1,500 matches
-
feminin într-o postură discriminată. Regimul comunist avea o politică bine definită pentru promovarea femeilor. Femeile trebuiau promovate, devenind chiar o chestiune ce s-a dovedit absurdă pe alocuri. Erau prezentate la jurnalul de știri chestiuni de genul femeia-macaragiu, sau turnător în furnale, ceea ce mi se pare exagerat când vrei să faci propagandă din situații mai puțin obișnuite. Nu exista ideea că sunt profesii care sunt mai puțin potrivite pentru femei, deși e clar că există. Imbecilitatea nu putea fi estompată
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Încălzit la o temperatură mare după care este bătut cu ciocanul pentru a-i schimba forma. Din acest motiv Încă a rămas denumirea de balustradă sau porți din fier forjat. Ca tradiție veche În arta fierăritului amintim de valoroșii meseriași, turnători În fontă, de la Toflea, județul Galați, unde a mai rămas un număr foarte mic de rromi care cunosc și practică această meserie de multe generații ۞ Rețineți: Fierul forjat astăzi = fier modelat / forjat manual LECTURĂ: Prelucrarea fierului la Rimetea, În Munții
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
obiecte de uz casnic. Alama este un aliaj de cupru și zinc, galben-auriu, maleabil, ductil, ușor de prelucrat cu numeroase și variate Întrebuințări În industrie. Tipuri de alamă: - alamă galbenă (<80% Cu); - alamă roșie sau ”tombac” (>80% Cu). Meserii actuale: turnător de bronz. În urma turnării bronzului În forme se obțin: - piese turnate și prelucrate mecanic din aliaje feroase și neferoase cu bază de cupru (bronzuri, alame) și aluminiu; - piese turnate centrifugal din bronzuri cu staniu și bronz cu aluminiu: bucșe, roți
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri se înființează societățile comerciale pe acțiuni, persoane juridice, "AUTOMOBILE DACIA" - Ș.A., Mecanică "ECMA" - Ș.A., Turnătorii din fonta "FĂT" - Ș.A., Segmenți "SEGMOT" - Ș.A., Sculării "COMAS" - Ș.A., Mătrițe "FAM" - Ș.A. și Transporturi auto "DACOTRANS" - Ș.A., cu sediul, obiectul de activitate și capitalul social prevăzute în anexa nr. 1. Articolul 2 Pentru realizarea cointeresării în realizarea produsului final
HOTĂRÂRE nr. 1177 din 2 noiembrie 1990 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industria de automobile "DACIA". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123161_a_124490]
-
Guvernului nr. 357 din 2 aprilie 1990 privind înființarea Companiei Autonome de Turism pentru Tineret; - Hotărârea Guvernului nr. 369 din 4 aprilie 1990 privind stabilirea unor drepturi pentru personalul care își desfășoară activitatea în unități, subunități cu profil de oțelarii, turnătorii, forja, tratamente termice și acoperiri metalice, din cadrul ramurii construcțiilor de mașini; - Hotărârea Guvernului nr. 375 din 6 aprilie 1990 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de cooperare economică și tehnico-științifică internațională, în cadrul Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini; - Hotărârea Guvernului
HOTĂRÂRE nr. 475 din 14 iulie 1999 privind declararea ca abrogate a unor acte normative nepublicate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124812_a_126141]
-
unor drepturi pentru personalul din cadrul combinatelor și întreprinderilor din metalurgia neferoasa; - Hotărârea Guvernului nr. 542 din 15 mai 1990 privind stabilirea unor drepturi pentru personalul care își desfășoară activitatea în unități, subunități și formații de lucru cu profil de oțelarii, turnătorii, forja, tratamente termice și acoperiri metalice, din ramură construcții de mașini; - Hotărârea Guvernului nr. 544 din 16 mai 1990 privind salarizarea personalului din sucursalele și filialele Băncii Naționale a României, Băncii pentru Agricultură și Industria Alimentară, Băncii de Investiții și Băncii Române de
HOTĂRÂRE nr. 475 din 14 iulie 1999 privind declararea ca abrogate a unor acte normative nepublicate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124812_a_126141]
-
