1,889 matches
-
ar fi putut fi inutilă nici pentru ea nici pentru Grace. Scriind în primele ore ale dimineții, lucrând în cursul nopții, Marguerite trebuie să fi simțit în numeroase ocazii că fusese cu Zenon în mai multe feluri. Cărțile au fost unificate prin mai mult decât conținutul lor filosofic: ambii protagoniști erau obsedați de ocultism și misticism, ambii au fost tentați să se sinucidă. Într-un sens semnificativ, Yourcenar s-a eliberat până la urmă de ambele personaje în 1968, după patru decenii
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
îl are miopia politică a multor reprezentanți de asociații. Vom reaminti, pe scurt (sperăm ca cititorul să nu se plictisească prea mult), un moment din perioada anilor 2007-2009 care este edificator. După o tentativă eșuată, a Ligii Românilor, de a unifica sub aripa sa protectoare toate asociațiile românești, a fost organizat un "Forum al Organizațiilor Românești" în luna mai 2008 la Milano, la inițiativa guvernului României. Pe parcursul acestui Forum s-a încercat unificarea acestor asociații creându-se "Federația Asociațiilor Românilor din
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
națiunilor, o Europă a patriilor. Și nu o salată. Nu am putea să concepem un spirit italiano-irlandez sau româno-croat. Nu este posibil. Fiecare dintre noi trebuie să își păstreze propria specificitate". Profesorul ne vorbește acum despre globalizare: "Globalizarea tinde să unifice, să aplatizeze conform unui model unic: aceleași feluri de mâncare, aceleași băuturi la Washington, Roma sau București. În schimb naționalismul, acela sănătos, inteligent, rațional, care nu este agresiv, în sfârșit să spunem cel arhaic, introduce propria specificitate, acea nuanță de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Împăratul Pământului", prin descrierea hainelor pe care le poartă Stalin, apoi cultivată în discursul interior al personajului, care își exprimă admirația pentru împăratul francez autoproclamat. Ducând la extrem aspirațiile napoleoniene de stăpânire, Stalin visează să ajungă Împăratul Pământului și să unifice lumea în urma unui al treilea război mondial, ceea ce înseamnă să instituie comunismul mondial. "Genialul strateg" concepe un plan de control asupra oamenilor (cunoașterea oamenilor este principala sa calitate, ne spune, ironic, autorul). Acest plan are numai două prevederi: instituirea unei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în Folketing după 1960 și în Parlamentul European după 1979. Finlanda și Islanda au partide de același tip care pot participa la coaliții guvernamentale. Începînd cu 1938, în Islanda, comuniștii s-au îndepărtat de Komintern pentru a forma Partidul Socialist Unificat împreună cu socialiștii independenți. După evenimentul din 1968 de la Praga, ei s-au rupt definitiv de Moscova. Între timp, o nouă fuziune a avut loc în 1956 cu social-democrații de stînga, luînd naștere Althydhubandalag, Alianța Populară. În Danemarca, Aksel Larsen, eroul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Centrul Social-Democraților creat de Jean Lecanuet. CDS a rezultat din regruparea, în jurul vechilor creștin-democrați, a diferitelor tendințe ale dreptei și centrului. El pretinde Partidului Republican rolul de motor în sînul UDF (Uniunea pentru Democrația Franceză), confederație giscardiană pe care a unificat-o atît cu acesta din urmă cît și cu Partidul Radical. 3. Partidele radicale. O parte a burgheziei, sensibilă la trecut (ea forma, altădată, "stînga"), nu a ezitat să se angajeze într-o politică de colaborare cu mișcarea muncitorească. În
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
însemna triumful și revenirea la putere a proletariatului, social-democrația a fost somată să adere la PC, ca în Cehoslovacia, sau să fuzioneze cu acesta în sînul unui partid muncitoresc unit, ca în Ungaria sau Polonia. Mișcarea sindicală s-a văzut unificată în avantajul elementelor sale comuniste și redusă la starea de instrument în serviciul regimului. Partidul Comunist nu s-a mulțumit doar cu atît; el a provocat valurile de epurări, purificarea succesivă a stîngii titoiști, combatanți ai rezistenței interne a celor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
vedea, cum se structurează, cum interrelaționează diferitele elemente ale contextului, dar și dimensiuni teoretice implicate, pentru a propune un mod de interpretare, ce se concretizează într-un model teoretic, un curent de gândire practică și o deosebește de altă paradigmă. Unifică elementele acestei viziuni asupra practicii din diferite contexte, pe baza raționării, a reflecției, a valorizării, a construirii unei interpretări, modelări, care poate fi recunoscută apoi prin consens în grup. Dezvoltă un set de norme, reguli, proceduri în definirea și abordarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
