8,927 matches
-
și izbăvită. Ea se apleacă deasupra picioarelor lui Isus, pe când femeia din relatările lui Marcu și Matei varsă mir peste capul Acestuia. La Marcu și la Matei (ca și la Ioan, așa cum vom vedea), unctio Bethaniae stârnește mânia, fie a ucenicilor, fie a lui Iuda, care imediat pleacă să le propună arhiereilor predarea lui Isus. Nici vorbă de un asemenea deznodământ în scenariul lucanian, construit, repet, dintr-o cu totul altă perspectivă, penitențială. Totuși, chiar dacă sensul episodului diferă, Luca propune practic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
episodului diferă, Luca propune practic aceeași „piesă”, cu aceeași structură și aproximativ aceleași personaje. Mai mult, imediat după acest episod, inserat în prima parte a evangheliei, nu în ultima, cum se întâmplă la ceilalți evangheliști, Luca are notița despre grupul ucenicilor lui Isus, unde Maria Magdalena este descrisă ca o fostă posedată din care „au ieșit șapte demoni”. O asemenea învecinare nu poate fi cu totul inocentă. Deși femeia din casa fariseului nu poartă nici un nume, faptul că la câteva versete
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
aristocrată ducea o viață de plăcere și desfrâu, până când Îl întâlnește pe Isus, care o convertește. Extraordinara ei poveste începe însă după înălțarea la cer a Domnului. Împreună cu fratele, cu sora ei și cu Maximin, unul dintre cei șaptezeci și doi de ucenici, Maria Magdalena se îmbarcă și ajunge la Marsilia. Aici are o scurtă perioadă misionară. Evanghelizează o parte din populația păgână, printre care și pe unul dintre principii ținutului. Soția acestuia nu putea zămisli copii. În urma rugăciunii Magdalenei, ea rămâne însărcinată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
tu, cea pe care te voi face desăvârșită șinițiindu-teț în toate tainele locuitorilor de Sus, vorbește cu îndrăzneală, tu, a cărei inimă se îndreaptă spre Împărăția cerurilor mai mult decât frații tăi”. Din cele o sută cincisprezece întrebări pe care ucenicii I le adresează Învățătorului, șaizeci și șapte sunt ale Mariei Magdalena. Ea apare și în Evanghelia gnostică a lui Toma cu o întrebare: „Cu ce se aseamănă ucenicii Tăi?” (logion 21). Dar cele mai bogate și interesante mărturii sunt Evanghelia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mult decât frații tăi”. Din cele o sută cincisprezece întrebări pe care ucenicii I le adresează Învățătorului, șaizeci și șapte sunt ale Mariei Magdalena. Ea apare și în Evanghelia gnostică a lui Toma cu o întrebare: „Cu ce se aseamănă ucenicii Tăi?” (logion 21). Dar cele mai bogate și interesante mărturii sunt Evanghelia Mariei și Evanghelia lui Filip. În cea dintâi, Maria Magdalena îi încurajează pe apostolii îngroziți de perspectiva evanghelizării păgânilor 19, care nu-i vor cruța: dacă Isus Însuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Filip, ea notează: „Trei persoane mergeau tot timpul cu Domnul: Maria, mama Lui, sora ei și Magdalena, numită și «tovarășa» Lui”. În alt pasaj: „Tovarășa (koinonos) Fiului este Maria Magdalena. Domnul o iubea pe Maria mai mult decât pe toți ucenicii și o săruta adesea pe gură. Ceilalți ucenici au văzut că o iubea pe Maria și i-au zis: De ce o iubești mai mult decât pe noi toți? Mântuitorul, răspunzând, le-a zis: Cum se face că nu vă iubesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu Domnul: Maria, mama Lui, sora ei și Magdalena, numită și «tovarășa» Lui”. În alt pasaj: „Tovarășa (koinonos) Fiului este Maria Magdalena. Domnul o iubea pe Maria mai mult decât pe toți ucenicii și o săruta adesea pe gură. Ceilalți ucenici au văzut că o iubea pe Maria și i-au zis: De ce o iubești mai mult decât pe noi toți? Mântuitorul, răspunzând, le-a zis: Cum se face că nu vă iubesc la fel de mult ca și pe ea?” Dan Brown
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mântuitoare a cuplului 20, sens mult mai „tare” decât sensul erotic. Sărutul pe gură, scos în prim-plan și răstălmăcit de toți neognosticizanții tantrici actuali, se înscrie în același context semantic, fiind semnul intimității spirituale între un maestru și un ucenic apropiat. De altminteri, sărutul pe gură se practica în semn de salut intim nu doar de persoane de sex diferit, ci și de persoane de același sex. În evangheliile canonice există mai multe notații de felul: „Isus l-a iubit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