Moartea citește ziarul”. Delațiunea e veche, delator era o meserie în Imperiul Roman, practicată mai ales de cei care vor să fie băgați în seamă, care, sub deviza „apăr patria de dușmanii dinăuntru și dinafară”, se specializaseră în meseria de turnător. În Franța ocupată 2/3 de naziști (1940-1944), 80% dintre francezi au colaborat cu ocupantul, iar Gestapoul (temuta poliție fascistă) a primit 3 milioane de telefoane, prin care francezii se turnau unul pe altul, ca într-o întrecere, încât polițiștilor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prost calitativ. I-am făcut pe copii să înțeleagă intenția administrației. Așa că pregătirea diferențiată a hranei n a durat decât o zi, două. Bucătarii, deși primeau rații separate, făceau o singură mâncare pentru toți, deși aparent serveau din cazane deosebite. Turnătorii și-au dat seama și au introdus omul lor în bucătărie. Atunci s-a întâmplat un act de solidaritate la care administrația nu se aștepta: cei ce munceau au declarat grevă. „Ori beneficiem toți de același regim îmbunătățit, ori nici unul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cooptării lui de către comuniști, de frică sau din motive numai de el știute, își luase obligația să înceapă cu noi, cei sosiți de la Târgșor, o activitate de reeducare pe calea convingerilor filosofice. Aici fuseseră aduși înainte de a veni noi vestiții turnători Reck și Ardeleanu, foști comuniști; sancționați pentru acte de necredință față de partid, se reabilitau oferind informații despre cei închiși. Aceasta era fizionomia camerei 5 bis la data sosirii noastre. Erau și alții, mai șterși, care nu ieșeau din anonimat. Un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în alta, de om al muncii, de om al societății socialiste și comuniste, gata oricând să lovești în dușmanii clasei muncitoare. Mai ales în fabrică pentru această activitate se acorda un supliment de hrană. Celor ce nu acceptau condiția de turnător, li se dădea doar o bucată de turtoi la miezul nopții. Dar nu aveau dreptul să l mănânce stând. Fiindcă pe bancul de lucru era înfiptă o lozincă: „Banditul cu o mână muncește și cu alta mănâncă”. S-or fi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
stând. Fiindcă pe bancul de lucru era înfiptă o lozincă: „Banditul cu o mână muncește și cu alta mănâncă”. S-or fi gândit că n-ai o a treia mână cu care să te închini! Normele erau greu de îndeplinit. Turnătorii erau șefi de echipe, șefi de CTC sau șefi de secție. Neîmplinirea normei două-trei zile ducea la alte forme de pedeapsă, la bătaie, la anularea mesei, la izolări. Mai ales dacă vinovatul era considerat recalcitrant, instigator sau cap de răzvrătire
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-se. Pe aceștia îi cunoșteai după atitudinea tăcută, de acceptare a privațiunilor, din bunăvoința cu care te priveau, uneori ajutându-te, plasându-ți o piesă făcută de el ca să-ți completezi norma. Când această solidaritate mută era surprinsă de ochiul turnătorilor, cei în cauză erau duși în camerele de tortură. Imprudența de a preveni un nou venit de ceea ce se petrece se putea sconta cu torturi groaznice. Așa a pățit bietul frate de cruce Tache Rodas din Ploiești; vrând să prevină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ei execută. Lăsarea în voia lui Dumnezeu și rugăciunea permanentă erau singurele noastre arme, ca deținuți, în fața lor. La Gherla era o situație nouă. Munca în fabrică încetase, iar penitenciarul Gherla era plin de oameni care, fără activitatea febrilă a turnătorilor, începeau să se dezmeticească din teroarea care-i abrutizase. Ca să nu se lege prietenii, de care stăpânirea se temea, erau mutați la o săptămână, două, dintr-o cameră în alta, amestecați, împrăștiați, astfel încât, cu ciripitori printre noi, să nu reușim
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
noii elite cu rugăciunea care îi învăța Mântuitorul pe ucenici: „Doamne, scoate lucrători la secerișul Tău!”. „Măsuri de binefacere” Era sfârșitul lui August 1958 când am fost trimiși la Gherla. Prin morse am aflat componența celulelor: nu fusese trimis nici un turnător. A început o activitate febrilă de corespondență, texte din Sfânta Scriptură, din Pateric și din alte scrieri învățate pe de rost, erau ingurgitate cu nesaț. Horia Cosmovici, apărător al Căpitanului în procesul din 1938, făcuse rost de hârtie de sac
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
asta, mâncarea era proastă de tot... La-nceput n-am vrut să mănânc, și ei credeau că voi declara grevă, da’ io nu știam încă ce înseamnă să declari grevă. Da’ nenorocirea mea a fost următoarea: mi-au băgat un turnător în celulă, un vechi deținut din Valea Drăganului, județul Cluj, unul Potra Octavian, care era informatorul Securității acolo în pușcărie. Și pe ăla îl luau și-l trimiteau la Securitate unde aveau nevoie, și unde nu puteau scoate de la un
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
el mânca bătaie pentru ăla, că nu mai apuca să-și facă lucru’ lui. Și s-au sacrificat unii preoți foarte mult pentru semenii lor. Își făceau adevărata misiune... Acolo puteau s-o facă, într-adevăr, mai bine decât afară... Turnători nu aveați în brigadă? Erau, cum să nu? Turnătorii de obicei erau cunoscuți, îi știam. Erau unii din brigadierii, din șefi de brigadă, că fiecare brigadă avea un șef tot dintre deținuții politici, apăi ăștia erau colaboratori cu ei, bineînțeles
