971 matches
-
capului. I-o întinse lui Daniel: Flat Water. —Un manual de istorie locală din primul meu an de facultate. Mai bine spus, ultimul meu an de facultate. Mark răsfoi paginile într-o stare care semăna destul de mult cu entuziasmul. — Stai ușurel. E pe-aici, pe undeva. Domnul Andy Jackson, dacă nu mă-nșel. E ciudată istoria asta antică - cum se tot repetă. Uite. Legea pentru mutarea indienilor, 1830. Legea relațiilor cu indienii, 1834. Nu te ambala; nu e așa de interesant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de vineri, sunt goale satele de tineri și-n case cântă cucuvele. S-au dus și mamele în lume, luându-se după complici nu le mai pasă nici de nume, nici de părinți, nici de cei mici. Au devenit mai ușurele, mănâncă ciorbe cu pelin visează cai verzi printre stele, scriu că se ntorc, dar nu mai vin. Bunicii au grijă de prunci triști precum tristele sicrie, și-așteaptă ca să le arunci la masă un colț de veșnicie. Când viața e
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
e o vioară care-mi dă bătăi de cap. Gândurile parcă-s fluturi în vârtejuri de lumină, însetată de săruturi, dragostea-i de visuri plină. Aprilie, 1947 Pe litoral Relaxare. Uitare. Aici doar clipa ne interesează cum trece; vacanța ia ușurel cu aripa necazurile să le înece. Ne despărțim de câte mai câte ne-au făcut și clipe amare; pe litoral, mulțumirile-s cât e dragostea noastră de mare. Diversitate. Dau frâu liber minții sentimentele-s mult mai curate; frumoși sunt
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Nu știu exact ce... Cam așa poate fi rezumată experiența mea scris maternitate. Însă lucrurile sunt, desigur, mult mai complicate... Dormi, puiul mamei, dormi, închide ochișorii, domolește-ți bătăile inimii și tremurul piciorușelor, lasă-ți respirația să ți se liniștească ușurel, până când vei aluneca lin în somn, mama e obosită, de jumătate de oră se învârte prin cameră cu tine-n brațe, urmând pașii unui ritual secret de adus somnul, șoptind ceva ce odată a fost un cântecel de leagăn, dar
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
te va privi doar cu o nesfârșită duioșie, dar și cu o nespusă ușurare, va uita pentru o clipă de durerea brațelor, de oboseală, de sfârcurile aproape-nsângerate de la atâta supt, ai adormit, puiul meu, în sfârșit, mami te pune ușurel în pătuțul tău vegheat de ursuleți și elefănței, cu groază că o mișcare greșită te-ar putea trezi, și apoi se îndreaptă în vârful picioarelor către ușa dormitorului, fiecare pas e o bătălie câștigată, fiecare scârțâit al parchetului - o amenințare
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
În privința asta. ZÎmbește reținut și ironic, respinge discuția, te respinge și pe tine, cu Îngăduința obosită a Înțeleptului În fața tinereții. — Știu, știu! oftează el. Dar toți sîntem singuri, fiule, și, de fapt, adevărata noastră singurătate sălășluiește aici - și-și lovește ușurel pieptul În stînga, În dreptul celui de al treilea nasture, În presupusa regiune a inimii. Dar tu! Liber, tînăr și hoinar, cu o lume Întreagă de explorat... Duci o viață minunată! Pentru numele lui Dumnezeu, ce-și mai poate dori un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
trupul ei plin de forță și de voluptate se strînge lîngă el, buzele ei roșii se lipesc de buzele lui ca și cum nu se-ndură să-l lase să plece. În cele din urmă se smulge de lîngă el, Îl Împinge ușurel cu mîna Într-un gest de disperare și-i spune: Hai, fugi! E tîrziu! Atunci sperietoarea se Întoarce și urcă repede În tren, un controlor se apropie și trîntește cu brutalitate ușa În urma lui, iar trenul se pune În mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pășise Calistrat Hogaș ținând Pisicuța de căpăstru în acea grotă ce avea să-i țină de adăpost în noaptea în care o neuitată tornadă îl va face să simtă măreția naturii. Așa și noi pătrundem în răcoarea tulburată de zgomotul ușurel al unor picături de apă căzând la intervale rare, amintind, prin monotonia misterioasă a plescăitului lor, de veșnicia peșterilor pe care le explorează reporterii de la Discovery. Și ce văd ochii noștri e greu de arătat, după cum e dificil de povestit
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
