820 matches
-
singura putere a poetului. Dacă și-o riscă își riscă și poezia, totul! Nu mă refer la tine, desigur, dar cred că ai zile cînd și tu exagerezi. Mi-amintesc și de Suceava, ziua aceea din toamna trecută. Parcă erai turbat în după-amiaza aceea, în autogară. Adică, vreau să spun, te înțeleg oricum, dar nu poate să-mi placă orice. Mai ales, de exemplu, să te știu bolnav. Nu, Gellu, eu nu urăsc provincia, cum ți s-a părut! Tristețea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
poate fi totuși neputința-le, incultura în care zac, apărîndu-și condiția de intelectuali într-un unic mod: au terminat o facultate. Mi-e greață. Trebuie, din nou, să recunosc o realitate: dacă n-aș avea-o pe T aici, aș turba! [...] Examenele-s aranjate demențial. Pe 11 la lit. română (cu d-na Sorohan), pe 12 la limba rom. (cu Mocanu), pe 13 la teoria lit. (cu N. Crețu) și pe 14 folclorul (cu P. Ursache). Recunosc o anumită îngrijorare ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
am scris și primei-secretare. În ultimele zile lucrurile s-au schimbat în bine! O fi primit epistola?! În gazeta locală se anunțase un program și nu era deloc respectat! Închipuie-ți: între 18 și 22 nu era deloc lumină! Să turbezi, nu alta! Am continuat, pe acest fond, să-mi repet acea glumă americană pe care cred că ți-am mai spus-o: "La noi în casă toate sînt electrificate. Ne mai lipsește un scaun electric". Toate cele bune! Voi fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și-o labă cu gheare i-a zgâriat adânc fața. Cu tot tratamentul medical acordat, a rămas până-n ultimele zile ale vieții cu o lungă cicatrice lângă urechea dreaptă. De atunci nu se mai apropia decât tatăl de el. Parcă turbase, așa era de furios. Noaptea nu-l mai dezlega, căci nu stătea la prins pentru a-l pune în lanț. În cele din urmă, tata văzând comportamentul lui agresiv, a chemat pădurarul și l-a împușcat. L-au îngropat lângă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
luat cu ură și dispreț față de specia umană? Față de Homo Sapiens? Nu-mi pot da seama. Ceea ce știu cu siguranță e faptul că dezlănțuirea de urlete înfiorătoare îi deranjau și pe vecini, care se întrebau dacă nu cumva câinele a turbat dar mai ales o supărau pe stăpâna lui. Cu excepția bucății de mămăligă unsă cu ulei, Haiduc nu mai primea nimic. Absolut nimic. Seara îi dădeam porția de mămăligă drastic raționalizată! O mânca în prezența mea cu o repeziciune de prestidigitator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fier, în mijlocul camerei. Abia mai răsufla. După un timp a început să delireze. Probabil făcuse o hemoragie internă. Vorbea fără șir și ciomăgarii din jurul lui făceau haz, bătându-și joc de cuvintele fără înțeles ce le scotea în neștire. Țurcanu turba de furie că nu îl poate face să vorbească. Plantonul de lângă Niță avea ordin să îi ofere îngrijiri peste noapte, dar el a intrat în comă la puțină vreme. Pătrășcanu și Gherman, foști studenți la medicină, au încercat să îi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cuvântul lingerie în litere argintii alungite. Apoi Victor sări pe ea, fericit și dând bucuros din coadă, înainte de a se duce la ușa de sticlă, privind intens și foarte concentrat către un punct din curte și porni să latre de parcă turbase, iar eu îmi simțeam capul gata să explodeze. - Șezi, Victor! Jos. Jos! am exclamat. Drace, nu poate nimeni să-l potolească pe câinele ăsta? M-am întors din nou la ziare, dar Sarah îmi vârî sub nas lista de Crăciun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în urmă cu vreo două ore. E în regulă? - Da...e în regulă... În acest moment plecasem din bucătărie și mă aflam în hol. Stăteam în capătul scărilor, apoi, fără nici o ezitare, am început să urc. - Păi aici parcă era turbat, zise Marta. Cuștile erau prea mici, iar lui nu-i convenea nicicum și, firește, Robby și Sarah erau foarte supărați. Dar îndată ce i-am dat drumul în dreptul casei și-a revenit. Era total relaxat și... - Ce fac copiii? am întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
s-a lăsat însă înșelat de scrisorile Mihului și ale altor șleahtici, care visau să ocupe mari moșii în Moldova. Regele polon era prudent, pentru că la puține zile după Anul Nou, sosea în Polonia solul domnului, Ivașco Denko, zis Wsczekey (Turbatu), care anunța victoria lui Ștefan asupra regelui Ungariei și aducea și două steaguri luate de la unguri. Din raportul lui Choranczycz mai reieșea că regele ungur a fost rănit, din care cauză a părăsit Moldova. După alte zvonuri, Matei ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
