868 matches
-
Dar, pînă să ajungi la ele, trebuie mai întîi să dai la o parte balastul incriminator, de perdea tulbure, a detaliilor găunoase și împovărătoare. E inutil să amintesc că Noica nu a fost colaborator al Securității. Dacă trecem așadar peste umorile răuvoitoare ale celor care caută cu lupa indicii ale colaboraționismului lui Noica, constatăm că valoarea acestor note informative nu poate fi înțeleasă decît dacă le așezăm în contextul în care ele au fost întocmite. Sîntem în anii '70-'80, o
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
ce ni se oferă e cel al lui I.L.Caragiale, căruia "Dumnezeu i-a dat harul rîsului". "Har" căruia Al. Paleologu îi recunoaște un rol mîntuitor, de conservare a lumii date, așa cum am văzut, "pentru buna noastră dispoziție". Pentru acea umoare a armoniei în toate a duhului, pentru veselia, putem adăuga, pe care au vădit-o unii sfinți. Identic săritor se arată autorul Interlocuțiunilor și față de extrema dreaptă, pe care ne-am obișnuit a o vedea sancționată exclusiv prin prisma propagandei
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
mileniu, dictatura soft (cum recent mă amuzam - bilingv - s-o botez), în fapt, dramă a unei țări neieșite încă din buimăceala postdecembristă, girată însă copios electoral de o populație care, la urma urmei, și-o merită". Ironiile politice, împinse de umoarea bunului simț, brutal contrariat, pînă la sarcasm, abundă în paginile Jurnalului, nutrit în bună parte cu texte apărute inițial în coloane de gazetă (cum ar veni, un jurnalism convertit în jurnal): "Dacă Iliescu ar fi ajuns, printr-un hazard prelungit
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
Român, cu o prefață analitică de Gh. Ghibănescu. Revoluția, în ale cărei focuri și ecouri și-a conceput paharnicul darea de seamă, după ordinea alfabetului chirilic simplificat, înăbușise vocea sîngelui albastru. O recuperare, fie și pîndită, la tot pasul, de umori și de retezări piezișe de prestigiu, se cerea, pesemne, făcută. Și bine spune Ghibănescu, editorul, să zicem, acestei opere postume (Sion murise prin 1858), pentru oamenii vremii, romantici împătimiți de vechi ceasloave, istoria era domnul, unsul pe tronul țării. Și
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
Gheorghe Grigurcu Monica Patriche cultivă o poezie de citadin, atrasă si respinsă de mediul stradal într-un joc al proporțiilor diverse, în funcție de umoarea momentană. E la mijloc un cult al artificiului, înălțat de poeții moderni la rang de subiacentă temă uzuală. În atari producții, spiritul se înalță deasupra naturalului, resimțit ca o „banalitate", în favoarea artificiului ce înlesnește imaginea unui oraș ireal, compus din
Poemul ca remediu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6468_a_7793]
-
disciplinar: că e vorba de religie, filozofie, beletristică sau știință, relația poate apărea pretutindeni. Sunt totuși cîteva note comune ce caracterizează relația tradițională „față către față“. Prima am spus-o deja: formarea cere un troc al erosului, un schimb de umori sufletești pe bază de afinitate lăutrică. Unde afinitatea lipsește, relația se rupe, căci fără o tentă de adorație, sufletul nu poate urca spre celălalt. În al doilea rînd, a fi magistru nu e o profesie, ci o vocație. La început
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
și să nu-i slujești, căci scrisul se răzbună; 3. Să nu iei în deșert ceea ce faci; 4. Să nu ucizi cartea despre care scrii, dacă are oricât de puțină viață în ea; 5. Să nu te lași în voia umorilor; 6. Să nu te lași în voia judecăților primite de-a gata; 7. Să nu dai sfaturi; 8. Să nu mărturisești strâmb, să nu fii necinstit; 9. Să nu scrii fără să fi citit totul cu atenție; 10. Să nu
Revelații în minunata lume nouă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7247_a_8572]
-
tropăiau în grajdurile de partid”. Arogantul Petru Dumitriu, intrînd în conflict cu „starostele” Mihai Beniuc, refuza să participe la convocările acestuia, punînd întrebarea: „L-ați invitat și pe Porcmălniceanu?”. Pe o asemenea tonalitate, vădind inepuizabile inventivități sarcastice, o gîlgîire a umorii înciudate, scrierea lui Niculae Gheran prilejuiește o lectură savuroasă. De reținut că balanța d-sale lăuntrică nu înclină totuși spre mizantropie, spre nihilism. Însăși sfredelitoarea putere de observație precum și infatigabilul comentariu înflorat de tropi constituie o probă a unei mari
O miniJudecată de Apoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5435_a_6760]
-
în privința cadrului general. Autoarea nu descrie contexte și conjuncturi, ci analizează teme și profiluri psihologice. Uneori îți dă impresia că i-a cunoscut personal pe protagoniș ti, pînă într-atît de vii par portretele lui Fichte, Wilhelm Schlegel sau Zacharias Werner. Umoarea Ricardei Huch e la antipodul răcelii de tip descriptiv, exegeta aprobîndu-și și blamîndu-ș i personajele, repudiindu-le sau îmbrățișîndu-le, neavînd, așadar, nimic din optica neutră a cercetătorului de aparat clasic. Rezultatul e o carte agitată, plină de freamăt și sentiment
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