potop; era foarte sigur. Da, trebuie să mergem cît mai sus posibil, fie numai și pentru priveliște. Pe măsură ce urcau pe micile poteci abrupte, Lanark se simțea din ce în ce mai plin de energie și bucurie. încercă să zburde puțin. — Te-ai însurat, Sandy? — Ușurel, tată. Aș prefera să-mi spui numele complet. Nu, nu sînt însurat. Am o fiică, dacă asta te consolează. — Da! Da! Va fi și ea în vîrful dealului? — Nu, este într-un loc mai sigur, slavă Domnului. Auzi puștile? în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu mai stai pe masă; în plus, te-aș ruga să încetezi odată cu râsul acesta abject și absolut deplasat. Toți cei de față sunt oaspeții mei și n-am să îngădui nimănui, niciodată, să râdă de ei în prezența mea“. „Ușurel“, îi răspunse Iason, dându-se jos de pe masă, spre vădita mulțumire a lui Dragoș, care zâmbi, „să n-o luăm nici așa, că doar oameni suntem și cum să nu râd de amărâții ăștia, uită-te numai la ei, uită
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
pereților, îl simțeam pretutindeni, real și perfid. Ca să mă apăr, am început să-mi pendulez capul spre dreapta și spre stânga, era o amenințare, el s-a restrâns, s-a comprimat, a devenit foșnet, din ce în ce mai localizat, o unghie care zgâria ușurel pe dinăuntrul cutiei de carton de pe masă. Atunci mi-am amintit de fluture, am luat Intimitatea și am deschis-o; fluturele a ieșit, era încă viu, încerca să se târască greoi spre un ungher mai întunecos, l-am aruncat afară
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
imprimată pe-o ceașcă de cafea fabricată în Suedia. Pe atunci, cumplita urâțenie a poetului îl consola : i se părea că Alighieri își fumează nasul... Târziu, după miezul nopții, când s-au întors ceilalți, Constantin ațipise. Poenaru l-a zgâlțâit ușurel de umeri. „Scoală-te“, i-a spus. „Pe divan dorm eu, cu Mia. Tu culcă-te pe jos, cu Lilly...“ * Cu trei ani înainte de a naște cei 8 gemeni, Pasqualina Chianese mai născuse 6 gemeni, din care nu a supraviețuit
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
spre stânga un salcâm, mai în față și spre dreapta un nuc uriaș cu două brațe principale, la orizont un șir de plopi. De la un timp vârfurile copacilor au început, pe nesimțite, să se clatine, fiecare altfel, vârful salcâmului tremura ușurel, balansul plopilor mai mult îl bănuiam, cerul părea lipit de ei, se clătina odată cu ei într un fel de mișcare compactă, vârfurile nucului se înălțau indiferente, ca iarna, când își uită seva în adâncurile trunchiurilor. Mă gândeam la scândura de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Domnu’ doctor zice că nu-i drept să le spunem nebuni, sunt doar bolnavi. Vasăzică domnu’ ăsta era sănătos la cap, ca mine și ca dumneata. Am stat până a intrat în biserică. Când mă uit în spate, se apropiase ușurel, la pas, trăsura poliției, o recunosc după culoare: vișină putredă. A oprit ceva mai încolo, în dreptul clopotniței și-au început s-o latre niște dulăi. Sticleții îi calcă pe urme, nu știu dacă o fi băgat de seamă... Matale nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu ei, deși ea se strâmba și-i scuipa pe jos, făcând mizerie. În dimineața asta, simțindu-se pieptănată, a zâmbit dulce și liniștit cum de mult n-o mai văzuse. Poate și fiindcă era vreme însorită și el cânta ușurel, ca la repetiție, la școală, „Steaua sus răsare, ca o taină mare, steaua strălucește și lumii vestește....“. Începuse și ea să murmure ceva, cu glas spart, tot mai încântată. Îi așternu să mănânce, avea și pâine, mâncă și el niște
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Tai-o, și-ți tai gâtul cu briciul ăla, spuse blând Fane, iar bărbierul râse cam mânzește. Poate că totuși nu-i o idee bună să ții deschis în zi de sărbătoare, apar tot soiul de indivizi. Începu să cânte ușurel, ca să nu fie nevoit să vorbească, și nmuie pămătuful în săpun, apoi făcu un clăbuc de toată frumusețea pe obrazul clientului, având grijă deosebită să-i ferească mustățile. Îi aranjă puțin părul și-i făcu o frecție cu apă de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mic atunci, mic de tot, și mâncau împreună cireșe pietroase. Mamaia i le rupea în două ca să le poată mesteca mai ușor. El a luat una și, spre uimirea lui, a descoperit că ceva drăguț se ițește și se mișcă ușurel acolo înăuntru, ca coarnele melcului. I-a arătat mamaiei și ea a spus Pfui!, iar când el a nceput să râdă, au repetat operația la fiecare cireașă, și când apărea un viermișor, ea spunea Pfui! și râdeau amândoi de-i
