2,079 matches
-
turlele pe mal. Cu scrâșnete Îngrozitoare, cupolele se târau la vale, zgâriind plaja și scoțând scântei uriașe care aprindeau ca pe niște torțe plopii drepți și cu trunchiuri groase. Însă greutatea cea mare a clădirii izbuti să salte ușor, greoi, turlele și zgomotul cel mare Încetă. Se auzea numai trosnetul copacilor ce ardeau și dangătul ușor, tremurat și nehotărât al clopotelor. În timp ce, la lumina plopilor aprinși, nea Mitu se străduia să lege cele patru colțuri ale plasei de vârfurile covergilor, ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vine numele uliții? --Uite colo devale este Bahluiul cu toate bălțile lui rămase din “marele heleșteu”. Ascultă cum descria Marco Bandini în 1647 peisajul din jurul Iașilor: “De departe orașul se arată celor ce-l privesc ca o nouă Romă, deoarece turlele, bisericile și mănăstirile oferă ochilor oarecare măreție... Dinspre apus este un lac chiar alături de dealul orașului. Acest lac a fost făcut prin închiderea Bahluiului între cele două dealuri printr-un zăgaz foarte puternic”. Pe malul lacului și apoi al băților
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
toată din piatră (atât) pe dinăuntru (cât) și pe dinafară. Nu are decât o singură ușă spre miazăzi (deasupra) căreia este zugrăvit chipul Sf. Sava, potrivit obiceiului tuturor bisericilor din această țară... Zidurile și temelia ei sunt masive, cu două turle mari turcești.... Ele sânt unice în toată această țară, căci răposatul care le-a clădit, pe nume Ianachi, era de felul lui din Constantinopol”. --Până ce nu leșin de foame și de sete, sunt curios să aflu ce spui de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Cetățuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură și spiritualitate ortodoxă Daniel Jitaru Introducere În zona de sud a orașului Iași, pe colina Cetățuia, se văd deasupra pădurii două cruci, care stau înfipte pe două turle de biserică bizantină. Apoi, se mai vede un zid, ce are spre sud un turn și înspre răsărit alt turn mai mic decât primul. Oare ce-o fi acolo? - Se poate întreba un călător prin oraș - O biserică? Dar, de ce
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
-lea (brâul înconjurător, arcadele de o parte și de alta ale brâului nu numai la altar ci și absidele laterale, trei ferestre la fiecare absidă, zidul de piatră cioplită care alternează cu cărămida). La Dragomirna, de exemplu, fațada exterioară a turlei este împodobită cu o decorație sculptată artistic, cu motive ce se regăsesc în manuscrise. Brâul de piatră cu aspect de funie răsucită și reliefurile ornamentale de la Dragomirna sunt de influență caucaziană. Sistemul acesta de decorare a ajuns la desăvârșire prin
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lupta cu ispitele și garanția de a ieși învingător. Mai este însemnul curăției sufletești și trupești. Ca atare, brâul este purtat de călugări, iar în cadrul unor ordine călugărești, monahii își înfășoară mijlocul cu o funie, ca semn al smereniei. Dacă turla bisericii reprezintă capul lui Hristos, prin corpul bisericii este reprezentat trupul Lui. Astfel, trupul nu se poate prezenta decât încins cu brâul curăției, al dreptății, al măreției și al puterii. Al doilea simbol al brâului este Sfânta Treime, unde Tatăl
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Tismana. Epoca când s-a marcat stilul moldovenesc în arhitectură a început în anul 1487, odată cu construirea bisericilor Sfânta Cruce din Pătrăuți și Sfântul Procopie din Milișăuți. S-au folosit arcele diagonale care au permis reducerea la jumătate a diametrului turlei Pantocratorului. Astfel s-a realizat o etajare a planurilor interioare și o elegantă ridicare pe verticală a siluetei monumentelor. Ridicarea pe verticală a mai fost pusă în evidență și prin etajarea bazelor stelate. Cele două tendințe de orizontalitate din arhitectura