benefică ca să poți să privești, să înțelegi și să iubești teatrul. Numai așa se inhibă, de fapt, gustul cîrcotelii sterile, veninoase, reziduale care, la urma urmelor nu are a face cu teatrul, cu valoarea sau cu paloarea lui, ci cu umorile ființelor ce ne locuiesc. În timp, din fericire, imaginea asta se estompează și rămîne doar claritatea performanței. De aceea, cred că fie și pentru cîteva - două, trei - spectacole remarcabile, de aici sau de aiurea, un festival își atinge ținta. Deschide
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
jocul de bridge nu-l cunoaște, permis de conducere nu are, simțul orientării îi lipsește - defecte pe care le suplinește prin erudiția enciclopedică, prezența de spirit în conversații, darul prieteniilor temeinice și trecerea la femei. În totul, Barbu Cioculescu are umoarea mucalită a unui povestitor care își face din ironie rețeta predilectă de evocare a trecutului, de aici tonul sfătos de ghiuj mustăcind în marginea detaliilor zugrăvite. Scrisul său seamănă cu o unduire de mătăsuri lexicale, rafinate și erudite, cărora le
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
lamele milimetrice pentru microscop sau tenacitatea de a face corecturi pe șpalturi editoriale, pentru a preîntîmpina suferința provocată de greșeli de literă. În totul, Zeletin e un spirit minuțios la care aplombul fioros pentru erudiția savantă face casă bună cu umoarea bonomă.
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
un alfabet ce se îmbină / doar în adîncuri / o risipă de texte / peisajul luminat rece / e de o candelă // și tu cu inima la vedere / te apropii" (Peisaj). Dar pietatea nu e adîncită. Spațiul simbolist se impregnează în schimb de umori existențialiste, de angoasele unei dezangajări, ale unei dizarmonii tot mai apăsătoare. Are loc așadar un aggiornamento al formulei poetice ce a constituit punctul de pornire. De la ezitare, tergiversare, impulsuri subiectiv-obiective, răsfrîngeri ale unor structuri absconse ce "vibrează în fundaluri" ("un
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
Chiar așa! Îi cunoșteam pe toți artiștii (atențiune, ei erau zilnic și în sală, alături de noi, atunci când alte echipe înfruntau scena; patimă profesionistă care nu mai există!), le știam gesturile, le simțeam dispoziția îi comentam în fiecare pauză: le capturam umorile, rigorile, fixurile, strategiile, pulsul sănătos ('te simți bine când cânți bine!') sau aritmiile spirituale, tehnice, de unde se trăgea amețeala spectacolelor. Un enorm fond de timiditate m-a împiedicat să vorbesc vreodată cu vreunul din ei. Voi regreta întotdeauna că nu
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
capeți citind, ci trăind. Mai mult, dacă astăzi se mai citesc cărți de metafizică este grație sentimentului religios pe care paginile lor îl trezesc în sufletul cititorilor. Dar cum trezirea înseamnă scoatere din latență, este nevoie de existența unei minime umori credincioase. Dacă ea lipsește, cititorul devine un trăgător la galere pe o corabie a cărei direcție n-o cunoaște. Lectura devine rumegare silnică a unor cuvinte învîrtindu-se în gol. Cazul acesta al cărților de religie citite exclusiv rațional, ca pe
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
apetitul și debitul verbal al personajelor din F și din celelalte romane ale ciclului început în 1969 (Cei doi din dreptul țebei, 1973, Vânătoarea regală, 1973, O bere pentru calul meu, 1974, Împăratul norilor, 1976, Ploile de dincolo de vreme, 1976). Umoarea schimbătoare a eroilor, modificările bruște ale dispoziției lor sau amestecul bizar al unor stări contradictorii plutesc pe o mare de vorbe, lungind dialogurile până la a le desființa. De unde vine această logoree a sătenilor din Pătârlagele, de ce vorbesc ei cu atâta
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
petrecute. Faptul că, după mulți ani de la ediția de la Taormina, se revine în Grecia a creat, ab initio, un soi de emoție care a modelat tensiuni și neînțelegeri. Ele nu lipsesc, pînă la urmă, de acolo de unde există teatru, miză, umori, orgolii. Așadar, cred că seara decernării a fost dominată de discursurile atipice ale lui George Banu și Alexandru Darie - acesta în calitate de Președinte al Uniunii Teatrelor Europene - profunde, cu un tip de comentariu și de analiză pline de idei, de emoție
Teatrul și marea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9687_a_11012]
-
că nu e drept a exclude elementul spiritualist, id est ceea ce scapă rațiunii, dintr-un ansamblu de factori ce vor a compune un model al umanității, cu atît mai vîrtos cu cît acesta se reclamă de la o "sinteză" mereu declarată. Umoarea materialistă e un parti-pris potrivnic unei "sinteze" valide a umanității, fie aceasta proiectată la o treaptă culturală sau la una generic-socială. Ne îndoim că "globalizarea este, prin esența sa, laică, areligioasă, indiferentă la fenomenele mistice de orice chip". Deoarece "globalizarea
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
De aceea, cu ocazia Zilei Naționale, țin să exprim o speranță care se referă la viitorul foarte apropiat. Sper ca ziua de 9 Decembrie să nu fie una a dezbinării, ci una a unificării, iar înțelepciunea națiunii să prevaleze dincolo de umorile liderilor politici care se cred infalibili. La mulți ani, români! La mulți ani, România!", a conchis Adrian Năstase.
