1,694 matches
-
-o. Azi, Andrei mi-a trezit fiori pe spinare cu: vezi cum faci cu America, fiindcă aici democrația se paradește ca dracu’! Gabi A. mi-a scris și el o scrisoare de tipul: Deșteaptă-te române! Contrasta satele austriece și ungurești cu cele românești, de parcă era ceva de comparat. Poate satul Pipera, și acolo e greu ca ulițe și sistematizare! Nu am avut nici o satisfacție că a ajuns la vorbele mele și că descoperă în spatele normelor europene țăranul mioritic, atemporal integrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Înfipte În pământul odăii, salteaua bătrânească din lână și plapuma grea, icoana cu tot cu candelă, perdelele din ațică rămase de pe urma fugii defunctei mele soții de o noapte, lumânări, macate, ceasul deșteptător adus de tata ca pradă de război dintr-un oraș unguresc (mergea la secundă și se arăta pregătit să măsoare clipele eternității), soba de fină teracotă, zidită de cel mai priceput sobar din toată Câmpia Dunării și chiar mai departe (obiect cu valoare de unicat, căci a fost meșterit chiar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Catolică și Trei Sfetite, loc pentru care a fost multă gâlceavă. --La 2 noiembrie 1743 (7252), Ioan Nicolae Mavrocordat voievod scrie: “Facem știre tuturor... pentru o pivniță cu băutură ce vor avea aici, în târgu Iași, preoții franciscani de la biserica ungurească... domniia mea încă le-am înnoit și le-am întărit pe acea pivniță ca să fie în pace de toate angăriile”. --Dar apar și dovezi ale neînțelegerilor dintre cele două biserici. Prima este legată chiar de pivnița catolicilor dinspre zidul Trei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Sfetitelor. Cea despre care tocmai am vorbit. Așa se face că la 7268 întâlnim “O mărturie de la 4 mahali (hamali n.n), prin care arată că ei de 40 și mai bine de ani au băgat vinu în pivnița preuților ungurești, ce iaste pe Ulița Mari, în prejma zidului Tri Sfetitelor, și zic că tot acolo au apucat gârliciul și gura pivniții... Și au apucat denaintea gârliciului și o tindă cam de 2 stânjini”. --La 22 aprilie 1777 - anul în care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la Ulița Mare... și i-au întrebat pentru acea hudiță... Aceștie toți au mărturisit că din vechi au apucat hudița aceasta ce începe din Ulița Mare și merge pe lângă zidul Tre Sfetitelor, pe din sus, și alăture cu locul bisericii ungurești... pogoarî la vale în mahalaoa Feredeilor, spre Bahluiul, și zic că nu era pre largă, ci ca de un stânjân, cât merge omul călare și pe gios... Când s-au făcut dughenile popilor ungurești... s-au poprit a nu le
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sus, și alăture cu locul bisericii ungurești... pogoarî la vale în mahalaoa Feredeilor, spre Bahluiul, și zic că nu era pre largă, ci ca de un stânjân, cât merge omul călare și pe gios... Când s-au făcut dughenile popilor ungurești... s-au poprit a nu le lipi de zidul mănăstirii Tre Sfetitelor, pentru hudiță”. Necazul vine însă de la “acei ce șădu în dugheni”, care “au făcut adaos,... pe locul hudiții”. Răspunsul către vodă spune: “Și dacă ar fi luminată poroncă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către vodă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Uite că la 21 octombrie 1781 se găsesc mai mulți mahalagii care scriu: “Adică noi, aceștia care, mai gios ne-am scris numile și ne-am pus degitile, făcut-am... scrisoare noastră la mâna părintelui Antonie Mavro, prefectul de la biserica ungurească... Și noi... sântem oamini vechi de vârstă,... și n-am apucat nici de la părinții noștri,... ca să fie fost vreodată drum pentre zidul Tri Sfetitelor și pentre beserica ungurească. Și, după cum știm, mărturisim cu sufletele noastre înainte lui Dumnezeu și denainte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
denainte ori la ce giudecată ar fi ceruți”. “Eu, Anița Măteiasă, fămei bătrână, ce țin minte de când au venit Cantemir beizade cu muscalii în Moldova, cu sufletul meu mărturisesc că n-am apucat drum pintre zidul mănăstirii și pintre biserica ungurească”. --Măi, să fie! Asta-i mâna lui Antonie Mavro, cum te văd și cum mă vezi, sfințite. Cum necum, abia în octombrie 1783 se face o înțelegere între mănăstirea Trei Ierarhi și Rezidența Catolică din Iași pentru deschiderea acelei uliți