altminteri, sărutul pe gură se practica în semn de salut intim nu doar de persoane de sex diferit, ci și de persoane de același sex. În evangheliile canonice există mai multe notații de felul: „Isus l-a iubit” pe cutare ucenic, fără ca expresia respectivă să presupună vreo aluzie erotică. E foarte clar însă că ideologia feministă favorizează interpretarea otova, depistând în gestul lui Isus unul dintre argumentele-cheie ale mariajului carnal între Mântuitor și Maria Magdalena. Reinterpretarea ideologică a datelor canonice A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu întâmplător, numai la Ioan, dar și aici într-o versiune amputată, care-i schimbă complet sensul. În opinia lui Schaberg, episodul inițial ar fi fost „confecționat” plecând de la un model vetero-testamentar: urcarea la cer a lui Ilie sub privirile ucenicului său, Elisei (2Regi 2,1-18). Prin urmare, dacă Isus este „noul Ilie”, Maria Magdalena nu poate fi decât un „nou Elisei”, căruia Mântuitorul îi lasă întreaga moștenire spirituală. Întrucât asistă la ascensio Învățătorului, ea primește automat duhul și puterile Sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
duhul și puterile Sale. Dar scena transmiterii efective nu mai apare în textul actual. Extremele acestei hermeneutici deopotrivă revanșarde și apologetice sunt atinse în două studii, semnate de Esther A. de Boer și Ramon Jusino. Primul îl identifică pe misteriosul „ucenic iubit” de Isus cu însăși Maria Magdalena, iar al doilea propune nici mai mult, nici mai puțin decât identificarea acesteia cu autorul celei de-a patra evanghelii. De Boer21 răspunde punct cu punct „testului Charlesworth”. J.H. Charlesworth propune, într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
J.H. Charlesworth propune, într-o lucrare din 1995, The Beloved Disciple: Whose Witness Validates the Gospel of John?, o listă de opt criterii pe care le socotește inconturnabile pentru oricine dorește să dea un răspuns legitim la întrebarea: cine este „ucenicul iubit” din a patra evanghelie? Iată lista lor: 1. iubirea lui Isus față de ucenic trebuie demonstrată; 2. de ce personajul nu este numit? 3. trebuie demonstrată apropierea personajului de Isus, precum și autoritatea sa asupra celorlalți ucenici; 4. de ce personajul apare târziu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
the Gospel of John?, o listă de opt criterii pe care le socotește inconturnabile pentru oricine dorește să dea un răspuns legitim la întrebarea: cine este „ucenicul iubit” din a patra evanghelie? Iată lista lor: 1. iubirea lui Isus față de ucenic trebuie demonstrată; 2. de ce personajul nu este numit? 3. trebuie demonstrată apropierea personajului de Isus, precum și autoritatea sa asupra celorlalți ucenici; 4. de ce personajul apare târziu în textul evangheliei? 5. trebuie oferită o explicație scenei de pe Golgota (Ioan 19,25-27
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
legitim la întrebarea: cine este „ucenicul iubit” din a patra evanghelie? Iată lista lor: 1. iubirea lui Isus față de ucenic trebuie demonstrată; 2. de ce personajul nu este numit? 3. trebuie demonstrată apropierea personajului de Isus, precum și autoritatea sa asupra celorlalți ucenici; 4. de ce personajul apare târziu în textul evangheliei? 5. trebuie oferită o explicație scenei de pe Golgota (Ioan 19,25-27); 6. trebuie explicat accentul pus de autorul evangheliei pe validitatea mărturiei „ucenicului iubit”; 7. trebuie explicată spaima în fața perspectivei morții ucenicului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
apropierea personajului de Isus, precum și autoritatea sa asupra celorlalți ucenici; 4. de ce personajul apare târziu în textul evangheliei? 5. trebuie oferită o explicație scenei de pe Golgota (Ioan 19,25-27); 6. trebuie explicat accentul pus de autorul evangheliei pe validitatea mărturiei „ucenicului iubit”; 7. trebuie explicată spaima în fața perspectivei morții ucenicului; 8. trebuie explicată rivalitatea dintre „ucenicul iubit” și Petru. De Boer primește provocarea și încearcă să găsească în textul Noului Testament toate elementele necesare pentru identificarea „ucenicului” cu Maria Magdalena. Voi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ucenici; 4. de ce personajul apare târziu în textul evangheliei? 5. trebuie oferită o explicație scenei de pe Golgota (Ioan 19,25-27); 6. trebuie explicat accentul pus de autorul evangheliei pe validitatea mărturiei „ucenicului iubit”; 7. trebuie explicată spaima în fața perspectivei morții ucenicului; 8. trebuie explicată rivalitatea dintre „ucenicul iubit” și Petru. De Boer primește provocarea și încearcă să găsească în textul Noului Testament toate elementele necesare pentru identificarea „ucenicului” cu Maria Magdalena. Voi rezuma argumentele sale, orientându-l pe cititorul interesat către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în textul evangheliei? 5. trebuie oferită o explicație scenei de pe Golgota (Ioan 19,25-27); 6. trebuie explicat accentul pus de autorul evangheliei pe validitatea mărturiei „ucenicului iubit”; 7. trebuie explicată spaima în fața perspectivei morții ucenicului; 8. trebuie explicată rivalitatea dintre „ucenicul iubit” și Petru. De Boer primește provocarea și încearcă să găsească în textul Noului Testament toate elementele necesare pentru identificarea „ucenicului” cu Maria Magdalena. Voi rezuma argumentele sale, orientându-l pe cititorul interesat către lectura integrală a studiului. 1. Iubirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