drumul cel mare./ Când la jumătate de cale/ S-o-ntâlnit cu sanca/ Șî săncoiul,/ Cu cataroaia/ Și cataroiul,/ Cu leoaica/ Și leoiu,/ Cu spăimoaia/ Și spăimoiu./ Cu strânsoaia/ Și strânsoiu,/ Cu fricoaia/ Și fricoiu,/ Cu întunecata/ Și întunecatu,/ Cu turbata/ Și turbatu” (RuscaVaslui). Funcția magic-curativă a acestui text cere o numire exhaustivă a surselor malefice ale bolii, motiv pentru care sunt pomenite în perechi feminin- masculin. Întâlnirea la mijlocul drumului marchează ieșirea din spațiul ordonat al lumii, iar faptul că întruparea negativă se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe care a făcut bine s-o respingă. În scrisoarea Piei, numai știri bune dintr-un comunicat englez: scufundarea a 110 submarine germane, retragerea de la Arras, cu multă dezordine, a germanilor. Ce trebuie să fi fost! De aceea, un articol turbat în ziarul lor, căci de la Iași, aflându-se de arestarea noastră, s-a protestat în toată Europa, probabil au crezut că era și mama luată și își făceau mai mult sânge rău decât merita. Nici vorbă cu toate acestea de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
le-a făcut tot atâta bine, cred, ca și prânzul. moralul germanilor Landowski ne ținea în curent cu tot ce ne putea interesa. Se plimbase cu noul subofițer westfalian sosit la Piteasca în serviciu de odihnă, socialist ca mai toți, turbat în contra războiului și mai ales în contra ofițerilor. Pretindea că aceștia lipsesc pe subalternii lor de o parte din hrană pentru a o trimite femeilor lor în țară în așa mare cantitate, încât ele puteau vinde o parte; că nu se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se petreceau la Iași. Dinu ne spunea că la o percheziție făcută la Al. Constantinescu au găsit o copie după convenția subscrisă de Marghiloman, Burian, Kühlmann netrecută în tratatul de pace, atât de strașnică era pentru noi. Aceasta i-a turbat, au cerut să judece curtea marțială pe Al. Constantinescu ca trădător. Curtea a refuzat. Gl Hârjeu a insistat în zadar și a renunțat la sfârșit; Marghiloman însă, furios, a pus pe Stoianovici să facă o interpelare lui Hârjeu, majoritatea a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o antologie de povestiri, ci de drame. * Nici o agenție turistică nu organizează călătorii pe hartă. * Drumul drept nu e neapărat și direct. * Cei născuți la aceeași dată nu sunt întotdeauna de-o seamă. * Plânsul ușurează, dar nu înlătură cauza. * Câinele turbă de prea multă grăsime; omul de prea mult bine. Dacă e băut fără cap, vinul amețește orice minte. * Nu viile bune trebuie stârpite, ci vinurile proaste. * Unele flori dorm ziua, iar noaptea stau de veghe. * În gimnastică există o probă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
deși de semn opus. Una era aceea a lui Roger Câmpeanu, care asculta vociferările directorului și deodată, fără a-l preveni, izbucnea cu o vehemență care o întrecea pe aceea a interlocutorului său: — M-ați înnebunit, domnule director, m-ați turbat, așa nu se mai poate, pur și simplu nu-se-mai-poate. Pe mine să nu mai contați, căutați-vă altul! Se întâmpla uneori ca tocmai atunci să intre în birou cineva din afara redacției, un neprevenit care, contrariat, întreba în șoaptă: — La cine
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
sare curând a doua. De astă dată, după sfatul Turcului, o chitesc 43 bine și iar o greșesc. Îmi sare a treia, a patra, a cincea, îmi sar peste douăzeci în condițiuni minunate, și pe toate le greșesc. Eram să turb de desperare; era să-mi arunc pușca jos și să o fac țănduri 44 sub picioare. Nu înțelegeam ce să fie, căci doar nu eram așa de stângaci, încât din atâtea focuri să nu meargă măcar unul în plin. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
se spune că „memoria este aceea cu care uităm”. Este absolut necesar ca cineva să facă o selecționare a elementelor și informațiilor memorate, altfel ne-ar exploda capul. Dacă un câine ar avea în capul lui ceea ce avem noi, ar turba pe loc. Am găsit în scrierile unor filozofi și scriitori din secolul 20, următoarea idee pe care o consider importantă și reală: Memoria face independent de voința noastră o muncă de triere a informațiilor memorate, în funcție de importanța acestora, le elimină