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfântă monastire la ținutul Cârligăturei (Dealul Mare sau Hadâmbul n.n), cu toată cheltuiala mea... și am dat mănăstirei... dintr-o agonisita mea. Iară niște case ce am avut aicea, în târgu în Iași, ce sânt lângă Mitropolie, despre biserica ungurească... acele case le-am dat nepoatei mele Ileana”. --Care-i “biserica ungurească”, dragule? --Biserica Catolică. Uite-o colo, în stânga noastră. Și acum să vezi numai cum se pot lega lucrurile. La 26 iunie 1690 (7198), găsim un zapis al Anei “logofeteasa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu toată cheltuiala mea... și am dat mănăstirei... dintr-o agonisita mea. Iară niște case ce am avut aicea, în târgu în Iași, ce sânt lângă Mitropolie, despre biserica ungurească... acele case le-am dat nepoatei mele Ileana”. --Care-i “biserica ungurească”, dragule? --Biserica Catolică. Uite-o colo, în stânga noastră. Și acum să vezi numai cum se pot lega lucrurile. La 26 iunie 1690 (7198), găsim un zapis al Anei “logofeteasa răposatului Solomon logofătul”, care spune: “Fac știre precum am vândut niște
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
deși averea nu era a lor, ci a mănăstirii. Acum însă, pentru că tot suntem pe Ulița Mare, te rog să asculți ce spune teslarul Manolache la 24 martie 1755: “Făcut-am zapisul meu la... mâna sfinții sale, părintelui de la biserica ungurească... pentru că m-am tocmit cu sfinția sa, ca să-i fac cinci dughene la Ulița Mare... adecă doaoa dughene... din sus de poartă (la nord n.n), una mare și alta mai mică, și din gios de poartă (la sud n.n
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu mai ceri nimică de la prefect”. --Să vedem, părinte, ce spune fostul pisar Ananii, acum “ispravnic de Suceavă”, la 16 octombrie 1775: “Eu, Ananii ce-am fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă... dughenile... cele arsă... egumenul Tre Sfetitilor, puindu-să împotrivă ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă... cerând ca să fii uliți peste zidul mănăstirii și peste
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
părinte, ce spune fostul pisar Ananii, acum “ispravnic de Suceavă”, la 16 octombrie 1775: “Eu, Ananii ce-am fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă... dughenile... cele arsă... egumenul Tre Sfetitilor, puindu-să împotrivă ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă... cerând ca să fii uliți peste zidul mănăstirii și peste locul părinților”. --Aici este vorba de vechea dispută
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
răsplată”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 32 footnote>, că la ,,masa lui, curtea lui, cheltuiala lui, ca un crai ținea lucrul prea sus (...) că el să ținea și vorovea în casa lui de să ispitea să fie crai în Țara Ungurească, și un fecior al lui în Țara Moldovei și altul în Țara Muntenească”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 80 footnote>. După cele întâmplate, doamna Anastasia s-a retras în Țara Românească. A avut după moartea soțului ei o comportare mult
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ibidem, documentul 242, p. 212 footnote>, iar Vlasie curelar din Iași vinde o jumătate de falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 25 de lei<footnote Ibidem, documentul 243, p. 213 footnote>. La 17 aprilie 1670, Matei, pisarul unguresc și soția sa Agafița, fiica lui Iordache săbierul, vând lui Duca voievod, două locuri de prisăci cu casă, pomet și fântână în dealul Cetățuia, cu 180 lei<footnote Ibidem, documentul 310, p. 288-289 footnote>. La 24 august 1670, Gheorghe Duca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-au așezat îl numesc „târg”. Dacă nu ar fi așa, astăzi am vorbi doar de o uliță a armenilor și nu despre un târg al lor. O dovadă în plus ar fi și faptul că ulițele Sârbească, Rusească sau Ungurească au rămas doar ulițe... După ce mi-am spus eu această părere, bătrânul mă întreabă pe neașteptate: Tu știai că armenimea și biserica Golia au chervăsăriile lor? Asta o cam știam eu, dar nu prea sunt lămurit ce este aceea o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu toate sunt frumoase și la locul lor. Mulți se poartă fără să știe de vreo lege. Așa a făcut și Vasilie Geanalău, care tocmai când împotriva lui Ștefăniță vodă (Lupu) „tâmplându-să a să rădica Constantin (Șerban) vodă cu oști ungurești și cu cazaci și au venit aici, în țară,...Și atuncia găsi și Vasilie Geanalăul vreme și prilej...și...au mărsu la vistiariul domnescu și a țărăi în Ocnă și au făcut mult jacu în banii domnești”. Dar cum Dumnezeu nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