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dat stilului moldovenesc trăsături speciale: contraforții care sprijină zidurile, nervurile de piatră ale bolților, tendința de înălțare a bisericilor, elementele decorative ale sculpturilor în piatră (soclurile, elementele la uși și ferestre), pietrele de mormânt și chivotele sau baldachinele, forma acoperișurilor turlelor și clopotnițelor. La bisericile din Moldova s-a constatat și o influență armenească, cum ar fi sistemul arcurilor piezișe și în elemente de decor extern menite să strâmteze și să înalțe turlele. Stilul romanic îl întâlnim la planul bazilical cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de mormânt și chivotele sau baldachinele, forma acoperișurilor turlelor și clopotnițelor. La bisericile din Moldova s-a constatat și o influență armenească, cum ar fi sistemul arcurilor piezișe și în elemente de decor extern menite să strâmteze și să înalțe turlele. Stilul romanic îl întâlnim la planul bazilical cu trei nave longitudinale și cu galerie continuă deasupra celor laterale. Stilul gotic îl recunoaștem la contraforții de sprijin și arcurile încrucișate la uși și ferestre. Iar stilul bizantin îl întâlnim la împărțirea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, s-a mai adăugat la biserici și pridvorul închis. Planul treflat simplu constă din: pronaos strâmt și dreptunghiular, acoperit cu boltă semicirculară transversală și din naos acoperit cu calotă sferică. Stilul moldovenesc înseamnă supraînălțarea bolților (turlelor) în interior prin suprapunerea arcurilor încrucișate (în diagonală) și prin bazele stelate de la exterior sau bogatul decor extern al fațadelor: piatră, cărămidă și ceramică. În secolul al XVI-lea în vremea lui Petru Rareș, stilul moldovenesc evoluează cu gropnița și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
interior și poligonale în exterior. Cele două intrări în pridvor cea de la nord și cea de la sud au muluri încadrate în chenare dreptunghiulare formate din brâuri torsadă. „Brâul median răsucit cu cele două rânduri de ocnițe suprapuse, decorația celor două turle, sobră dar frumoasă, iar în interior decorarea nervurilor ce susțin bolțile și arcurile dublouri cu torsade, în formă de frânghie, pe care se aplică rozete cu decorațiuni geometrice sau vegetale de tip baroc, pun în lumină totuși intenția vădită de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cărămidă, decorația fațadelor cu registre în arcade cu arhivolte intrânde, și o mai ușoară trecere din pronaos în naos prin îndepărtarea peretelui despărțitor, iar ușa mediană este înlocuită cu o triplă arcadă. La Galata apare pentru prima dată în Moldova turla pe pronaos, după modelul bisericilor din Țara Românească. Putem bănui că barocul a influențat și arhitectura din Moldova prin punerea în turla din pronaos a chipului Fecioarei Maria, iar prin renunțarea la peretele despărțitor între pronaos și naos femeile au
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
despărțitor, iar ușa mediană este înlocuită cu o triplă arcadă. La Galata apare pentru prima dată în Moldova turla pe pronaos, după modelul bisericilor din Țara Românească. Putem bănui că barocul a influențat și arhitectura din Moldova prin punerea în turla din pronaos a chipului Fecioarei Maria, iar prin renunțarea la peretele despărțitor între pronaos și naos femeile au avut dreptul să vină din pronaos în naos și sau așezat în partea stângă a spațiului sacru în dreptul icoanei Fecioarei. Elementele tradiționale
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
spre interior și cu două abside boltite semisferic. La naos avem sistemul de boltire amintit, cu deosebirea că aici arcurile de piatră în torsadă, care susțin întregul sistem de bolți, nu se sprijină pe piedestale, ci pe console de piatră.Turla de pe naos are un diametru mai mare decât cea de pe pronaos. Absida altarului este decorată cu brâul torsadă, proscomidiarul și diaconiconul sunt luminate de ferestre mici tăiate în grosimea pereților de nord și de sud-est. Sub Sfânta Masă din altar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
contraforturi în exterior, ferestrele și ușile se inspiră de la aceleași modele gotice de la Sfinții Trei Ierarhi, ferestrele mai mici fiind înrămate într-o rețea de baghete încrucișate. ,,Boltirile de la Cetățuia sunt simplificate; lipsește o a doua reducere de diametru a turlelor în felul în care o găsim la Sfinții Trei Ierarhi. Brâul este din piatră, bine degajat, încadrat de câte o friză ornată de frunze sculptate în relief”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 247 footnote>. „Ceea ce ne interesează în ce privește
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
se termină în arc frânt, sunt încadrate de baghete încrucișate deasupra, cele perpendiculare, jos se sprijină pe rozete pătrate, diferite ca elemente decorative, de la o fereastră la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar dedesubt, banchine. Ambele turle au câte o bază pătrată, decorate cu un rând de firide oarbe și cealaltă stelată. Forma exterioară a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
