2,410 matches
-
ceea ce reprezintă o nouă dovadă a spiritului romantic care animă viziunea specifică unui Lebensphilosoph. Pe de altă parte, apelul constant la impresia nemijlocită 133 singura capabilă să ne ofere date verificabile trimite la pozitivism. Drept urmare, Dilthey consideră că până și "uniformitățile abstracte sunt imanente experienței înseși"134 și că elementele izolate prin descriere, ca și relațiile pe care le întrevedem prin comparația acestora și "care constituie intuiția cursului vieții, sunt cuprinse laolaltă în viața însăși" (s.n.)135. De aceea el ajunge
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
singur", inductiv, după o metodologie parțial pozitivistă 155; de asemenea, ideea unei psihologii descriptive esențiale la Dilthey pentru științele spiritului este tot de sorginte pozitivistă; în același timp am semnalat faptul că în cunoașterea pozitivistă nu putem năzui dincolo de "constatarea uniformităților care apar în succesiune și simultaneitate", idee pe care Dilthey probabil nu atât sub influența filozofiei pozitiviste, cât mai ales a spiritului științific, a scientismului din epocă o preia aproape textual de la Comte și de la Mill, ceea ce-l determină pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Primele măsuri luate în acest sens au fost stabilirea granițelor, sistematizarea "materialului" deja existent, trasarea coordonatelor majore de dezvoltare a teritoriului recent eliberat așa cum rezultă ele din istoria (Geschichte) domeniului în cauză -, apoi descoperirea (subliniem descoperirea, și nu elaborarea) unor uniformități sau regularități care să justifice dreptul la autodeterminare al științelor astfel emancipate; în fine, definirea unor "condiții minimale de consistență și acord cu faptele experienței" și a unor "exigențe de excelență"124 ce trebuie respectate pentru a căpăta cetățenia în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
serie de observații din II, 2Ab). Avem la îndemână două repere care ne ajută să calificăm faptele drept "filozofice": "înrudirea faptelor individuale" și "corelația lor", ceea ce ne trimite imediat cu gândul la explicația pozitivistă pe baza datelor empirice și a uniformităților acestora (a relațiilor ce se stabilesc între ele)136. Dilthey își propune să găsească în acest fel "legea de constituire", de "transformare" (prin "transformare" trebuie să înțelegem evoluție lăuntrică în cadrul unei "unități din istorie", iar nu progres prin și peste
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
statutul de știință universal valabilă, Dilthey caută să aplaneze respectiva contradicție printr-o conciliere a perspectivei iluminist-romantice care încercase să stabilească o identitate între planul conștiinței și cel al existenței cu punctul de vedere al cercetării pozitive, care urmărea despistarea "uniformităților ce apar în succesiune și simultaneitate". Căci ce altceva sunt paradigmele despre care vorbim decât astfel de "uniformități"? Subliniem și aici (vezi de asemenea I, 3F) că autorul nu contestă decât în ansamblu la scara istoriei și din perspectiva conștiinței
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
încercase să stabilească o identitate între planul conștiinței și cel al existenței cu punctul de vedere al cercetării pozitive, care urmărea despistarea "uniformităților ce apar în succesiune și simultaneitate". Căci ce altceva sunt paradigmele despre care vorbim decât astfel de "uniformități"? Subliniem și aici (vezi de asemenea I, 3F) că autorul nu contestă decât în ansamblu la scara istoriei și din perspectiva conștiinței istorice rezultatele metafizicii tradiționale. Altminteri, ele pot fi satisfăcătoare în sine; nu însă și în raport cu exigențele pe care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
doar ceea ce ne propune fiecare sistem filozofic în parte. Sub aspectul formei, lucrurile stau deci cu totul altfel. Am afirmat deja că la Dilthey întîlnim "formele deschise" ale romanticilor; or, paradigmele despre care vorbim sunt tocmai astfel de forme sau "uniformități ce apar în succesiune și simultaneitate", dacă e să recurgem la termenii specifici epistemologiei științelor pozitive. Judecând lucrurile în spiritul filozofului german, socotim că tipologiile în care se încadrează sistemele rămân, desigur, "închise", dar numai în afară față de celelalte "unități
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o discontinuitate a conținuturilor. Ideea unei diversități a conținuturilor provine cu siguranță din conștiința istorică a romanticilor, aplecați cu predilecție asupra particularului. Ea va fi preluată și în filozofia pozitivistă, care încearcă totuși să ordoneze tipologic diversitatea, să-i descopere uniformitățile, adică tocmai formele de organizare internă, ce sunt imanente realului. Aceasta îl determină pe Dilthey să limiteze numărul tipurilor de sisteme filozofice. Mai târziu, Spengler va face același lucru cu numărul culturilor importante. Autorul Declinului Occidentului, ale cărui opinii istori
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