contextului, care alternativă de organizare, ce variante intermediare, ce interacțiuni, cât s-ar rezolva practic din baza teoretică). ► Sau prin asociere cu postmodernismul, prin deconstrucție și reconstrucție, ar rezulta microparadigma artistică, a interpretării proiectării ca artă (depășind progresiv artizanatul), care unifică expertiza științifică cu experiența, crearea de produse-construct (proiecte) bazate pe promovarea expertului, cu critica procesului, cu imaginația educatorului, dând soluții creative la situații specifice. Atunci, proiectarea ca artă, este proces și produs bazate pe creație, arată raționalitatea artistică, frumusețea, eleganța
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ideea de reziduuri 43. Latențele difuze au următoarele patru caracteristici: a) sunt comune majorității indivizilor și sunt apriorice oricărei educații, adică sunt primare; b) natura lor este "simțuală", sunt realități ale simțirii generale; c) sunt împărtășite ca realități comune, "sunt unificate în individ, dar și între indivizi, deci sunt comunitare, nu doar unitare"; d) se manifestă prin simbolizări, adică prin "obiectivări", sau, altfel spus, prin "exteriorizări simbolico-artistice", prin mentalități, prin obiceiuri, stereotipuri etc. Două dintre aceste trăsături sunt de o importanță
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
O astfel de construcție DEMO este propusă din perspectiva unei discipline de mare forță explicativă și aplicativă: PULSTONICA, o neuroștiință a complexității, iar autonomia științifică a pulstonicii a fost câștigată încă din start deoarece obiectivul major este acela de a unifica într-o teorie coerentă datele tehnologiei laserilor cu cele specifice biologiei și medicinei (biolaserului) și a fost atins deja [teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale Botez-Donțu, 2004], ca o consecință, doar argumentând infolaserbioenergetica (ILBE). Metodologia folosită în acest caz se întemeiază pe
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
aplicativă: pulstonica neuroștiință fundamentală, ce și-a propus să racordeze teoria și tehnologia (bio)laserilor la domeniul complex al sistemelor (bio)logice și al microundelor. Autonomia științifică dublată de experimentul clinic este concepută având în vedere o teorie coerentă, ce unifică datele tehnologiei laserilor, dar și cu cele specifice biologiei din domeniul microundelor, a pulstonicii în ultimă instanță înțeleasă astfel ca: o perspectivă biologică [cf. Beloussov, 2003]: știința care studiază emisia, stocarea și transmiterea de pulstoni/ bioluminiscență (ca o emisie de
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
semantice, de urgența mărturisirii, cât și de gradul de implicare și afectare. Cu cât subiectul îi este mai apropiat, cu atât se identifică afectiv și încearcă cu orice mijloace ieșirea din impas. Monica Lovinescu narează evenimentele în ordinea lor firească, unifică mentalitățile grupului căruia îi aparține și judecă faptele subiectiv. Istoria însă nu poate fi narată în întregime. Sinele naratorului selectează informația pe care el o consideră utilă și nu există o lege care să definească o procedură de selecție a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
s-ar întoarce la locul său, se odihnește din nou în iubire”. 3) „Când trebuie să repetăm lucruri banale” În momentul în care trebuie să repetăm lucruri banale nu există o altă soluție decât iubirea. Iubirea cunoaște un sentiment care unifică, și astfel sunt uniți cei care învață cu cei care sunt învățați. Iar Dumnezeu, prin iubire, face toate lucrurile noi, le înnoiește. 4) „Când ascultătorul rămâne impasibil și dă semne de oboseală” În momentul în care ascultătorul nu este interesat
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Slavici, atribuită bătrânei, exprimă ideea că valorile familiei (liniștea colibei tale) sunt mai presus decât valorile materiale, în timp ce cugetarea finală face trimitere la conceptul de predestinare. Mesajul artistic are în vedere cea mai profundă semnificație a operei literare, ideeaforță care unifică palierele de semnificare ale textului, sintetizând temele, motivele, simbolurile centrale, „punctele cardinale“ ale viziunii artistice. Uneori, mesajul este susținut prin multiple elemente structurante: tipar compozițional, temă, laitmotiv, rețea de imagini emblematice, aspectualizarea unor nuclee narative, câmpuri semantice etc. De exemplu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
arhiepiscop de Canterbury a ajuns grecul Teodor († 690). Acesta s-a dovedit un om foarte învățat, filosof, cu mari merite bisericești și culturale în Biserica Angliei. Au trebuit să treacă de la Sinodul din Niceea 459 de ani (325 - 784), ca să se unifice datele pascale între Apus și Răsărit și încă peste o sută de ani până să se uniformizeze computul în Apus. Ca unele care se străduiseră să răspândească sistemul alexandrin la Roma și îndeosebi să-i evidențieze reglementarea ecumenică de la Niceea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
