orientala, cât și Prințesa bizantină sunt întrucâtva ipostaze ale vechiului motiv al prințesei îndepărtate, la princesse lontaine din poezia trubadurilor provensali, motiv preluat ulterior în poezia romantică și simbolistă, dar adaptat revivalului neobizantin anunțat încă de la finele secolului XIX. Spre deosebire de Kimon Loghi, Michel Simonidy se apropie de bizantinism indirect prin intermediul literaturii, și anume piesa lui Victorien Sardou, Théodora (1884), în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Loghi și Costin Petrescu 320, disociindu-l sanitar de Brâncuși 321, dar și a unor critici profesioniști, precum Constantin Prodan, care-l caracteriza cu o scârbă aproape princiară drept un "sculptor mic și gros de statură în contrast cu sentimentele lui de trubadur, care nu visa decât alegorii ușoare, pe care le executa într-un stil dulce"322. Sculptorul termina secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din București (1887-1890), continuându-și studiile la Paris și la Roma, devenind profesor la Școala
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dacă prin Corespondențele sale Baudelaire viza o relație simbiotică, sintetistă a celorlalte arte recuperabile în materia poetică, Verlaine sublinia orfismul implicit al lirei simboliste. Poetul este asociat figurii exemplare a cântărețului orfic, fuziune care avea loc în poezia medievală a trubadurilor și truverilor care erau adesea și compozitori și interpreți ai propriilor balade. În cazul de față, poezia nu devine recitativ, nu este instrumentată erotic, ci posedă o muzicalitate internă reactualizabilă chiar și la o lectură mută. În spațiul picturii, Orfeu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XIX lea, în cadrul banchetelor organizate de reprezentanții comunității evreilor băcăuani, un rol important în asigurarea bunei dispoziții îi revenea așa-numitului badchen - „un cântăreț popular, ce amuza și instruia norodul la petreceri de familie și societate, (...) și care, deseori, asemenea trubadurului medieval, era autorul textului și al muzicei, nu numai executantul”. Conform informațiilor oferite de Ițic Kara, în acea perioadă la mare căutare erau badchenii Lipe Meier Rudich (Lipa Rodescu) și Elias Margulies, „doi evrei din Bacău, (...) care au încântat, prin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o boală care îi lovește doar pe cei grași." "Cel mai mare miracol al medicinei sunt bolile." "Țăranii lui Creangă vorbeau o limbă fără greșeli de ortografie." "Teodosie este fiul lui Nea Goe Basarab." "Iliada a fost scrisă de un trubadur necunoscut, pe nume Homer." "Felix și Otilia, lipsiți de dragoste paternă, și-o acordă reciproc." "Riga Crypto devine profesor la liceul Spiru Haretei, apoi publică "Oul tomnatic"" Transmisiuni RTV "Balonul depășește circumferința terenului." "Îmi cer scuze dacă am omis vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Titus Moisescu - Florilegiu, București: Editura Muzicală, 2002, pagina 41, ilustrează intonația bizantină în glasul 8, cu o linie melodică sinoasă, desfășurată treptat ascendent și descendent. Arta muzicală cultă va evolua prin cântecul laic, practicat în Evul Mediu mijlociu, de către nobilii trubaduri (în Ars Antiqua și Ars Nova) ce vor cultiva melodia simplă și expresivă. Din exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 182, vom observa mersul linear sau treptat al intonației, asociat cu salturi de cvartă, cvintă și
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
a încurcat pe traducători. Vedem că limba d'oc este fixată din primele lucrări ale romancierilor provensali, deși cuprindea trei mii de cuvinte străine latinei. E evident că idiomul vulgar epurat e cel care a devenit în sudul Galiei limba trubadurilor; care și-a avut de timpuriu gramatica și dicționarul său; care a fost considerat, chiar de la începutul Evului Mediu, limba savantă, într-o asemenea măsură încât regele René și Petrarca i-au arătat predilecție, și Dante aproape și-a scris
