1,952 matches
-
sat. În fața sa este amplasat un monument de marmură albă cu un lung pomelnic al familiei lui Gh. Racoviță, stăpânul moșiei, decedat în februarie 1913. În spatele bisericii se află un cavou cu uși grele din fier, peste care au crescut tufe groase de iarbă. Emil Racoviță a urmat studii la Iași, învățând la o școală din Păcurari cu învățătorul Ion Creangă, apoi la Liceul „Institutele Unite” din Iași, unde i-a avut ca profesori pe Grigore Cobălcescu, Petru Poni și pe
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
în familia Strophariaceae și de genul "Hypholoma". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord mai ales pe vreme răcoroasă, căscând pe cioturi (de asemenea aflate în descompunere) mai ales de foioase dar și de rășinoase în tufe mari (uneori formate din zeci sau chiar sute de exemplare). Această ciupercă comună și multianuală se dezvoltă din (martie) aprilie până în noiembrie (decembrie). Buretele se decolorează cu Hidroxid de potasiu mai întâi portocaliu, apoi negru, cu sulfat de fier inițial
Ghebă pucioasă () [Corola-website/Science/337126_a_338455]
-
meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218 case, 1062 locuitori (1032 români, 17 unguri, 11
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
nu exista decât o simplă grădină de legume. Cum locul nu era deloc potrivit pentru necesitățile curții, timp de 5 ani au fost făcute modificări, rezultatul fiind grădina care a primit numele creatoarei ei.În grădini sunt plantate mii de tufe ornamentale și sute de trandafiri cățărători sau obișnuiți.Pe domeniu sunt cultivate în jur de 40.000 de flori, plantate de două ori pe an, primăvara și vara. Mai mult, cele peste 70 de hectare de pădure creează fără dubiu
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
Pe domeniu sunt cultivate în jur de 40.000 de flori, plantate de două ori pe an, primăvara și vara. Mai mult, cele peste 70 de hectare de pădure creează fără dubiu decorul perfect pentru plimbări relaxante. De-a lungul tufelor de trandafiri cățărători și a aleii maiestoase flancată de 16 portocali, vizitatorul descoperă "bastimentul", turnul care în vremuri demult trecute adăpostea grajdurile regale; tot aici erau crescuți viermi de mătase aduși în Franța de Caterina de Medici. După aceasta, vizitatorul
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
construită conform unui plan foarte simplu: două alei diagonale se întalnesc pentru a forma patru triunghiuri; fiecare triunghi este împărțit în două, de alte alei.Farmecul grădinii vine atât din design-ul său cât și din plantele alese: pomi fructiferi, tufe rustice, căpșuni, violete și multe altele. este locul de desfășurare a primei părți a romanului lui Honoré de Balzac (1841) “Caterina de Medici”, în care este menționat, în special, schimbul de castele care a avut loc între Diane de Poitiers
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
Almajului cu terasele și dealurile are compun țarina localitații.La o distanță de 2,5 km de intrarea în chei, valea atinge o lățime mai mare formând o poiana, unde se sărbătorea în fiecare an “Ziua Liliacului”. Printre stânci cresc tufe de liliac ce dau un farmec aparte acestei vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium flavium, genista ovata. Aspectul caracteristic al acestor stâncării este dat de prezență speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna mai, împreună cu liliacul și majoritatea speciilor de aici, formează tufe de un galben intens, care conferă peisajului o valoare deosebită. Lunca râului este mărginita de pădure de fag, la baza versanților umbriți, la care se adaugă carpen, arin negru și mai putin, arțari, alun, corn, păducel, tei; pe partea însorită
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
au determinat, în 2003, trecerea rapidă a fenofazei înfloritului liliacului, acesta având flori mai albicioase, cu miros slab. Dacă în peisaj, în luna mai, atrag atenția florile de syringa vulgaris, fraxinus ornus, cytissus sp., sedum sp., toamna sunt foarte evidente tufele de scumpie care devin roșiatice. Așezarea geografică și diversitatea formelor de relief, clima și evoluția peisajului biogeografic se răsfrânge asupra componenței și repartiției elementelor faunistice. Pădurea adăpostește animale că: șoarecele gulerat ( apodemus tauricus ), veverița ( scirus vulgaris ), viezurele ( meles meles ), mistrețul
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
flori lila-roz. este o plantă multianuală care își dezvoltă în primele stadii de dezvoltare o rădăcină pivotantă puternic ancorată în pământ. În următorii ani, rădăcina se va ramifica iar din ramificații vor pleca în vegetație alte plante dând naștere unei tufe, alcătuită dintr-o rădăcină și mai multe tulpini. Se înmulțește prin semințe și divizare.