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să-și facă lucru’ lui. Și s-au sacrificat unii preoți foarte mult pentru semenii lor. Își făceau adevărata misiune... Acolo puteau s-o facă, într-adevăr, mai bine decât afară... Turnători nu aveați în brigadă? Erau, cum să nu? Turnătorii de obicei erau cunoscuți, îi știam. Erau unii din brigadierii, din șefi de brigadă, că fiecare brigadă avea un șef tot dintre deținuții politici, apăi ăștia erau colaboratori cu ei, bineînțeles. Vă mai amintiți cum era de sărbători? La Salcia
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
li se spună o seamă întreagă de lucruri care să-i oțelească, să le dea putere să reziste la toate necazurile prin care trebuia să treacă. E, și-au fost preoți care își făceau misiunea asta. Ați spus că aveați turnători. Cum reușeați să ascundeți aceste activități față de ei? De ăștia ne feream. Știam unde sunt, în ce colț stau, și-așa mai departe... Sau erau în altă brigadă, dormeau acolo, și numa’ veneau cu noi să ne numere, să ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sunt, în ce colț stau, și-așa mai departe... Sau erau în altă brigadă, dormeau acolo, și numa’ veneau cu noi să ne numere, să ne conducă... Dar lucrurile astea nu le turnau ei, chiar dacă le știau și chiar dacă erau turnătorii Securității... Sau chiar dacă vorbeau, ăia n-aveau niciun interes să ne pedepsească, pentru că ce-i interesa pe ei propriu-zis: să nu vorbești împotriva regimului, să nu te organizezi să faci ceva acolo, și-așa mai departe... Asta era foarte important
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
face probleme. Și-ntr-adevăr, n-am avut nicio problemă cu el. Dar situația noastră n-a fost ușoară, pentru că tot timpul eram urmăriți. Și erau care ne turnau pe noi. Io am fost și mi-am verificat dosarul, și-aveam 5 turnători care au dat declarații despre mine. Pe doi i-am descoperit cine sunt, că le-am cunoscut și scrisul, că doar am lucrat cu ei în același birou. Dumnezeu să-i ierte, că au avut o moarte groaznică. Unu’, din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care era un fel de sinteză a anchetei... Mi l-au dat și pe ăla... Eu mi-am făcut cerere, pentru că am fost ales președinte la județ, și atuncea lumea a început să vorbească, și au intrat și foarte mulți turnători și oameni care-au dorit să dezmembreze partidul, să-l facă harcea-parcea, și-au și reușit... Așa, și-au zis că io dacă mi-am făcut facultatea în timpul comuniștilor și-am fost consilier juridic, trebuie că și io am ciripit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
toată hârtia asta... Și, dom’ne, am zis: Ia-le și dă-le foc, că asta nu-i instituție de îmbolnăvit oameni, că-i de vindecat. Fănică ăsta, sau cum dracu-l chema, că nu mai știu sigur, o fost turnător. Treaba asta ce-am făcut eu și afirmația s-a întâmplat în ’84, și aceste lucruri mi s-au imputat la Securitate în ’87 când m-au arestat iar. Cum a fost când ați fost rearestat? Dom’ne, cum spun
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dar când am fost noi încă nu erau bine organizați comuniștii. Acolo am socotit noi că sunt aproximativ 800 de elevi... No, și dintre aceștia ne-am ales 22 de elevi... care am respins reeducarea. C-am avut și noi turnătorii noștri, să știți. Dar și noi ne manifestam public: Nu vrem reeducare, dom’ne. Avem o condamnare de făcut, o executăm, dar nu ne reeducăm. Și marea majoritate a elevilor, din cei vreo 800 au fost așa... Cred că doar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
două săptămâni, a venit unu’: Sunt căpitan Tancău, trebuie să vii la noi, la Securitate, da’ nu vă speriați, tovarășu’ profesor, că nu-i niciun rău. Zic: Îmi închipui. Vreți să mă faceți turnător. M-ați chinuit foarte mult cu turnătorii dumneavoastră, și-am avut foarte mult de suferit, de ce să mă faceți turnător? Eu predau cultură și încredere în adevăr și cultură, nu pot să fiu cu două fețe, nici să-i învăț pe copiii mei, pe elevii mei să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la Securitate, da’ nu vă speriați, tovarășu’ profesor, că nu-i niciun rău. Zic: Îmi închipui. Vreți să mă faceți turnător. M-ați chinuit foarte mult cu turnătorii dumneavoastră, și-am avut foarte mult de suferit, de ce să mă faceți turnător? Eu predau cultură și încredere în adevăr și cultură, nu pot să fiu cu două fețe, nici să-i învăț pe copiii mei, pe elevii mei să aibă două fețe. Educația care-o predau să știți că-i valabilă pentru
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]