Năstase, de 1 Decembrie: Să nu uităm ce este și cât de mult contează Democrația () [Corola-journal/Journalistic/40807_a_42132]
-
Alexandra Dumitru Europarlamentarul PDL, Cristian Preda s-a rezumat la a cita pe blogul personal fragmentul preferat din scrierile lui Vaclav Havel: „Pragmatismul politicienilor care vor să câștige alegerile care îi așteaptă și care recunosc drept autoritate supremă voința și umorile unei societăți de consum capricioase îi împiedică să ia în seamă dimensiunea morală, metafizică și tragică a programului lor”. Fostul premier, Adrian Năstase vorbește în schimb despre experința de a-l fi întâlnit personal la începutul anilor ’90 și mai
Tribut lui Vaclav Havel pe blogurile politicienilor români () [Corola-journal/Journalistic/59009_a_60334]
-
bănuia că nu va fi învingătoare, a venit și a stat tot spectacolul, rîzînd și plîngînd alături de artiștii breslei, pentru că mai presus de orice iubește teatrul și nu conjuncturile. Nu e ușor să-ți educi orgoliile și să-ți controlezi umorile. Mai ales într-o profesie bazată pe stări, minată de gelozii și invidii. Dar este absolut obligatoriu să se întîmple acest reglaj și acest autocontrol într-o societate civilizată. În seara decernării premiilor Oscar, César sau Molière, indiferent de simpatii
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
deloc străine, dar ne străduim a le întoarce pe partea pozitivă, a le preschimba în rîvnă, interes, plăcere, grație actului scriptic, mereu reluat, mereu pus sub semnul întrebării și iarăși reluat. Scrisul e o transcendere salvatoare a trăirii invadate de umori ce o alterează. E un mare noroc că putem scrie. Regretați că v-ați legat destinul de literatura română cea atît de puțin cunoscută în lume? Cărei alte literaturi v-ar fi plăcut să-i aparțineți? I. Negoițescu îmi spunea
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
cu o duritate inimaginabilă. Numai un individ opac intelectual și emoțional nu poate vedea faptul că Radu Duda este un gentleman real, unul dintre cei foarte puțini pe care România îi mai are astăzi. Discursul lui articulat, atitudinea lipsită de umori, de acel pathosprimitiv ce ne-a particularizat comportamentul politic în ultimele decenii, îl arată ca aparținînd unei alte culturi, o cultură pentru care, probabil, România nu e pregătită încă. În contrapartidă, zîmbetul sănătos al domnului Băsescu face în continuare furori
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
învîrte în jurul ei. Urmarea e ivirea unui dezechilibru în cursul căruia noțiunea nu doar că înăbușă sentimentul, dar pe deasupra exclude actul la care îndeamnă sentimentul. E ca și cum unitățile docte de intelect ating un asemenea rafinament încît nu mai lasă loc umorilor obscure ale sufletului: în loc de fermenți mistici de credință, dai peste cadrul sterp al jargonului de aparat. În final, rămîi cu senzația că ai parcurs un text a cărui ariditate e incompatibil cu viața. Situația e acută cînd tema aleasă e
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
înălța rațiunea la treapta unei facultăți diriguitoare prin care Elada a atins luciditatea de cristal a unei țări ticsite cu gînditori silogistici, care detestau rătăcirile obscurantiste și fugeau de paroxisme mistice. De fapt, ființă mai superstițioasă și mai pătrunsă de umoare fatalistă precum grecul anevoie găsești în epocă: calendarul i se depăna în ritmul misterelor, substanța zilelor îi era dată de ceremonii, iar în lipsa miturilor elinii și-ar fi pierdut aerul care le însuflețea viziunea: zeii erau peste tot, în pereții
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]