4,164 matches
-
sfințire a untdelemnului: "Doamne, Care cu mila și cu îndurările Tale tămăduiești zdrobirile sufletelor și ale trupurilor noastre, Însuți, Stăpâne, sfințește untdelemnul acesta (în acest moment al citirii rugăciunii acesteia, toți preoții binecuvântează untdelemnul), ca să fie celor ce se vor unge din el spre tămăduire și spre izbăvirea de toată patima și întinăciunea și de toată răutatea. Ca și întru aceasta să se preaslăvească Preasfânt numele Tău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Te chemăm pe Tine, Cel ce ai toată puterea și stăpânirea, Mântuitorul tuturor oamenilor, Tatăl Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, și ne rugăm să trimiți din ceruri peste acest untdelemn o putere tămăduitoare, ca să fie pentru cei ce se ung sau gustă din aceste făpturi ale Tale spre depărtarea a toată boala și neputința, spre antidot al oricărui demon, spre izgonirea oricărui duh necurat, spre alungarea oricărei fierbințeli și tremur și a oricărei neputințe, spre har bun și iertarea păcatelor
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
față de aceștia! O spun din cauză că noi cei care suntem într-un fel sau altul capii poporului și avem responsabilități față de aceștia, suntem cu mult mai precauți în afirmații, cântărim cu mai multă grijă orice eveniment din viața poporului, deci suntem unși cu un soi de neâncredere, ca să spun așa. Aș putea spune că suntem cumva în dezavantaj față de oamenii simpli care nu au ce pierde în a afirma sau susține ceva. -Dar noi ce am avea de pierdut? întrebă Serah. Gamaliel
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
Vlad Țepeș și în lupta de la Dolhești învinge pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, Bogdan al II-lea. Întreaga țară: răzeși, boieri, negustori, mitropolitul Teoctist, întreaga Biserică îl aclamă din tot sufletul și pe câmpia de la Direptate, lângă Suceava este uns domn al Moldovei. Comandant militar înnăscut, diplomat neîntrecut și cu spiritul dreptății, a știut să țină cât mai departe țara sa de poftele vecinilor care de multe ori erau mai puternici decât el. Face compromisuri când îl silesc împrejurările dar
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > POT SĂ-ȚI FIU ALĂTURI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 911 din 29 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Să ne ungem cu mir până la bucurie, umbra trupului prinde contur în lumină ca o zi de sărbătoare la care participi până când te umpli de har. Te simți plină de încredere, treci mai departe în zbor ca un fluture curios. În tot ce
POT SĂ-ŢI FIU ALĂTURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363998_a_365327]
-
un târziu, când epuiză volumele, Solomon își adună cartoanele goale, le turti frumos, ca să nu ocupe mult volum în sarsanale, le cără cumva la tomberonul apropiat, doldora de farfurii de unică folosință, murdare de muștar, de pungi de tot felul, unse cu ketchup și mai apoi, cu mersul peste măsură de îngreuiat, însă cu un zâmbet nobil, de fericire, în colțul buzelor, se îndreptă încet, încet, parcă ușor despovărat, spre casă. Treptat, treptat, scriitorul începea să iasă din transa în care
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
așezat pe bancheta din fața ei. Era foarte atentă la ce o învățasem să facă, își mișca voltele continuu, ca să incite peștele și să muște din momeală. Eu am luat din nou borcanul cu cremă antisolară și am început s-o ung pe locurile înroșite ale corpului. Făceam ce făceam și degetele îmi alunecau spre zona interzisă. Ah, ce-mi faci? Stai cuminte, că sar pe tine acum și nu știu cum ai să te descurci. Ce poți să-mi faci, dau eu replica
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
prinde între ale mele mâini Te voi prinde și te voi întoarce În fel și chip până îmi vei sta Așa cum trebuie în vatra mea În care te voi fierbe și te voi coace Încetișor la foc ușor Te voi unge peste tot În fiecare-al tău cotlon Să lunece pielea mea Pe pielea ta sub mâna mea Voi baga în tine tot ce am mai bun Prin-prejurul meu și Te voi face zveltă și roșie-n obraji Și dorită de
ATINGEREA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363313_a_364642]
-
Eu am luat doar unul, celălalt s a împiedicat de el. Dar, tati, ai spus că ne duci la film... Ufff.... uitasem. - O să vă duc. Am promis, mă țin de promisiune. - Dar mi e foame. - Acum îți fac ceva. În timp ce ungeam o felie de pâine cu unt, mă trezesc tras de halat. Mă întorc și o văd pe Cristina cu lacrimile pe obrăjiori. - Ce s a întâmplat, frumoasa mea? spun eu, ridicând o în brațe. Îi șterg lacrimile și printre sughițurile
