KorAP: Find »[drukola/base=umed & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...443 >

11,058 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230

se fandosește. Desculță. Are vârsta pe care ar avea-o și fata mea, dacă ar mai trăi. Helen se întoarce în cameră, clătinându-se. Își apucă limba între două degete, apoi face turul încăperii, stingând conurile de tămâie cu degetele umede. Se reazemă de consola șemineului și-și ridică paharul de vin la buzele roz. Se uită la Stridie, care-mi tot dă târcoale. Are vârsta pe care care ar avea-o fiul ei, Patrick. Helen are vârsta pe care ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
dă Stridie în ziare. Lucrează pentru o firmă de avocatură? Cazurile de ciuperci ale pielii și de otrăvire cu pește sunt de-adevăratelea? Spirtul îmi picură de pe picior, roz de la sângele dizolvat, pe prosopul de la motel. Așază penseta pe prosopul umed și înroșește un ac la bricheta lui Stridie. Își prinde părul la spate cu un elastic, într-o coadă groasă. — Stridie numește chestia asta „antipublicitate“, zice. Uneori, firmele, cele cu mulți bani, îl plătesc ca să retragă anunțurile. Zice că după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
gâtul și umerii așa de lejer și relaxat... În timp ce-i sărutam buzele calde și relaxate, i-am ridicat cămașa de noapte în jurul taliei. Picioarele i s-au desfăcut puțin, și, atingând-o cu mâna, am văzut că e deschisă și umedă. Sub plapumă, cu ochii închiși, am atins-o cu limba acolo. Cu degetele umede i-am răsfrânt marginile moi și roz și am lins-o mai adânc. Valul de aer ieșea din mine și pătrundea înapoi. La fiecare răsuflare, când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
relaxate, i-am ridicat cămașa de noapte în jurul taliei. Picioarele i s-au desfăcut puțin, și, atingând-o cu mâna, am văzut că e deschisă și umedă. Sub plapumă, cu ochii închiși, am atins-o cu limba acolo. Cu degetele umede i-am răsfrânt marginile moi și roz și am lins-o mai adânc. Valul de aer ieșea din mine și pătrundea înapoi. La fiecare răsuflare, când aerul îmi umplea plămânii, imi afundam gura în trupul său. Pentru prima oară Katrin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
înapoi. La fiecare răsuflare, când aerul îmi umplea plămânii, imi afundam gura în trupul său. Pentru prima oară Katrin dormise toată noaptea fără să plângă. Am urcat cu gura până la buricul Ginei. Am urcat până la sânii ei. Cu un deget umed în gura ei, îi mângâi sfârcurile cu degetele celeilalte mâini. Îi cuprind cu gura celălalt sân și-i ating sfârcul cu limba. Capul Ginei s-a răsucit într-o parte, și am lins-o după ureche. Depărtându-i picioarele cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
care a zburat pe fereastra unei case din Medford, Massachusetts, în anul 1860. Și Helen își duce un deget la ochi, iar, când își așază din nou mâna pe volan, degetul mănușii este de un maroniu mai închis la culoare. Umed. La bine și la greu. Cu bune și cu rele. Asta e viața ei. Mona își acoperă fața cu palmele și începe să suspine. Dau drumul la radio, în timp ce număr: 1, 2, 3... Capitolul 32 Orașul figurează pe hartă ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