împart în: 1) "realități"; 2) "teoreme"; 3) "judecăți de valoare și reguli". Drept urmare, Dilthey face distincția între: 1) enunțuri care exprimă "ceva real, dat la nivelul percepției" (ele constituie "componenta istorică a cunoașterii"); 2) enunțuri principiale, care arată cu ajutorul abstractizării "uniformitățile conținuturilor parțiale ale acestei realități" ("componenta teoretică"); 3) enunțuri care exprimă "judecăți de valoare și prescriu reguli" ("componenta practică") s.n.111 Mergând mai departe, observăm că această triadă pare să-i slujească lui Dilthey drept criteriu pentru celebra delimitare a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
un fundament psihologic. El promovează o "psihologie comprehensivă" (verstehende Psychologie), adică o psihologie descriptivă (ce analizează corelațiile vieții sufletești), comparativă (care stabilește pe baza experienței niște tipologii umane), structurală (care are un caracter teleologic) și structurantă (care constată corelațiile și "uniformitățile" ce survin în viața sufletească, alcătuind o structură psihică), singura capabilă să înfățișeze plenitudinea vieții. În Ideen über eine beschreibende..., Dilthey arată că spre deosebire de psihologia "explicativă" cea "descriptivă rupe descrierea și analiza conexiunilor din procesele elementare de ipotezele explicative", facilitând
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în cadrul cărora sufletul își desfășoară acțiunea"139, constată Dilthey. De altfel, într-unul dintre manuscrisele pe care a lucrat la Einleitung..., el notează că în științele spiritului, "un ultim scop îl constituie atât conceperea singularului, a individualului, cât și dezvoltarea uniformităților abstracte"140, adică a principiilor. Pentru corelația acestor științe trebuie să avem în vedere faptul că "părțile componente, uniformitățile, relațiile care constituie intuiția cursului vieții sunt cuprinse laolaltă în viața însăși", iar "cunoașterii cursului vieții îi revine același caracter de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la Einleitung..., el notează că în științele spiritului, "un ultim scop îl constituie atât conceperea singularului, a individualului, cât și dezvoltarea uniformităților abstracte"140, adică a principiilor. Pentru corelația acestor științe trebuie să avem în vedere faptul că "părțile componente, uniformitățile, relațiile care constituie intuiția cursului vieții sunt cuprinse laolaltă în viața însăși", iar "cunoașterii cursului vieții îi revine același caracter de realitate ca și cunoașterii trăirii"141. În definitiv, "viața" rămâne acel tot dincolo de care nu mai putem pătrunde și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de o parte, conceptul de "structură" la Dilthey nu este dedus dintr-o necesitate a gândirii, ca o configurație imuabilă (în Einleitung..., filozoful german îi reproșa până și lui Aristotel "dogmatismul", tocmai pentru că-și luase ca "premisă științifică" "ideea cunoașterii uniformității prin uniformitate"161), ci este impus de realitate, de "experiența de viață", în urma constatării (constatării în sens pozitiv, și nu stabilirii din exterior) a unor uniformități ce nu evidențiază altceva decât preponderența unei anumite componente a naturii noastre spirituale; pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
parte, conceptul de "structură" la Dilthey nu este dedus dintr-o necesitate a gândirii, ca o configurație imuabilă (în Einleitung..., filozoful german îi reproșa până și lui Aristotel "dogmatismul", tocmai pentru că-și luase ca "premisă științifică" "ideea cunoașterii uniformității prin uniformitate"161), ci este impus de realitate, de "experiența de viață", în urma constatării (constatării în sens pozitiv, și nu stabilirii din exterior) a unor uniformități ce nu evidențiază altceva decât preponderența unei anumite componente a naturii noastre spirituale; pe de altă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
până și lui Aristotel "dogmatismul", tocmai pentru că-și luase ca "premisă științifică" "ideea cunoașterii uniformității prin uniformitate"161), ci este impus de realitate, de "experiența de viață", în urma constatării (constatării în sens pozitiv, și nu stabilirii din exterior) a unor uniformități ce nu evidențiază altceva decât preponderența unei anumite componente a naturii noastre spirituale; pe de altă parte, "configurația" însăși este supusă unor modificări, care o fac să se prezinte sub aspecte variabile în cursul istoriei (orice formă de viață spirituală
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
