7,183 matches
-
și comunicarea, potrivit art. 344 din Codul de procedură penală, a copiei certificate a rechizitoriului constituie acte întreruptive ale cursului termenului de prescripție în sensul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. ... De asemenea, întrucât prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală nu pot fi oferite îndrumări cu privire la modalitatea de soluționare a unor cauze concrete deduse judecății, iar determinarea incidenței normelor de drept european și aplicarea principiilor care
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 55. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat acest mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 56. Astfel, din datele prezentate în cuprinsul încheierii de sesizare, rezultă că Înalta Curte de
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
asupra chestiunilor învederate, ca și inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, având ca obiect problemele de drept care formează obiectul prezentei sesizări. ... 58. În schimb, condiția de substanță cerută de legiuitor pentru declanșarea acestui mecanism de unificare jurisprudențială vizând existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei nu se verifică, față de particularitățile pricinii în care sesizarea a fost formulată. ... 59. Astfel, spre deosebire de recursul în interesul legii, pe
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
Legii nr. 77/2016, se încadrează în mod evident în ipoteza soluționării cauzei fără a se intra în judecata fondului. ... 66. Cu toate acestea, această tipologie de soluții nu este exclusă de plano din sfera de aplicabilitate a mecanismului obligatoriu de unificare jurisprudențială, funcționarea acestuia fiind în strânsă interdependență, după cum s-a arătat, cu împrejurarea ca problema de drept supusă atenției instanței supreme să influențeze concret și decisiv modalitatea de soluționare de către instanța de sesizare a căii de atac al
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
pendinte nu depinde - față de stadiul și contextul demersului judiciar - de dezlegarea de principiu a problemelor de drept supuse atenției instanței supreme, împrejurare de natură să configureze lipsa de utilitate și, în consecință, imposibilitatea declanșării și valorificării prezentului mecanism de unificare jurisprudențială a hotărârii prealabile, reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 85. Ca urmare a neîndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la împrejurarea ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunilor de drept ce fac obiectul
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
reținută, fapta se încadrează în infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal. ... VI.2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție VI.2.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii menite să asigure unificarea practicii judiciare și care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile, nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. ... VI.2.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma documentării prealabile întocmirii prezentului
DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264012]
-
și Justiție 32. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate asupra dispozițiilor legale ce fac obiectul prezentei sesizări și nici decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea a cărei dezlegare se solicită. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 33. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265526]
-
în discuție nu a devenit frecventă, în ultima perioadă, iar chestiunea de drept semnalată nu prezintă un interes actual, nefiind o problemă cu un real potențial de a crea divergență jurisprudențială. ... 56. În concluzie, în cazul prezentei sesizări, mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile apare a fi lipsit de utilitate, întrucât chestiunea de drept nu îndeplinește cerința noutății. ... 57. Mecanismul reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi valorificat, având în vedere
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265526]
-
motiv, de la beneficiul drepturilor solicitate, în considerarea persecuției politice a părintelui său biologic. ... ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării 45. Pornind de la conținutul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanșarea procedurii de unificare jurisprudențială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
nestatuând asupra chestiunii de drept sesizate în jurisprudența sa nici ca instanță de recurs, date fiind regulile procedurale de judecată a unor astfel de cauze descrise în cuprinsul art. 13 din decretul-lege, dar nici ca autoritate jurisdicțională cu atribuții de unificare jurisprudențială, pe calea recursului în interesul legii. ... Asupra fondului sesizării 55. În forma sa inițială, Decretul-lege nr. 118/1990 a recunoscut o serie de drepturi persoanelor persecutate din motive politice, iar prin modificările ulterioare aduse acestuia a fost extinsă sfera beneficiarilor
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
de recurs în interesul legii, hotărâri din circumscripția Curții de Apel Brașov, Curții de Apel Alba Iulia și Curții de Apel Iași (anexele nr. 11-22). ... III. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, nu au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie este unitară, în sensul că stabilirea competenței se realizează prin raportare la gradul profesional
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
instanța de trimitere viza chestiuni a căror verificare se afla în sarcina acesteia. ... 28. Chiar dacă aceste considerente au fost dezvoltate în cadrul analizei efectuate asupra gradului de dificultate al chestiunii de drept (condiție de admisibilitate a mecanismului aprioric de unificare a jurisprudenței, care nu are corespondență în cazul recursului în interesul legii), ele pun în evidență și lipsa unei probleme de drept reale, rezultate din interpretarea și aplicarea neunitară a unor dispoziții normative ale dreptului intern, incomplete, lacunare, imperfecte sau
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
de drept reale, rezultate din interpretarea și aplicarea neunitară a unor dispoziții normative ale dreptului intern, incomplete, lacunare, imperfecte sau neclare, necesar a fi lămurite sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea aplicării lor neunitare, condiție de admisibilitate comună ambelor mecanisme de unificare a jurisprudenței. ... 29. În realitate, ceea ce relevă sesizarea cu recurs în interesul legii formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov constă în dificultatea instanțelor de judecată de a stabili sumele acordate de partenerii externi, organizatori ai