de parcă l-ar fi zdrobit. Mulțumesc, stau aici murmură Dorin. Cum doriți conchide șoferul. Valuri de fulgi se lovesc de parbriz, acoperindu-l cu o pînză subțire de apă. Șoferul pornește ștergătoarele, continuînd să privească cu calm și indiferență șoseaua umedă, așternută domol înainte, despicînd în două podișul întins. Chitarele au tăcut, iar în locul lor, acum, unul vorbește cu spor de șeptelul în plină dezvoltare, invocînd mereu tonele de carne livrate pieței. Care piață? întrebă încet Lazăr că eu m-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
bea, dar oprește brațul la jumătatea drumului spre gură, îl întinde puțin și, cu ciudă, izbește paharul de piatra cioplită, însoțind zgomotul cioburilor cu o înjurătură la adresa vieții. Apoi, calm, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, dar cu ochii umezi, se întoarce spre Mihai și-l întreabă, imitîndu-și soția: "Aimez-vous Brahms?" Dar pentru că Mihai tace, impunîndu-și cu greu să rămînă calm, merge la bar, ia un alt pahar, își toarnă și face semnul de rigoare. Soarbe foarte puțin, întinde mîna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Săteanu calm, vrînd să o dreagă să n-o mai bagi pe mama ta în vreo glumă de felul ăsta. Este mama ta, care te-a născut și crescut. Oprește-te numai la "născut", tata, spune Doina încet, cu ochii umezi bine de crescut știm amîndoi cum am crescut eu. Vremurile, Doina. Mama ta avea mult de muncă... Lasă tata, n-o mai scuza. N-am să mai vorbesc așa despre ea, dar nici frumos n-am să pot, cum îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mele! Poate că, de prețuit, îl mai prețuiesc și alții se ambalează Doina, devenind pătimașă -, dar de iubit sînt sigură că-s singura! Am ținut să-ți spun asta. Bine, Doina încearcă Mihai s-o tempereze. Fata își șterge ochii umezi, bea încă o înghițitură bună din paharul cu coniac și continuă să mănînce tăcută, devenind senină, parcă nimic nu s-ar fi întîmplat. Dacă nu mi-ar fi spus Maria azi că nu-i a lui nea Toader, aș fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
crucii. Nu strînge deloc, doar pipăie mamelonul regăsit tare. Atingerea salivei are efectul scontat: mamelonul pare să devină mai rebel, iar degetele lui Mihai împing furoul încet în jos, timp în care gura lui se apropie și-și lasă buzele umede să facă ceea ce făceau degetele mai înainte. Apoi, atingerea devine mușcătură; nu tare doar atît cît s-o facă pe Maria să tremure, gata să riposteze, dar nu mai are timp: întregul sîn a fost cuprins în gura tînărului, pentru ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pentru ca imediat să coboare spre mijloc, ducînd cu ele în jos furoul. Sărutul lui Mihai se așterne pe burta femeii, mai sus de ombilic, umezind locul cu buzele fierbinți și moi, după care începe a coborî încet, sărutînd cald și umed pielea fină a burții un sărut pătimaș, născut dintr-o plăcere greu de stăvilit, care o înfioară pe Maria și nu-i mai lasă mintea limpede, să-și dea seama că este dezbrăcată complet. Mai simte doar cum sărutul se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
un gest de invitație plină de curtuoazia născută din dorință. Ostenit, Mihai se sprijină pe coate și caută să întîlnească ochii femeii de sub el: au o privire limpede și clară, stînd într-o așteptare încordată. Gura ei senzuală, cu buzele umede, lăsate intredeschise, răsuflă greu, ca după un efort. Pieptul i se ridică și coboară, atingîndu-l pe al lui Mihai cu mameloanele tari. Te rog! șoptește mai mult din buze Maria. Nu... clatină ușor din cap Mihai. De-acum, e rîndul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
teme că rămîne gravidă. Trupul Mariei, atît de inert mai înainte, prinde brusc viață, iar Mihai are impresia că va fi mistuit cu totul; nu înțelege dacă se pierde între coapsele fierbinți, sau va fi sorbit de sărutul dulce și umed, cu care este devorat pe de-a întregul. Nu mai înțelege nimic din ceea ce i se întîmplă și nu-i mai pasă dacă va fi strangulat cu adevărat de picioarele care au zvîcnit în aer, încolăcindu-se pe după gîtul său

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
greu, că abia se mai sprijină în palmele îndesate în moliciunea canapelei. Își revine din toată zbaterea doar cînd are certitudinea că n-a mai rămas decît inima din el, care bate undeva deasupra Mariei, pe un trup fierbinte si umed de transpirație ce nu pare a vrea să-i mai dea drumul. Și pentru prima oară de mulți ani încoace, de pe vremea nopților petrecute sus, pe acoperișul blocului Yanis, cînd instrucția de peste zi se termina întotdeauna cu dulcele chin al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
răsufle apăsat, înghite în sec de cîteva ori, caută insistent cu privirea în sus, spre nouri, lasă impresia că a văzut ceva, oftează și rostește: Doamne, cu ce anume ți-am greșit mai vîrtos ?... Discret, întoarce capul, își șterge ochii umezi și pornește năuc, înainte, spre gardul de beton. Două fete murmură el. Olițe, fundițe, codițe, fustițe... Și-așa, jucăriile teleghidate sînt scumpe ale naibii... Că parcă păpușile-s mai ieftine!... Da' bine că-s sănătoase toate trei! Să-i duc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
îi șoptește Aura, luîndu-l de braț, săltîndu-se pe vîrfuri să-l poată săruta pe obraz. Fericit, alungînd desfigurarea de pe chipul său, parcă să facă loc zîmbetului, Radu ar vrea să spună ceva, dar soția îl mai sărută o dată lung și umed, apoi îl ia de braț, conducîndu-l spre casă. Ce mai aștepți? întreabă un ofițer tînăr, venind spre plutonier. Unul pirpiriu, cu pălăriuță. S-a dus, de la Sălcii, în satul vecin, să fure. M-a informat o tovarășă din cele două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