Cimbru de câmp () [Corola-website/Science/307265_a_308594]
-
Ohio, pentru a soluționa problema averii lăsate de tatăl său; el află acolo că un fond mandatar moștenește 3 milioane de dolari, pentru un beneficiar nenumit, în timp ce tot ceea ce primește el este un clasic Buick Roadmaster decapotabil și mai multe tufe de trandafiri. În cele din urmă, el află că banii sunt direcționați către o instituție de boli mintale, unde este internat fratele său autist, Raymond (Dustin Hoffman), de a cărei existență Charlie nu avea anterior cunoștință. Acest lucru îl face
Rain Man () [Corola-website/Science/325751_a_327080]
-
Dar porcul maistru vrea răzbunare. 47. 47. Oh pitic! Chuck oferă un pitic Matildei că un cadou. Din păcate, se pare că e într-adevăr înfricoșător pentru ea și încearcă să scape de el, fără ca Chuck să vadă. 48. 48. Tufa de trandafir Blues îi cer lui Bomb să facă explozii mari, deoarece ei cred că este foarte amuzant, dar ei exagerează și distrug accidental tufa preferată a Matildei. 49. 49. Armistițiul Porcul Bucătar vrea să facă un armistițiu cu păsările
Lista episoadelor din Angry Birds Toons () [Corola-website/Science/332513_a_333842]
-
înfricoșător pentru ea și încearcă să scape de el, fără ca Chuck să vadă. 48. 48. Tufa de trandafir Blues îi cer lui Bomb să facă explozii mari, deoarece ei cred că este foarte amuzant, dar ei exagerează și distrug accidental tufa preferată a Matildei. 49. 49. Armistițiul Porcul Bucătar vrea să facă un armistițiu cu păsările, așa că le prezintă un picnic delicios că o ofertă de pace. Este bucătarul complet sincer sau are el ochii pe altceva? 50. 50. Operațiunea Opera
Lista episoadelor din Angry Birds Toons () [Corola-website/Science/332513_a_333842]
-
care a fost supus Bucureștiul în anul 1944. Peisajul a fost unul dramatic, realizat pe o suprafață de douăzeci de metri pătrați cu grund de tempera în tehnica uleiului. Artistul a reluat peisajul în care a reprezentat pereți stâncoși și tufe de brădet care străjuiau o albie joasă. Brădetul deschide o perspectivă adâncă, conturată pe baza unui desen clar, dar și de un degrade al verdelui care umple primul plan, pentru a se pierde în final în albastrul cerului de fundal
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său invazi-agresiv. Amorfa arbustivă face parte din genul "Amorpha" (salcâm mic, salcâm pitic). Are frunze prevăzute cu stipele imparipenat-compuse. Arbustul crește în tufe cu înălțimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3 metri. Amorfa a fost utilizată pentru consolidarea taluzărilor și a pantelor instabile, pentru realizarea gardurilor vii și a perdelelor de protecție contra vânturilor, în asociere cu specii de
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
solitari, și nu interacționează cu alți șerpi decât atunci când vor să se împerecheze. Sunt animale nocturne, dar pot fi active și ziua, atunci când temperaturile din timpul nopții sunt prea mici. Fiind șerpi semi-arboricoli, tinerii boa se cațără în copaci și tufe după hrană, dar devin aproape exclusiv tereștri pe măsură ce înaintează în vârstă și greutate. Boa atacă atunci când este amenințat și mușcă pentru a se apăra. Mușcătura sa poate fi foarte dureroasă, în special când este provocată de un exemplar mare, dar
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
începe cu defilarea ordonată à țiganilor și sfîrșește cu încăierarea acestora (întîi ordinea, apoi haosul); b) critica povestirii, ale cărei personaje sunt întruchipări ale modalităților de receptare a textului: Onochefalos, care se miră că Romica s-a putut transforma în tufă vorbitoare, reprezintă lectura literală; Idiotiseanu, care afirmă că nu toate cele ce se scriu sunt adevărate, reprezintă lectura naivă; Erudițian, care recunoaște împrumuturile de la alți scriitori, este lectura savantă. Stilul. G. Călinescu a remarcat geniul verbal al autorului, care atenuează