într-o formulă axiomatică de o putere extraordinară, după cum o demonstrează fascinația înrobitoare pe care a produs-o Arta sa poetică. Astfel, principala lecție a "legislatorului Parnasului" a vizat maniera în care este posibil, cu eleganță, cu aparentă ușurință, să unifici punctele unei ideologii, scoțând-o din carapacea ei aparent sterilă și dându-i strălucire și, implicit, forță. Această calitate îi este recunoscută chiar și de către analiștii mai aspri ai operei sale cum este, de exemplu, Philippe van Tieghem: "Boileau este
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Luxemburg cunosc guverne creștin-democrate în toată perioada interbelică, singure sau în coaliții cu socialiștii sau liberalii, cu scoruri electorale în general de peste 30%, în Franța acest curent a fost un eșec, neputîndu-se identifica cu societatea catolică din Hexagon sau măcar unifica, Partidul Democrat Popular fiind marginal în Parlament. În Germania, Zentrum, un partid mai mult catolic decât creștin-democrat, a avut prin contele Georg von Hertling, fost președinte al acestuia, funcția de cancelar în 1917. Ca partid, a jucat un rol important
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
dată ca exemplu. Alegerile din 1907, pentru prima dată prin vot universal, au adus un oarecare succes partidului său. Au fost aleși 67 deputați (dintr-un total de 516) și 30 de catolici conservatori. Aceasta a oferit ocazia de a unifica cele două curente în sînul aceluiași partid social-creștin, a cărui evoluție se situa pe poziții mai puțin tranșante pe plan social. El a continuat, totuși, să propage un antisemitism virulent prin intermediul organului său, Deutsche Volksblatt, ceea ce i-a adus admirația
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a adus un atac violent din partea catolicilor conservatori al căror organ reprezentativ, Il Siglo Futuro, vedea în el un fel de comunist 26. Acest episod demonstrează dificultățile unei adevărate democrații creștine, atunci cînd regele Alphonse al XIII-lea dorea să unifice Spania cu Biserica și proclama solemn catolicizarea țării în momentul ungerii sale în mai 1919. În 1922 a apărut Partidul Social Popular, un partid a cărui existență avea să fie efemeră. Conducătorii lui, ca José María Gil Robles sau Angel
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a apărut Partidul Social Popular, un partid a cărui existență avea să fie efemeră. Conducătorii lui, ca José María Gil Robles sau Angel Ossorio y Gallardo (legat de omul politic conservator Antonio Maura), proveneau dintre Propagandiști sau din sindicalismul creștin unificat în 1919 (momentul cînd a fost creată Confederación Nacional de Sindicatos Católicos) și din Confederación Católica Agraria, puternică la sate. Acest partid se raporta la Luigi Sturzo și a extras din experiența populară italiană un program bazat pe interclasism, pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
exista decît la nivelul fantasmelor. Diferențele, suspiciunile, divergențele, existau din belșug. Nu trebuie, totuși, să le acordăm o importanță prea mare. Ele au fost subliniate de protagoniștii francezi; alții, cum ar fi italienii, încercau să le minimalizeze, subliniind ceea ce se unifica. La Congresul NEI din 12-14 aprilie 1950 de la Sorrento, Alcide De Gasperi amintea de "identitatea principiilor inspirației noastre, care trebuie să conducă la o anumită asemănare, ba chiar la o uniformitate în soluționarea problemelor comune". De aceea, formarea Noilor Echipe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
moștenire acest stat. Și primii noi, bolșevicii, am apărat și întărit acest stat, ca un stat unic, de nedespărțit, iar nu în interesele moșierilor și capitaliștilor, ci în slujba muncitorilor, a tuturor marilor popoare ce compun acest stat. Noi am unificat acest stat, astfel că fiecare parte, care ar fi ruptă din comunitatea statului socialist, nu numai că ar primi o lovitură de moarte a acestuia, ci nici n-ar putea să supraviețuiască de sine stătător..."199 Stalin, așadar, nu concepea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
privește!“17 poate fi înțeles astfel: nu te lăsa dominat de obișnuințe ale gândirii, explorează alternative! Filozofia merge pe o cale greșită atunci când, inspirată de idealul științei, își propune să depășească aparențele, să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis în fața ochilor, adică să discernem diferențe gramaticale semnificative în situațiile cele mai comune, luptând împotriva
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pp. 26-27. Mai târziu (1947) a făcut o observație care poate apărea profetică astăzi: „S-ar putea ca știința și industria, și progresul lor să fie lucrul cel mai trainic din lumea noastră [Ă] și ca știința și industria să unifice lumea, după și cu nemărginite suferințe, adică s-o cuprindă într un întreg, în care va locui, firește, orice altceva decât pacea.“ (p. 124) 40 Vezi Desmond Lee, „Wittgenstein 1929-1931“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 2, p. 196. 41 M.
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]