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
conținutul subversiv al unei astfel de lucrări? O notă se scrie? Și încă și aia așa, la f... mă-sa? Citisem și eu cartea. În ce consta acel conținut subversiv care trebuia să ne cutremure conștiințele? În faptul că poeții trubaduri francezi din secolul al XVI-lea trăiau în mizerie, în timp ce seniorii chefuiau și benchetuiau. Țipa la ei cu vocea lui subțire, îi beștelea, îi întreba de ce țineau un condei în mână dacă despre astfel de cărți demascatoare ei scriau astfel
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ei cu vocea lui subțire, îi beștelea, îi întreba de ce țineau un condei în mână dacă despre astfel de cărți demascatoare ei scriau astfel de notă mizerabilă? - Păi, am zis eu atunci, după părerea dumneavoastră, ar fi trebuit ca acei trubaduri să se ducă și să se facă frizeri, de ce vă mirați că noi nu scriem nimic despre broșura dumneavoastră? Era, firește, o remarcă intolerabilă. Cine eram eu?! S-a întors spre mine și drept răspuns m-a amenințat cu bătaia
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ca pe-o floare să mă alinți cât mai sunt vie. Peste noi poate să ningă și să plouă; de-atâta iubire și morții or să-nvie. Iubește-mă, sunt mireasma neștiută, doar tu îmi ești un vajnic erou și trubadur. Te-am așteptat ca Penelopa, nevăzută, de un Ulise ursuz. Cât vrei să mai îndur? Conspirație Eu știu că toamna vrea să mă invite la balul simfoniilor de frunze, Să-i încrustez pe file-ngălbenite un poem scurt și un desen
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
glumele provocatoare ale domnului Storck. Glasul lui adânc și afumat îi place, n-are ce face. Radu Ropcea tăcut, ondulat, soarbe politicos din cafea și din țigară. În celălalt capăt al sălii, Mehmed cu tranzistorul, buclata Mariana Melnik, domnul Grefu, trubadurul furunculos, fostul campion Lupu, ciolănoasa Luminița, Valy Impertinenta cu tranzistorul și oglinda, Lala Cățelușa. Între cele două asociații, migrează fără preferințe domnul Varlam, cu pipa, și durdulia blondă Lucica Zaharia. Anton și Marilena Albu își refac cuplul în colțul lor
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în ame țeala indolentă ; totul e încă pufos, pereții moi, fereastra tulbure, ca și perna, turmentare, lene, serai gol, în care unduiesc ghirlande grele de muște. Luna și-a instalat în fereastra strâmtă a chiliei capul ei îngustat, de asin. Trubadurul întârzie însă la întâlnire. A adormit, uituc, gol și istovit, obosit de răutățile zilei. Se sucește de pe o parte pe alta, se întinde pe burtă, iar pe stânga, pe dreapta. Fruntea înaltă și lată, sprâncenele stufoase, cum se cereau eroilor
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Se sucește de pe o parte pe alta, se întinde pe burtă, iar pe stânga, pe dreapta. Fruntea înaltă și lată, sprâncenele stufoase, cum se cereau eroilor, dar nu și nasul lor acvilin ! Nu întruchipează, a dovedit-o, războinicul glorios, neliniștitul trubadur sau înțeleptul vizionar sau vreun romantic maladiv al amorului, nici măcar fiul nebun de neconsolare. Un căutător, însă, onest, prin tranșeele cotidianului. Nasul drept și subțire, buza de jos împinsă ușor înainte. Mâinile lungi până la genunchi ar caracteriza pe cei curajoși
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
stăpân. Cum se turbură izvorul Când din el drumețul bea, Astfel mă-nfioară dorul Când răsari în calea mea. Tu ești aerul, eu harpa, Care tremură în vânt, Tu te miști, eu mă cutremur Cu tot sufletul în cânt. Eu sunt trubadurul. Lira Este sufletul din tine, Am să cânt din al tău suflet Să fac lumea să suspine. {EminescuOpIV 515} 65. DIN ILIADA (cca 1877 ) Cîntă-ne, zână a lui Ahil Peleidul mânie, Carea cumplită făcu Aheilor jale nespusă, Suflete mii viteze
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]