diferite ca elemente decorative, de la o fereastră la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar dedesubt, banchine. Ambele turle au câte o bază pătrată, decorate cu un rând de firide oarbe și cealaltă stelată. Forma exterioară a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca și ale naosului, pronaosului și altarului, iar cornișele sunt decorate cu rozete. „Ca ansamblu turlele par cam greoaie, cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca și ale naosului, pronaosului și altarului, iar cornișele sunt decorate cu rozete. „Ca ansamblu turlele par cam greoaie, cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care îl încoronează”. În partea nord-estică și la mică distanță de zidul incintei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lemn cu ramă și sculptură în lemn. Predomină culoarea marou. În partea nordică este icoana Maicii Domnului. Are aceleași dimensiuni, ornamentație și culoare. Pictura din naos a fost refăcută cu ocazia restaurărilor din 1910-1911. Potrivit iconografiei ortodoxe, sus, în bolta turlei naosului este pictat Iisus Pantocrator, în bust, cu Evanghelia, înconjurat de serafimi și heruvimi; pictura este refăcută. Pe tamburul turlei, în patru registre sunt îngeri, profeți, apostoli și sfinți. Pictura este deteriorată, încât nu i se poate aprecia vechimea și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ornamentație și culoare. Pictura din naos a fost refăcută cu ocazia restaurărilor din 1910-1911. Potrivit iconografiei ortodoxe, sus, în bolta turlei naosului este pictat Iisus Pantocrator, în bust, cu Evanghelia, înconjurat de serafimi și heruvimi; pictura este refăcută. Pe tamburul turlei, în patru registre sunt îngeri, profeți, apostoli și sfinți. Pictura este deteriorată, încât nu i se poate aprecia vechimea și calitățile. În pandantivii principali ai bolții sunt cei patru evangheliști în iconografia tradițională. În pandantivii mici sunt, de asemenea, scene
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mulțime de sfinți cu aureole de o parte și de alta, ca o mare de capete ce se pierde în zare, pe un cer cu nori luminoși. Deasupra absidei sudice, pe porțiunea de zid vertical ce face legătura cu bazele turlei, într-o scenă mai mare sunt reprezentați Apostolii pe scaune de judecată cu Iisus Hristos în centru, deci, tot o scenă din Judecata de apoi. De o parte și de alta în jurul absidei sudice sunt scene mai mari cu momente
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe laturile de sud și nord pe care le-am prezentat, mai există un registru cu scene mai mari, reprezentând momentele importante din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Registrul respectiv este situat între zidul despărțitor dintre naos și pronaos și marginea turlei, marcată de brâul răsucit care coboară de la pandantivii mari. Șirul scenelor începe pe latura de sud deasupra frizei cu medalioane, urcă spre boltă și coboară spre nord, după cum urmează: Iisus o vindecă pe soacra lui Petru, care stă culcată pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ultima scenă, din colțul de nord-vest ni-i prezintă pe Sfinții Iason și Sosipatru. Pe partea de sus a intradosurilor coloanelor sunt câte doi arhangheli, pictați în bust, deci, în total șase imagini. Pe spațiul îngust dintre catapeteasmă și marginea turlei, marcată de brâul răsucit, este o friză cu figuri de sfinți, întregi sau medalioane. Glafurile de jos ale ferestrelor nu sunt pictate, ca cele laterale, ci decorate cu motive florale simple. În general, „pictura din naosul bisericii Mănăstirii Cetățuia se
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ferestrelor nu sunt pictate, ca cele laterale, ci decorate cu motive florale simple. În general, „pictura din naosul bisericii Mănăstirii Cetățuia se impune nu numai prin alternanță și aglomerare de persoane, ci și prin numeroase compoziții, care coboară din bolta turlei până jos. Pictorii trăind între oamenii din sate au căutat și au reușit să lege unele scene din viața înconjurătoare, cuprinzând între ele și elemente din folclor. De asemenea, în unele compoziții sunt încadrate personaje îmbrăcate cu șube mițoase, opinci
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]