ținea prelegeri despre jargonul de specialitate, încercând să o determine să treacă de la postura de figurantă la un rol cu replici luate din domeniul filozofiei. Consumul de ness sporea încordarea și sfârșeau prin a-și frământa reciproc sfârcurile, cu degete umede. Dar, în ciuda acestor experiențe relativ exotice, Carol, fiica unei femei care încerca din greu să treacă neobservată și a unui electrician autodidact și nemulțumit din Poole, nu se simțea atrasă de un stil de viață original și nici măcar nu avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
Colțurile gurii lui Dan se afundau puțin mai mult, iar respirația i se transforma într-un șuierat, după care se liniștea. La momentul potrivit, Carol se rostogolea la o parte, pentru a evita să aibă de-a face cu pata umedă de pe cearșaf. Incapacitatea lui Carol de a se revolta împotriva acestei vieți sexuale spârcâite și prozaice se datora pacifismului ei natural. După ce Dan pleca la muncă, unde orna literele care formau acronime sau, după caz, le simplifica, Carol se trezea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
vagin, iar celălalt o luă spre nord, spre clitoris. În acest timp, Whiter Shade of Pale căpătase formă și substanță, transformându-se în Riders on the Storm; iar după ce călăreții au dispărut, Carol a rămas întinsă pe cuvertură, goală și umedă. Dar nu fusese ultima ei întâlnire cu grăunciorul de carne, din contră. Asta pentru că, deși țăranul de trup preferase să o catalogheze drept un accident, așa cum se întâmplă cu bucățile de carne rămase între dinți și gingii, amintirea aceasta era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
înfiorătoare ar putea ieși dintr-odată din strânsoarea blugilor și a lenjeriei elastice. Ajunsă pe un culoar pe care nu se mai afla nimeni, Carol își desfăcu șlițul pentru ca mâna să i se strecoare înăuntru și să poată pipăi interiorul umed. Dumnezeule! Era acolo, mai mare ca oricând! Să fie oare de vină sensibilitatea exagerată a degetelor, sau grăunciorul chiar crescuse? I se părea ei, sau degetele chiar simțeau că aceasta avea o consistență internă proprie, care îi sugera că nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
se desprinde din lăcașul ei și se întărește, de data aceasta perceptibil. Bine măcar că sentimentul acesta de teamă - plin de semnificație - fu eclipsat de penetrarea subită a lui Dan. Urmă „testul acid“. Pe când gura lui îi morfolea încă o dată gâtul umed, Carol, cu privirea ațintită spre paharul cu apă stătută de pe noptieră, își dădu seama că soarta i-ar putea fi decisă în momentul respectiv. Dan va simți oare chestia? O va observa? Va putea evita să i se atingă de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
de bețiv nu erau decât de fațadă. De fapt, toate acestea îl speriau de moarte. Se temea că e incapabil să satisfacă o femeie. De fiecare dată când se urcase la bord, o penetrase și apoi terminase într-o pată umedă, își dăduse seama, stând întins alături de ea și simțindu-i atingerea coapselor, de virilitatea lui precară. Pentru el, organele genitale erau cufundate într-o beznă senzuală profundă. Încercase să își stimuleze scula contractând și relaxând mușchii pelvieni și fesieri, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
a-și face simțită prezența pe dosul palmei stângi a lui Bull. Dintr-odată, Bull era în picioare, cu mintea revoltată de discrepanța dintre ceea ce înregistrau propriii ochi, ocupați să studieze bucățile de tencuială și de mortar desprinse de pe porțiunea umedă de dedesubtul ferestrei, în timp ce el, el, el... descoperise chestia aia pe corp. Sau era în corp? Nu putea să-și dea seama. Știa doar atât: era ceva în scobitura vulnerabilă din spatele genunchiului său. Acel ceva ar fi putut să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
Alan: dependent de pornografia generată de propria-i minte îngustă. Un degustător de plăceri rafinat, cineva care se delectează cu buze de catifea, cu buze de satin, cu buze de mătase și, în final, cu buze calde, buze vii, buze umede. În definitiv, nu prea avea ce face, nu-i așa? Era suficient de matur și de căsătorit pentru a-și da seama că trupurile oamenilor se dilată și se contractă, că acumulează balast și că se descarcă de povara aceasta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]