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mihăilești avea statut de comună rurală ce făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Mihăileștii de Jos, Mihăileștii de Sus, Tufele, Băneasa și Costieni cu 1892 de locuitori. În comună existau trei biserici și o școală mixtă cu 61 de elevi (dintre care 11 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Novaci
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
social al Mitropoliei . Cum lucrările au trenat, conacul lui Ion Inculeț ajunsese într-o stare avansată de degradare. Exponatele aflate în camera ce ar fi urmat să adăpostească Muzeul au dispărut. Bustul lui Ion Inculeț era crăpat, fiind acoperit de tufe și mărăcini. Au fost tăiați o parte din arborii seculari, deși aici era o rezervație palinologică. În anul 2006, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a început demersurile și investițiile pentru realizarea unui centru social pentru copiii cu posibilități materiale reduse. În
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
școală mixtă cu 35 de elevi (din care 3 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în același județ comuna Țifești în plasa Zăbrăuți, iar comunele Bătinești și Clipiceștiîn plasa Gârlele. Comuna Țifești avea în satele Oleșești, Sârbi, Țifești și Tufele 2131 de locuitori. Comuna Clipicești avea 845 de locuitori în satele Clipicești și Vitănești, iar comuna Bătinești avea în aceleași trei sate menționate mai sus 1082 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
fost arondate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. La reorganizarea administrativă din 1968, au fost trecute la județul Vrancea și comasate într-o singură comună Țifești. Tot atunci, satul Tufele a fost desființat și integrat în satul Țifești. Șase obiective din comuna Țifești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice așezarea medievală din secolele al XIV-lea
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
Mâna lui Buddha ("Citrus medica sarcodactylus") este una dintre cele mai vechi varietăți de citrice întâlnite și este mai mult cunoscută sub numele de "fructul cu degete". Crește în tufe sau arbori mici, cu crengi neregulate, acoperite cu țepi. frunzele prelungi au culoarea verde-pal. Florile sunt albe sau cu o nuanță de purpuriu și cresc în ciorchini cu miros puternic. Fructul are un parfum de lămâie și este folosit în
Mâna lui Budda () [Corola-website/Science/310065_a_311394]
-
și moale, sau chiar pământul pustiu, lipsit de păduri, doar cu buruieni și ierbărie. Localități cu numele Bugeac sau Buceag existau în județele Constantă, Ialomița și Teleorman, Bugeacul istoric din Basarabia, teritoriu aparținând regatului dacic al lui Burebista. Poate că tufele joase de jnepeni, numite și buceag, au dat numele Bucegilor. Lingvistul Sextil Pușcariu susține chiar că Bucșoiul, unul din brațele stelei de munți ce se întâlnesc în vârful Omu, își are numele derivat de la Buc, Bucur (nume autentic dacic), tot
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
printre care: alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"), sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează un arbust mic, sub formă de tufa, cunoscut sub denumirea populară de iarbă neagră ("Calluna vulgaris")
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
de pe malul micilor pâraie dobrogene (derele), sau cele ce coboară spre vreun lac, uneori chiar în plină stepă sau în culturi și vii învecinate cu biotopul principal. Ca adăposturi servesc galeriile pe care le sapă la adăpostul vegetației de arbuști: tufelor de păducel ("Crataegus") sau chiar în masive de ciulini. Uneori folosește galeriile de rozătoare părăsite. În zonele stâncoase se adăpostește în fisuri și pe sub pietre. Gușterii vărgați dobrogeni se întâlnesc de obicei izolați, indivizii păstrând distanțe suficient de mari între
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]