referă Mircea Florian (vezi I, 3D). O asemenea comprehensiune are la bază o conștiință psihologică structurată teleologic, care pleacă de la singularul vieții, de la Lebenserfahrung (fără a omite aici acele presupoziții despre care am vorbit deja175), și ajunge la principii, la uniformitățile abstracte, pentru a afirma și a realiza prin dinamismul istoricității corelațiile și valorile vieții. Sufletul trebuie să-i dea acestei totalități propria lui formă, să caute să exprime diversitatea conținuturilor ei într-un singur concept, într-o singură semnificație și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vedere caracterul formativ și normativ al filozofiei, Dilthey susține dreptul la existență al acesteia, în condițiile eșecului metafizicii de a ajunge la o cunoaștere universal valabilă. Conștiința de sine, edificarea interioară (caracterul formativ), încercarea de concepere obiectivă a lumii, stabilirea uniformităților (pe latura științifică a demersului filozofic vezi IV, 2), apoi fixarea reperelor și a scopurilor, valorizarea, tentativa de a asigura certitudini existențiale (caracterul normativ) cad în sarcina filozofiei și-i conferă unitate. Totodată, prin gradul ei de maximă generalizare și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Problema semnificației"). Concluzia pe care o desprindem din această privire comparativă este aceea că în cazul lui Dithey forma simbolică, tipul, conceptul, o paradigmă oarecare păstrează o funcție pasivă, fiindcă ele nu fac decât să reproducă sintetic, în plan abstract, uniformitățile constatate în planul realității, al trăirii nemijlocite. Fiind transmisibile și reziduale (vezi II, 2Bj), ele se umplu cu un conținut, adaptându-se acestuia, și nu dau un conținut. Prin semnificația astfel dobândită, ele reflectă ca părți un întreg pe care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a fi reglementată de un drept unic, materia raporturilor civile și profesionale (comerciale) ar trebui să aibă un caracter omogen, adică să corespundă acelorași exigențe ale vieții sociale, respectiv să posede o unitatea de natură și de scop36. Or această uniformitatea nu a existat și nu va exista în societatea omeneacă. 3.2. De la dreptul comercial la dreptul profesional Activitatea de producție de bunuri, de comerț, de prestare de servicii, de executare de lucrări reclamă un statut juridic propriu pentru a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
lor curentă, în exploatarea unei întreprinderi care ar putea fi numite "contracte profesionale" au un specific aparte față de contractele civile tradiționale (clasice). Primele presupun continuitate celelalte sunt ocazionale. În lipsa unei omogenități între raporturile juridice civile și cele profesionale, a unei uniformități de natură și scop, existența relativ autonomă a unui drept profesional (comercial) în raport cu dreptul civil (cu limitele arătate mai sus) este o necesitatea impusă de realitățile vieții noastre sociale și juridice. Raporturile juridice în care sunt implicați profesioniștii se caracterizează
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
au despre oameni și lucruri. Între nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice. Această uniformitate a comportamentelor ar fi bine să o privim ca pe un efect al puterii-cunoaștere; putere social-politică ce are nevoie de oameni aflați în stadiul unei docilități, al unei îndoctrinări, al unui reducționism
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice. Această uniformitate a comportamentelor ar fi bine să o privim ca pe un efect al puterii-cunoaștere; putere social-politică ce are nevoie de oameni aflați în stadiul unei docilități, al unei îndoctrinări, al unui reducționism psihic; oameni ce nu gândesc critic sau nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier [5] impune statelor membre adoptarea de măsuri care să limiteze durată de lucru maximă săptămânal) a lucrătorilor mobili. (3) Au fost Întâmpinate dificultăți În asigurarea uniformității interpretării, aplicării, verificării respectării și controlului În toate statele membre cu privire la anumite dispoziții ale Regulamentului (CEe) nr. 3820/85 referitoare la durata de conducere, pauzele și perioadele de repaus pe care trebuie să le respecte conducătorii auto care efectuează transporturi
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
răsplata și pedeapsa în timpul vieții. Ea nu poate fi deci o stare de beatitudine acordată gratuit și uniform tuturor indivizilor. Dar tocmai această diferență individuală este motivul central al tuturor plîngerilor nefondate împotriva nedreptății vieții. A baza justiția imanentă pe uniformitatea fericirii ar însemna să pretindem fie ca toți să contribuie în mod egal la o fericire comună absolută, fie ca fericirea și nenorocirea să fie împărțite fără să se țină deloc seama de gradul meritului individual, fie ca toți să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
subiectivitate. Aici avem de-a face cu fenomene și evenimente specifice, dar și observatori care produc interpretări distincte. Nu ar trebui să mai căutăm regularități generale ca în științele naturii. Eventualele regularități din comportamentul uman nu sunt legi naturale sau uniformități cauzale, ci țin de reguli și instituții. Re-gulile au întotdeauna o anumită semnificație și aceasta trebuie căutată, în opinia mea. Aceasta presupune interpretare, mai curînd decît teoretizare și testare empirică. Omul este înzestrat cu un liber arbitru, care face comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]