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
trei linguri, trei pahare cu apă rece neîncepută. Pe lângă masă sunt puse trei scaune, pe care se așează cele trei ursitori, când sosesc a treia zi, la miezul nopții, pentru a hotărî soarta copilului. În mijlocul mesei se pune o azimă unsă cu miere, inscripționată cu trei cruci, făcută de o fată curată. Se mai pun: trei cepe, busuioc, sare, zahăr, pâine, vin, bani, pânză, lână, ștergar, carte, culori, creion... Pentru cele trei ursitori, sunt diferite interpretări: Cea mare, Ursitoarea, de găsește
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
Ce-i Domnului sprijin sub blându-i cuvânt. Crescut lângă carte, frumos ca un brad, Odorul mezin al măicuței e dus, Zălog la sultanul ce în Țarigrad, Pe Vodă-l constrânge să-i fie supus. Apoi vine vreme, feciorul bărbat, E uns în domnie-n cetatea de-acasă. Îl știe o lume ca mare-nvățat, Un domn cărturar într-o țară mănoasă. Nu-i gloria destulă, și Iani-l trădează, Cu exarh Patriarhul Nichifor trimit, Semnat și de Mihnea Turcitul, sub pază La
FRUMOSUL PRINCIPE CERCEL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362405_a_363734]
-
a adus o alifie legionarule! Atât putem face pentru tine. Aesculapios să te ocrotească! Fulvius Simbiacus îi făcu semn magistratului Audanius iar acesta desfăcu un mic ștergar și o mică cutie de lemn și începu a șterge și apoi a unge spatele legionarului. De afară se auzeau alte lovituri de bici și icnetele altui soldat. -E mai bine legionnarule? -E mult mai bine magiștrilor, spuse Lacerta printre gemete. -Acum poți vorbi? întrebă Audanius. -Da, spuse acesta. -Ți-ai mai amintit ceva? -Da
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
până la obsesie și acest „praf în ochi” pentru că, suflat către noi de susținătorii candidatului Ponta, s-a răsfrânt chiar asupra lui și a candidaturii pe care și-o pusese, trezind riposta împotriva propagandei lor electorale care afișa atitudini de oameni unși cu toate alifiile. Fapt pentru care praful acesta s-a putut așeza și lipi pe alifii, ca un strat izolator față de adeziunea electoratului. Iar alegătorul a preferat mai degrabă unul care se părea mai puțin sclipitor și mai precaut, tocmai
CINE E CÂŞTIGĂTORUL? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362401_a_363730]
-
Fapt pentru care praful acesta s-a putut așeza și lipi pe alifii, ca un strat izolator față de adeziunea electoratului. Iar alegătorul a preferat mai degrabă unul care se părea mai puțin sclipitor și mai precaut, tocmai pentru că nu era uns cu asemenea alifii. Mi-e jenă să caracterizez recentul eșec electoral cu vulgarul termen de „respingerea alifiilor”, dar flerul electoratului de a le simți mirosul sordid, nu se poate să nu mă încânte! Și chiar îmi permit să propun domnului
CINE E CÂŞTIGĂTORUL? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362401_a_363730]
-
industrializate state din lume! Dar iată alte două paradoxuri moșite de perioada postdecembristă, la care după cum se vede România n-are de gând să renunțe cu una cu două: a) Paradoxul dintre uriașele resurse agricole ale țării (pământ bun de uns pe pâine) și postura sa penibilă de importatoare a circa 80% din necesarul de alimente. Unde sunt numeroșii noștri specialiști și cum de nu văd că acesta-i drumul sigur pe care trebuia de ani buni să ne angajăm pentru
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
auto-definitoare pentru întregul intinerar parcurs; comunicarea - de tip pragmatic - este a unui Cod propriu, necesitând „decriptare” doar pentru neinițiați. Așadar avem un poet oracular, „ritualic”: parafrazic, de fapt. De sub „centura de iridium” a Memoriei (Arhetip plus dobândire empirică, voila!, poetul - uns cu toate alifiile gnoseologice și para-istorice, exclamă patetic - explicit - demitizant (paradoxal) - un enunț retoric, captând cumva - amețitor, - starea de „nestare”, cosmică: rostul sau nerostul însuși actului de a scrie, într-un timp (summum al duratelor noastre) ce poate fi scrutat
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