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tot, plină de toată tandrețea unei dimineți intime de iarnă, cu căldură în casă, lemne care pocnesc alene în sobă și aromă de cafea în încăpere. Dar soțul ei era într-o stare care nu-i permitea visarea. Îi desprinse ușurel mâinile, sărutându-le în căușul palmei, și se cufundă în recitirea știrilor despre Mitropolitul Ghenadie. Doamna, desigur, fusese de partea Mitropolitului, când cu destituirea, dar ea avea o inimă și în cap, nu numai în piept. I se mai întâmpla
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
chemați să acționeze. Și deodată prevăzu, printr-o străfulgerare, că nici măcar ei n-ar fi în stare să facă nimic. - Ușa s-a deschis o dată pentru mine, zise el înnebunit. Trebuie să se redeschidă. Și chiar așa se și întâmplă. Ușurel, fără împotrivire, producând aceeași senzație de imponderabilitate, ușa stranie și sensibilă se supuse mișcărilor degetelor lui. Dincolo de prag nu era decât o lumină slabă, o boltă largă și întunecată. Din spatele lui vorbi primarul Dale: - Fara, nu te juca! Ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
la fețele acelea șterse: - Păi... începu el cam fără noimă, dar apoi se mai lumină. Păi, bineînțeles, vreau să cumpăr o armă. CAPITOLUL II ÎNĂUNTRU PLUTEA o liniște supranaturală. Nu pătrundea nici un sunet dinspre noaptea din care venise. Se strecură ușurel înainte pe covorul care-i absorbea sunetul pașilor. Încetul cu încetul, ochii i se deprinseră cu lumina blândă care se reflecta din pereți și tavan. Banalitatea luminii atomice acționa ca un tonic pentru nervii săi încordați. Se uită de jur-împrejur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Trece puntea singurel, Cu pieptarul de oțel, Cu cușma neagră de miel, Drag i-e codrului de el. Cum venea la vânătoare Purta arcul pe spinare, Cu lungi plete pân- pe spate Dar la frunte retezate, Copilaș în haine strâmte Ușurel mi se mai simte. De ochește-o căprioară Șoimul pe de-asupra-i sboară, De-și întinde mîna-n sus Șoimu-n palmă i s-a pus; Și tot vine chiuind Și din frunză tot pocnind, Și când prinde a cânta Codri - ncep a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-și chipul mic. Trăgea când de umeri, când de centură, prăvălită peste trupul cald încă. Profesorul încerca să nu privească dincolo de încălțămintea șoferului, niște ghete de antilopă cenușii cu crepul tocit la călcâie. ― Melania! hohoti Florence. Melania, mă auzi? Bătu ușurel obrajii reci și palizi. Bătrâna țeapănă părea că nu respiră. Doamna Miga își ridică fața răvășită. Țipă disperată: ― Ce să fac? Învățați-mă ce să fac!! ― Apă rece! bâlbâi Scarlat schimonosit de durere. Toată cana! "Dumnezeule! se sperie Melania Lupu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cele mai de seamă ale muzeului. Întinse mâinile tremurânde spre tabloul lui Goya. Un glas aspru, amenințător, țâșni pe neașteptate în spatele lui: ― Sus mîinile! * Arma alunecă de pe genunchiul lui Scarlat căzând cu zgomot. Melania Lupu tresări și scoase un țipăt ușurel. " Acum!" gândi Ioniță Dragu încleștînd pumnii. Își simțea gâtul uscat, tâmplele îl dureau. Se ridicase pe jumătate, gata să se repeadă. O secundă, pipăi pragul acela unde intenția, dorința pătimașă luptă cu spaima. Luptă încleștată cu un adversar pervers care
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
din dinți. ― Cred că frica mă mai ține pe picioare. Încolo... Cârnul își strecură capul pe ușă. Râdea bine dispus încrețindu-și mult nasul. ― Mașina e la scară. Cu cântec înainte, marș! Șerbănică vru să stingă lumina. Inginerul îl împinse ușurel înainte: "Lasă-i să-și imagineze că sîntem înăuntru. Îmi pun gâtul că nu trec zece minute și casa va fi înconjurată". Stropi mărunți udau obrajii palizi ai Melaniei Lupu. Își aduse brusc aminte de ceva și ridică poșeta. ― Bagă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
HEDROCK SE TREZI CU UN EFORT ȘI ÎNTREBĂ: ― Unde mă duceți? \ LA HOTEL. HEDROCK CHIBZUI: HOTELUL ROYAL GANELA ERA COMANDAMENTUL FĂURITORILOR DE ARME. DACĂ ERA DUS ACOLO, ÎNSEMNA CĂ S-A ÎNTÎMPLAT CEVA GRAV. SE UITĂ CUM AVIONUL SE ÎNDREPTĂ UȘUREL CĂTRE VASTA TERASĂ-GRĂDINĂ A HOTELULUI, ȘI MINTEA ÎI ERA SUPUSĂ UNOR TENSIUNI DEOARECE ÎȘI DĂDEA SEAMA CĂ ARSENALELE NU VOR SĂ RIȘTE. ȘI NICI NU PUTEAU SĂ RIȘTE! ÎNSĂȘI EXISTENȚA LOR DEPINDEA DE PĂSTRAREA CU GRIJĂ A SECRETELOR. DACĂ SUSPECTAU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]