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
și sub o altă denumire și într-un alt cuantum, dar în același scop. Verificarea acestor din urmă aspecte este de competența instanțelor de judecată învestite cu soluționarea cauzelor. ... ... VI. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 31. Prin Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021 a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească o problemă de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești, cerința de admisibilitate trebuie analizată din perspectiva scopului reglementării mecanismului de unificare, întrucât finalitatea acestei instituții juridice o constituie asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, astfel cum prevăd și dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituția României, potrivit cărora „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
fapt particulare din fiecare litigiu, să stabilească eventuala corespondență dintre aceste drepturi și cele din legislația națională, în raport cu conținutul acestora și scopul pentru care au fost prevăzute. ... 51. Este de observat și faptul că, în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizată pentru interpretarea și aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, însă numai din perspectiva
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
civilă, care a eliminat din competența instanțelor de recurs, cu titlu general, posibilitatea modificării hotărârii recurate. Aceste prevederi coroborate sprijină rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de examinare a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile în scopul unificării practicii judiciare. ... 36. În realitate, art. 497 din Codul de procedură civilă se referă la soluțiile pe care le poate pronunța Înalta Curte de Casație și Justiție după admiterea recursului și casarea hotărârii atacate. Faptul că, în caz de admitere
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 45. Completul de judecată învestit cu soluționarea recursului în Dosarul nr. 16.667/3/2019* a apreciat că inadvertențele legislative care au justificat declanșarea mecanismului de unificare jurisprudențială conduc la nu mai puțin de trei interpretări posibile ale art. 497 din Codul de procedură civilă. ... A. Sintagma „o singură dată în cursul procesului“, cu referire la soluția casării, este susceptibilă de o interpretare pur literală, textul trebuind
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
dreptul și legea tuturor și nu numai dreptul părților în cauză. Acest rol eminent revine în primul loc Curții de Casație, ca organul cel mai înalt în ierarhia judecătorească“. ^7 V. G. Cădere, Tratat de procedură civilă după legile de unificare și legile provinciale în vigoare, ediția a II-a, Tipografiile Române Unite - S.A. București, pag. 435. ... 99. În ce privește implicațiile casării cu reținere la care se referă art. 53 alin. (1) dinLegea nr. 144/1925, s-a spus^8 că „... cu
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
contesta caracterul imputabil printr-o cerere adresată instanței de control judiciar, în care va arăta punctual argumentele invocate, în limitele problematicii puse în discuție. Contestația va fi analizată în cadrul întâlnirii privind analiza practicii instanțelor de control judiciar și de unificare a practicii, organizate la nivelul secției corespunzătoare sau, după caz, al instanței de control judiciar, dacă nu există secții, în luna imediat următoare formulării respectivei contestații. Soluția asupra contestației se adoptă cu votul majorității judecătorilor prezenți, consemnându-se în minuta
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
1) La analiza criteriului formării profesionale continue a judecătorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecționare profesională, participarea la activitățile care au drept scop unificarea practicii judiciare și la învățământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual. (2) În aprecierea aceluiași criteriu pot fi avute în vedere
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
de apel în activitatea managerială, îndeplinind atribuțiile încredințate de acesta, în principal în următoarele domenii: a) organizarea activității de formare profesională continuă a judecătorilor de la curtea de apel și de la instanțele din circumscripția acesteia; ... b) coordonarea activității de unificare a practicii judiciare; ... c) paza sediului instanței și a celorlalte bunuri, precum și paza contra incendiilor, în condițiile legii; ... d) respectarea prevederilor legale privind protecția muncii; ... e) coordonarea activității corpului de jandarmi la nivelul curții de apel. ... (2) Vicepreședintele curții
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
în vederea desemnării în cauzele în care inculpatul este minor, potrivit art. 507 din Codul de procedură penală; ... c) aprobă planificarea grefierilor în ședințele de judecată; ... d) organizează studiul profesional al judecătorilor secției, urmărește realizarea acestuia și coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secției; ... e) participă la învățământul profesional al judecătorilor secției; ... f) comunică lunar instanțelor arondate situația hotărârilor modificate în căile de atac; ... g) îndrumă și verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secției; ... h) face propuneri de desemnare
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
cererile sau plângerile greșit îndreptate și le restituie pe cele care nu întrunesc condițiile legale. ... (2) Președintele secției îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de președintele instanței, conform legii. Secţiunea a 4-a Măsuri privind unificarea practicii judiciare Articolul 21 (1) La nivelul fiecărei secții sau, după caz, al fiecărei instanțe, dacă nu există secții, se organizează întâlniri lunare ale judecătorilor, în care vor fi discutate problemele de drept care au condus la pronunțarea unor soluții
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
de executare în materia contenciosului administrativ exercită atribuțiile privind executarea hotărârilor în această materie în cazurile prevăzute de lege și coordonează activitatea grefierului delegat pentru aceste activități. § 5. Judecătorii cu atribuții privind analiza practicii instanțelor de control judiciar și de unificare a practicii Articolul 29 (1) Judecătorii cu atribuții privind analiza practicii instanțelor de control judiciar și de unificare a practicii întocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluționarea cauzelor, evidențiind practica neunitară atât a propriei instanțe
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]