crepuscular la lună îmi amintesc cu potolit elan Bacovia cum mi-a ajuns prieten și cum Olimpu-mi deveni dușman. Și tot de-atunci port demn, senin, pe fruntea-mi lată, pe destin, o cicatrice ca un 7, pe care-o ung târziu, în noapte cu rime și cu vin, și-adorm cu cicatricea-ntre coperți atât de lin... Referință Bibliografică: Florin T. Roman / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor
FLORIN T. ROMAN de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362502_a_363831]
-
s-a mai întâmplat în ultimele săptămâni. Bineînțeles, sufăr de aceeași problemă veșnică, inspirația... (oare o fi normal!?) care după așa o pauză lungă mă cam lasa baltă, așa că îmi trebuie un imbold, o motivație serioasă până încep să se ungă rotițele și creierul să se pună în mișcare. Probabil că ați observat și dumneavoastră că deseori sunt destul de telegrafică în exprimare. Așa sunt eu până mă pornesc să scriu, dar după ce m-am pornit ... Citește mai mult Dragii mei, se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
s-a mai întâmplat în ultimele săptămâni.Bineînțeles, sufăr de aceeași problemă veșnică, inspirația... (oare o fi normal!?) care după așa o pauză lungă mă cam lasa baltă, așa că îmi trebuie un imbold, o motivație serioasă până încep să se ungă rotițele și creierul să se pună în mișcare. Probabil că ați observat și dumneavoastră că deseori sunt destul de telegrafică în exprimare. Așa sunt eu până mă pornesc să scriu, dar după ce m-am pornit ... V. LAVINIA IANCU - JURNAL LONDONEZ (11
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TREPTAT Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Gândul ce mă ține deasupra de umbre nu se aude, nu se vede, dar știe totul, unge cu mirul sfânt osul de înger sub umerii ce poartă dezinvolt aripile. Tu te acoperi cu puteri tămăduitoare lacrima înlătură plânsul, durerea se scutură de semnele suferinței din trecut, vindecă trupul de slăbiciunile lui până se întrupează din nou vindecat
TREPTAT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362542_a_363871]
-
întunecându-i vederea. Trase puternic aer în piept și reuși să se calmeze, nici el nu știa cum. Parcă ar fi fost într-un exerecițiu militar care-i cerea calm și stăpânire. Scoase din geanta de mână niște sfori groase, unse cu unt-de-lemn și sare, și-i legă fedeleș pe fiecare în parte. Nimic nu l-a deranjat în timpul operațiunii. I se părea și lui de necrezut, dar sticlele goale aruncate lângă pat arătau că putea tăia și lemne pe ei
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
de dragoste și tu, cel trezit c-a-ngropat diminețile în fântâna din care vor bea vise călătorii de pretutindeni, ca-ntre timp să devină fulger și lacrimă, mugur și adevăr. Petale de nufăr în ploaie, o mângâiere cu mir unsă pe pielea de aur și smirnă, o țiteră dintr-un colț ciupită de-o pală de vânt. Noaptea este așteptată de cei ce știu să-i deslușească lumina. Când, la fereastra mea, stelele foșnesc, vestesc că au un poem printre
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
au declarat dragoste eternă, promițându-ne că vor petrece, toată viața cu noi și... numai cu noi, toate sărbătorile de unu mai. Pe tot parcusul călătoriei cu trenul de la Constanța până la București, fiind singuri în compartiment la clasa întâia, deoarece unsesem nașu cu doi poli, ne sculam pe rând în picioare de pe canapelele de plus și strigam veseli: „Asta-i viață, ăsta-i trai, să trăiască unu mai!”. Și uite așa am avut parte de cel mai minunat întâi de mai
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
fost acoperite cu asfalt în 1968. Putea să manevreze altfel roaba sa, înlocuind roata din fier cu spițe cu o roată pe care un binevoitor a aplicat un cerc din cauciuc masiv. Se mândrea cu obiectul muncii lui, îl îngrijea, ungea rulmenții, spăla bena din tablă, mereu gata să meargă la moară să macine azi pentru unul, mâine pentru altul. Cum nu există pădure fără uscături, aveam și noi în sat oameni care nu apreciau statutul de om și truditor al
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
fost acoperite cu asfalt în 1968. Putea să manevreze altfel roaba sa, înlocuind roata din fier cu spițe cu o roată pe care un binevoitor a aplicat un cerc din cauciuc masiv. Se mândrea cu obiectul muncii lui, îl îngrijea, ungea rulmenții, spăla bena din tablă, mereu gata să meargă la moară să macine azi pentru unul, mâine pentru altul. Cum nu există pădure fără uscături, aveam și noi în sat oameni care nu apreciau statutul de om și truditor al
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]