aș vrea să te uiți la casele de lângă mănăstirea Dancului. Cele mai arătoase de colo. Le-ai descoperit? Da, părinte. Atunci află că acestea au fost ale lui Șerban Cantacuzino, fost mare stolnic. Da, dar acesta „au fugit...în łara Ungurească - unde a și murit - în dzilele mării sale Gligorii Ghica vodă”. Păi cum să nu fugă dacă era dator lui Aristarh Hrisoscoleu mare spătar cu 538 de lei? Și atunci vodă i-a „luat toate moșiile și bucatile ca unui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
le-a cumpărat de la Iordachi Costachi, care la 21 aprilie 1753 (7261) spune: „Fac înștiințare, cu acestu încredințat zapis al meu, pentru un loc de casă gata de pe Ulița Strâmbă din dosul pivnițăi mănăstirii Trei Sfetitelor și pe lângă dughenile bisericii ungurești...Pe această casă cu ogradă, cu grajdiu, cu cuhni și cu poartă șindilită, după cum le-am cumpărat eu de la căpitanul Simion Coroiu li-am vândut lui Locman gerah”... Stai să vezi! Nu te grăbi, fiule, pentru că „gerahul” Locman avea să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au pîrît de față înaintea domniei mele...boiarul nostru cinstit și credincios dumnealui Ilie Catargiu vel logofăt cu rugătoriul nostru Paisie egumenul de Galata, pentru un loc de case cu pivniță de peatră...ce iaste lîngă Mitropoliea Veche, despre biserica ungurească, pe Ulița Mare, zicînd...vel logofătul cum acel loc de case...îi iaste dumisale cumpărătură de la Ileana...Iar Ilenei...le-au fost lor danie acel loc de case...de Iane Hadîmbul...fiind Ileana Pleșculeasa nepoata Hadîmbului”. Cu toate că din „veleat 7189
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
scriind și mărturisind într acel zapis pe cum el, Iane Hadîmbul, făcîndu-și șie mănăstire...au datu mănăstirei din tot ce i-au fostu prileju din agonisita sa. Iar acele case ...care au avut aice, în Iași, lîngă Mitropolie, despre biserica ungurească...acele case le-au dat nepoatei sale Ilenei Pleșculeasa, cu pivniță de peatră, și cu grajdiu și cu toate tocmelele casei...ca să le fie dreaptă moșie în veci...Iară rugătoriul nostru, egumenul de la Galata, el încă au arătat un ispisoc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am dat această mărturie la mîna prefectului”. Vezi tu cum sunt oamenii? Se zbat și se bat pentru lucruri trecătoare, dar mai puțin pentru suflet. Uite cum și aceste dughene pe care le vedem aici pe Ulița Mare în fața „bisericii ungurești” nu mai sunt cele din 1755, făcute de Manolachi teslarul... Din ce pricină, părinte? Apoi „mai gios iscălitul Ananii ce-au fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voievod”, scrie la 16 octombrie 1755 că: „mărturisesc...precum că, după ce au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sunt cele din 1755, făcute de Manolachi teslarul... Din ce pricină, părinte? Apoi „mai gios iscălitul Ananii ce-au fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voievod”, scrie la 16 octombrie 1755 că: „mărturisesc...precum că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții, vrînd...ca să-și facă după cum era dughenile mai înainte cele ce arsăsă, s-au sculat egumenul Tre Sfetitelor, puindu-să împotrivă, ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă,...cerînd ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Eu, Ananii biv pisar, ispravnic de Suceavă”. Am tot vorbit noi de aceste dughene și necazurile lui Manolachi teslarul sau ale lui Lohman gerahul, de povestea lui Ananii ce-au fost pisar,dar n-am băgat de seamă că biserica ungurească îi proaspăt zidită din piatră. Dacă reușești să-mi spui cine și când a hotărât acest lucru, vei da dovadă că trebuie să cred că am în tine un om de mare nădejde și că nu m-am înșelat punându
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]