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vezi dumneata, preferințele, nu prea ascunse și mărturisite ca În glumă, ale soțului pentru femeile cu pielea pigmentată.) A fost ceea ce se numește un coup de foudre! Tot restul verii și toată toamna a colindat prietenul meu, ca un câine turbat după cățele, orașele și târgurile din Moldova, după câteva vagi indicații ce avea despre fetișcana tuciurie, fata portarului de la o fabrică dintr-un târguleț oarecare, pe care o și luă de nevastă, o plimbă peste ocean, Îi făcu vilă la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la bufet, coniac, i-a sărutat mâna, a mân gâiat-o; se Încălzise bine. Costică o chema mereu sub scară să o Îmbrățișeze, dar ea refuza. La ora 12 noaptea s-au dat jos măștile. Râsul a fost homeric, dar Costică turba de necaz: Ptiu, fir ai a dracului! Tu erai?“ Ca bărbat, Constantin Beldie n-a fost ușă de biserică! A cu nos cut viața din plin și recomanda și altora același lucru. De aceea amintirile sale sunt atât de atrăgătoare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
contrabasist atât de frumos, Nini era exagerat de sfios. Sau poate că era prost, fiindcă nu înțelegea ce vroiau femeile bogate de la el. Se îndopa, spunea „Mersi“ și o ștergea repede la hotel, fapt care-l făcea pe impresar să turbeze. Ca gigolo, Nini ar fi câștigat mai mult. Ca gigolo însă care să nu aibă unde fugi. „Te bag într-un trio - i-a zis impresarul - sau într-un cvartet și cântăm pe un transatlantic. Ne umplem de bani. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mici, tăiate noaptea cu bomfaierul. „Cam modernă - ziceau străinii aduși cu autocarul să vadă monumentele importante ale urbei -, dar nu e rău că-n România găsești și artă abstractă.“ Copii de asfalt Iată ce-i relatează Vasile V. psihologului Mariean Turbatu, la care se tratează încă de la revoluție de draci în familie, lipsa prietenilor, leafă mică și alergie la proști: „Eu sunt copil de asfalt, domnule Mariean. M-am dus câteva zile la munte să respir aer curat și mi-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Haideți dornici în arene... Blânzi soldați fără de arme și cu lanțuri ferecați... Azi cădem în cruntă luptă cu lei, tigri și hiene... Ochi și suflet către ceruri cu mândrie ridicați! Sună cornuri și cimbale... se ridică bariere... Fiare crunte și turbate de prin tainiți se răpăd Sus cu gândul Frați de Cruce, pentru Cer la revedere: Să cântăm suprema rugă în al nostru trist prăpăd... O, Tu, Doamne, Sfânt și Mare, de pe tronu-ți blând privește, Către ceata din arene, ce-ți
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
înfipt cu putere, brusc, dinții ascuțiți în palma șintărului. Acesta, luat prin surprindere și urlând de durere, a prins fulgerător animalul cu ambele mâini, l-a ridicat deasupra capului și icnind din toate măruntaiele l-a repezit cu o forță turbată spre pământ. Puterea izbiturii a fost atât de violentă, încât pentru câteva secunde pisica a rămas inertă pe solul uscat, presărat cu pietriș. Un firicel de sânge se scurgea din botișorul traumatizat, înroșind pământul. Cu un efort incredibil, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe Triumfului, mă împiedic de vreo două ori pe Eroilor, gata să-mi rup gâtul, intru în sensul giratoriu fără să mă asigur, iar o Dacie aproape dă peste mine. Frânează brusc, roțile scrâșnesc pe asfalt, șoferul deschide portiera, iese turbat din mașină și începe să urle ești chioară cucoană vrei să mă nenorocești în aia mă-tii. Stau încremenită, cu creierii goliți, orbită de faruri, cu lentilele aburite, fără să pot spune nimic. După ce se uită bine la mine, bărbatul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sud. Forța lui este mult diminuată de zidul gros al munților care ne protejează. Apariția lui ne-o anunță norii goniți cu putere, precum și vuetul sinistru al codrilor de deasupra satului. Prin temperatura lui ridicată topește zăpada și uneori e turbat încăt frânge or desrădăcinează copacii. Tot cam de pe acolo ne vine Austrul, câteodată aspru și rece, alteori cald și uscat, ca și Guranul. Și în sfârșit tot local suflă și vara și iarna Sorețul . Dacă vom mai arăta că dintre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]