evangheliei pe validitatea mărturiei „ucenicului iubit”; 7. trebuie explicată spaima în fața perspectivei morții ucenicului; 8. trebuie explicată rivalitatea dintre „ucenicul iubit” și Petru. De Boer primește provocarea și încearcă să găsească în textul Noului Testament toate elementele necesare pentru identificarea „ucenicului” cu Maria Magdalena. Voi rezuma argumentele sale, orientându-l pe cititorul interesat către lectura integrală a studiului. 1. Iubirea lui Isus față de ucenica Sa poate fi verificată prin două episoade: Noli me tangere și Cina cea de Taină. În primul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
în afara ei. 3. Autoritatea asupra celorlalți discipoli este argumentată de Esther De Boer tot prin episoadele invocate la punctul 1: Cina și Noli me tangere. Așezarea capului pe pieptul Domnului e un gest simbolic, ce sugerează transferul de autoritate asupra „ucenicului iubit”. Lui îi adresează Petru întrebarea cu privire la „trădător”, întrucât doar el cunoaște gândul secret al lui Isus. Cât despre Noli me tangere, Isus i se arată Mariei Magdalena, încredințându-i taina urcării la Tatăl ceresc. De asemenea, El îi încredințează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu privire la „trădător”, întrucât doar el cunoaște gândul secret al lui Isus. Cât despre Noli me tangere, Isus i se arată Mariei Magdalena, încredințându-i taina urcării la Tatăl ceresc. De asemenea, El îi încredințează misiunea de a duce vestea celorlalți ucenici. 4. „Ucenicul iubit” intră în joc abia în capitolul 13, întrucât, zice De Boer, cu acest capitol începe „discursul de adio” al lui Isus, prin care Acesta își investește succesorul. Până în acest moment, prezența ucenicului n-ar fi avut nici un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
întrucât doar el cunoaște gândul secret al lui Isus. Cât despre Noli me tangere, Isus i se arată Mariei Magdalena, încredințându-i taina urcării la Tatăl ceresc. De asemenea, El îi încredințează misiunea de a duce vestea celorlalți ucenici. 4. „Ucenicul iubit” intră în joc abia în capitolul 13, întrucât, zice De Boer, cu acest capitol începe „discursul de adio” al lui Isus, prin care Acesta își investește succesorul. Până în acest moment, prezența ucenicului n-ar fi avut nici un rost. De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de a duce vestea celorlalți ucenici. 4. „Ucenicul iubit” intră în joc abia în capitolul 13, întrucât, zice De Boer, cu acest capitol începe „discursul de adio” al lui Isus, prin care Acesta își investește succesorul. Până în acest moment, prezența ucenicului n-ar fi avut nici un rost. De altfel, la Marcu și Matei, Maria Magdalena apare abia la răstignire. 5. Episodul crucii. Textul spune așa: „și lângă crucea lui Isus au stat mama Sa, și sora mamei Sale, Maria lui Cleopa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
apare abia la răstignire. 5. Episodul crucii. Textul spune așa: „și lângă crucea lui Isus au stat mama Sa, și sora mamei Sale, Maria lui Cleopa și Maria Magdalena. Atunci Isus, văzând-o pe mama Sa și, stând alături, pe ucenicul pe care-l iubea, îi zice mamei: Femeie, iată fiul tău! Apoi îi zice ucenicului: Iat-o pe mama ta! și din ceasul acela ucenicul a luat-o la ea acasă (eis ta idia)”. De Boer o identifică fără probleme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
au stat mama Sa, și sora mamei Sale, Maria lui Cleopa și Maria Magdalena. Atunci Isus, văzând-o pe mama Sa și, stând alături, pe ucenicul pe care-l iubea, îi zice mamei: Femeie, iată fiul tău! Apoi îi zice ucenicului: Iat-o pe mama ta! și din ceasul acela ucenicul a luat-o la ea acasă (eis ta idia)”. De Boer o identifică fără probleme pe Maria Magdalena cu „ucenicul pe care-l iubea”, făcând următorul raționament, valabil din punct
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Cleopa și Maria Magdalena. Atunci Isus, văzând-o pe mama Sa și, stând alături, pe ucenicul pe care-l iubea, îi zice mamei: Femeie, iată fiul tău! Apoi îi zice ucenicului: Iat-o pe mama ta! și din ceasul acela ucenicul a luat-o la ea acasă (eis ta idia)”. De Boer o identifică fără probleme pe Maria Magdalena cu „ucenicul pe care-l iubea”, făcând următorul raționament, valabil din punct de vedere gramatical. Chiar dacă substantivul mathetes („ucenic”) este la masculin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]